NATO avertizeaza Rusia ca va interveni militar in cazul unor infiltrari de trupe ruse

NATO avertizeaza Rusia ca va interveni militar in cazul unor infiltrari de trupe ruse

Generalul american, Philip Breedlove

Generalul american, Philip Breedlove

Odata cu continuarea amestecului Rusiei in luptele dintre estul Ucrainei, NATO avertizeaza ca s-ar putea implica inclusiv militar in cazul in care Moscova va ordona infiltrarea trupelor sale intr-o tara membra a aliantei. Declaratia a fost data luni de catre generalul Philip Breedlove, comandantul fortelor aliate in Europa, citat de Moscow Times. Generalul american Philip Breedlove, comandantul NATO in Europa, a declarat ca deşi Alianta Nord-Atlantica nu intentioneaza sa intervina in Ucraina, care nu este membra NATO, tarile aliate din estul Europei trebuie sa se pregateasca pentru o posibila amenintare din partea „omuletilor verzi”, o aluzie la militarii in uniforme fara insemne nationale. Militari purtand uniforme fara insemne nationale au fost dislocati cand Rusia a intrat in Crimeea, in februarie.

Deşi preşedintele rus Vladimir Putin a negat initial orice implicare, el a recunoscut in aprilie ca fortele ruse au fost active in peninsula. In replica, oficialii de la Moscova au dat de inteles ca nu vor sta cu mainile in san. „Se desfasoara un razboi pe partea cealalta a granitei, cu artilerie, aviatie, sisteme de lansare a rachetelor, potrivit unor rapoarte rachete sunt folosite pentru bombardarea Luganskului. Totul se petrece practic la cativa kilometri de frontiera noastra”, a declarat seful diplomatiei ruse Serghei Lavrov, citat de RIA Novosti. El a adaugat ca in acest context Moscova are dreptul de a lua decizii legate de masurile de securitate privind teritoriul sau.

Batalioane disciplinare pe Nistru

Daca Serghei Lavrov a vorbit in termeni diplomatici despre intentiile Rusiei, nu acelasi lucru il fac si alti parlamentari din Duma de stat. Liderul Partidului Liberal Democrat din Rusia si vicepresedinte al Dumei (camera inferioara a parlamentului rus), Vladimir Jirinovski, cunoscut politician cu vederi extremiste si nationaliste, a propus crearea de batalioane disciplinare care sa fie trimise sa lupte in Ucraina pentru ocuparea regiunilor Donetk, Lugansk, Odesa, dar care sa ajunga si in regiunea transnistreana. ”Milioane de voluntari ar putea sa lupte in Ucraina. Trebuie sa-i eliberam pe detinuti din inchisori. Sa cream batalioane disciplinare. Sa le spunem sa nu faca nici un pas inapoi. Sa ocupe Lugansk, Donetk, sa ajunga la Odesa si in Transnistria. Ei vor lupta zi si noapte numai ca sa nu se intoarca in inchisorile noastre”, a declarat Jirinovski in discursul sau tinut recent in Crimeea (peninsula anexata la Rusia in luna martie), in cadrul unui congres la care au fost prezenti presedintele Vladimir Putin, premierul Dmitri Medvedev si mai multi deputati rusi.

Vladimir Jirinovski, un sustinator al presedintelui Putin, declara saptamana trecuta ca ‘toate problemele de razboi si pace, mai ales cele legate de Ucraina, vor fi decise de un singur om — seful statului rus’. Tot saptamana trecuta, Jirinovski lansa o serie de amenintari la adresa statelor est-europene din UE, ceea ce a creat tensiuni la nivel diplomatic intre Moscova si aceste tari. ‘Statele baltice si Polonia sunt condamnate. Ele vor fi spulberate, nu va mai ramane nimic din ele. Ar trebui ca liderii acestor state sa se gandeasca mai bine cum se expun’, a declarat Vladimir Jirinovski intr-un interviu pentru postul de televiziune ‘Rossia 24′. ”Nimic nu ameninta SUA pentru ca sunt departe, dar tarile est-europene, unde se afla baze ale NATO, se expun. Nu putem admite ca de pe teritoriile lor sa fie lansate rachete, avioane indreptate in directia Rusiei. Va trebui sa le distrugem cu jumatate de ora inainte de lansare’, a mai afirmat Jirinovski.

Share our work
Transnistrenii se plang SUA ca Ucraina isi mobilizeaza trupele la granita cu regiunea separatista

Transnistrenii se plang SUA ca Ucraina isi mobilizeaza trupele la granita cu regiunea separatista

Evgheni-SevciukTiraspolul acuza din nou masarea trupelor ucrainene la frontiera cu regiunea separatista pro-rusa a Republicii Moldova. Liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, a denuntat miercuri, in cursul unei intalniri cu ambasadorul SUA in Republica Moldova, William H. Moser, o „concentrare” a trupelor ucrainene si activitati militare la frontiera cu regiunea prorusa Transnistria, relateaza agentia Itar-Tass. La frontiera cu Transnistria „sunt efectuate lucrari de constructii, sunt sapate santuri”, a afirmat Sevciuk, dupa ce Ucraina a sapat un sant la granita cu regiunea separatista moldoveana, de teama ca trupele ruse stationate in zona ar putea invada teritoriul ucrainean.

Liderul separatist a subliniat ca populatia si autoritatile din regiune sunt „ingrijorate” de aceste activitati. El i-a propus ambasadorului american sa noteze ca Transnistria „nu efectueaza pregatiri militare”. „Transnistria nu a atacat pe nimeni niciodata si nu intentioneaza sa atace. Ne respectam angajamentele cu privire la mentinerea pacii in zona de securitate”, a dat asigurari Sevciuk. Totusi, separatistii prorusi din regiunea moldoveana Transnistria si-au plasat fortele de securitate in stare de alerta, la inceputul lui august, sub pretextul unei amenintari militare din partea Ucrainei si Republicii Moldova. De asemenea, Sevciuk a acuzat Ucraina ca tensioneaza atmosfera in cazul regiunii transnistrene si a apreciat ca autoritatile de la Chisinau incearca sa submineze eforturile pentru avansarea negocierilor. „Observam ca este implementata o strategie care are drept scopt discreditarea Transnistriei”, a declarat el. Totodata, ministrul de Externe al regimului separatist de la Tiraspol, Nina stanski, a denuntat miercuri „blocada impusa Transnistriei” de catre Republica Moldova. „Daca populatia transnistreana nu ar fi putut sa-si cumpere toate cele necesare pentru o viata normala, am fi vorbit despre o adevarata catastrofa umanitara”, a afirmat stanski, citata de agentia Novosti PMR.

Share our work
Ucraina: unul dintre cele mai puternice bastioane ale rebelilor pro-rusi, atacate cu artilerie grea

Ucraina: unul dintre cele mai puternice bastioane ale rebelilor pro-rusi, atacate cu artilerie grea

ukraine-6Fortele guvernamentale ucrainene sunt decise sa inabuse cat mai rapid insurectia pro-rusa din estul tarii si a luat joi cu asalt cu ajutorul artileriei grele orasul Donetsk, unul dintre cele mai puternice bastioane ale insurgentilor pro-rusi. Nu este clar cine a lansat atacul, insa insurgentii rusofoni sustin ca obuzele au fost trase de armata ucraineana, care a incercuit orasul in vederea unui posibil asalt. Guvernul de la Kiev nu a reactionat imediat, dar intotdeauna a subliniat ca nu va folosi artileria sau aviatia in zonele populate. Primarul a cerut locuitorilor acestui oras sa nu iasa din case, sustinand ca se aud pretutindeni explozii provocate de obuze. Potrivit administratiei regionale, 74 de civili au fost ucisi si alti 116 raniti in urma confruntarilor armate din regiunea separatista Donetk in ultimele trei zile, astfel ca bilantul total al victimelor de la inceputul conflictului se ridica in aceasta regiune la 839 de morti si 1.623 de raniti.

Trupele ucrainene asediaza de la inceputul lunii iulie celalalt bastion al separatistilor prorusi, orasul Lugansk, care a fost abandonat de circa o jumatate de milion dintre locuitori, iar cei ramasi nu mai au electricitate si apa curenta de doua saptamani. In ultimele 24 de ore aici si-au pierdut viata cel putin 22 de persoane in urma bombardamentelor a caror origine de asemenea nu este cunoscuta cu certitudine. intr-un raport de la sfarsitul lui iulie, ONU a acuzat separatistii prorusi si fortele guvernamentale ucrainene ca folosesc „armament greu” in zonele locuite.

Share our work
NATO trage un semnal de alarma in legatura cu intentiile Rusiei fata de Transnistria

NATO trage un semnal de alarma in legatura cu intentiile Rusiei fata de Transnistria

NATO- RusiaIn ultima vreme, liderii de la Tiraspol au facut o serie de declaratii belicoase la adresa Kievului si a Chisinaului. Rusia a fost tot timpul in spatele acestora, iar oficialii NATO nu au scapat din vedere acest lucru. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat miercuri, la Reykjavik, ca ambitiile presedintelui rus Vladimir Putin merg “dincolo de Ucraina”, vizand alte regiuni apropiate de frontierele Rusiei, inclusiv regiunea transnistreana. „Sunt ingrijorat de ambitiile Rusiei, unde ambitiile lui Putin merg dincolo de Ucraina. Noi am asistat la anexarea ilegala a Crimeei, am observat rolul Rusiei in destabilizarea situatiei din estul Ucrainei. De fapt, vedem ca Rusia se afla in spatele conflictelor inghetate si de lunga durata din Transnistria, in estul Republicii Moldova, din Abhazia si din Osetia de Sud, in Georgia”, a declarat Rasmussen, intr-o conferinta de presa cu premierul islandez, Sigundur David Gunnlaugsson.

“Noi am asistat la anexarea ilegala a Crimeei, am observat rolul Rusiei in destabilizarea situatiei din estul Ucrainei. De fapt, vedem ca Rusia se afla in spatele conflictelor inghetate si de lunga durata din Transnistria, in estul Republicii Moldova, din Abhazia si din Osetia de Sud, in Georgia”, a adaugat el. „Interesul Rusiei in aceste conflicte de lunga durata este de a impiedica o integrare euro-atlantica mai puternica a acestor tari. Moscova are ambitia de a stabili o sfera de influenta rusa in vecinatatea apropiata”, a afirmat Rasmussen. Rasmussen a reamintit ca NATO a “decis in aprilie sa suspende cooperarea” cu Rusia. Abhazia si Osetia de Sud sunt doua teritorii separatiste proruse din Georgia, ale caror independenta a fost recunoscuta de Moscova. Totusi, Rusia nu a recunoscut independenta Transnistriei, regiunea separatista din estul Republicii Moldova. Totodata, Rasmussen a reamintit ca NATO a decis in aprilie sa suspende cooperarea cu Rusia.

Share our work
Criza diplomatica intre Varsovia si Moscova dupa declaratiile belicoase ale extremistilor rusi

Criza diplomatica intre Varsovia si Moscova dupa declaratiile belicoase ale extremistilor rusi

jirinovskiSeful diplomatiei de la Varsovia l-a convocat, marti, pe ambasadorul rus pentru a explica declaratiile vicepresedintelui Dumei, Vladimir Jirinovski, potrivit caruia „Polonia va fi stearsa de pe fata pamantului”, relateaza Radio Polonia, in pagina electronica. Intr-un interviu acordat Radio Polonia, purtatorul de cuvant al Ministerului polonez de Externe Marcin Wojciechowski a refuzat sa dezvaluie detalii despre discutia cu ambasadorul Vladimir Grinin, afirmand doar ca a avut loc o intalnire. „Statele baltice si Polonia sunt condamnate. Vor fi sterse de pe fata pamantului. Nu va ramane nimic”, a afirmat presedintele Partidului Liberal-Democrat, considerat un apropiat al Kremlinului. Ele „vor fi nimicite. Nimic nu va ramane acolo. Liderii acestor state pitice ar trebui sa se gandeasca cine sunt”, a adaugat el, pe fondul escaladarii conflictului din Ucraina. intrebat daca trateaza cu seriozitate declaratiile lui Jirinovski, ministrul polonez de Externe Radoslaw Sikorski a declarat marti seara pentru Polsat TV: „Atat de serios, incat l-am convocat pe ambasadorul rus la Ministerul de Externe si l-am intrebat care este pozitia autoritatilor (ruse)”. Ministerul polonez de Interne Bartlomeij Sienkiewicz a declarat ca Jirinovski este cunoscut pentru comentariile sale extremiste despre tot felul de subiecte. „El este un extremist politic in Rusia si sustine astfel de afirmatii de ani de zile”, a precizat Sienkiewicz.

Share our work
Rusia vrea sa intre in Ucraina cu un convoi umanitar

Rusia vrea sa intre in Ucraina cu un convoi umanitar

russian convoy

Autoritatile de la Moscova au decis trimiterea inspre Ucraina a unui convoi umanitar de 280 de camioane cu ajutoare pe victimele conflictului din estul acestei tari. Pe de cealalta parte, Kievul a anuntat ca nu va permite accesul acestora pe teritoriul sau, fara ca ajutoarele rusesti sa fie insotite de reprezentanti ai Crucii Rosii si observatori internationali. „Nu consideram posibila deplasarea convoaielor rusesti pe teritoriul Ucrainei. Aceasta incarcatura ar putea traversa un post de frontiera ucrainean pentru a fi reincarcata apoi in vehicule ale Comitetului International al Crucii Rosii (CICR). Noi nu vom accepta (ca ajutorul umanitar) sa fie insotit de Ministerul rus pentru Situatii de Urgenta sau de militari rusi”, a declarat Cealii in cadrul unei conferinte de presa.

Ucraina a avertizat ca nu va accepta vreun ajutor umanitar unilateral rusesc destinat populatiilor din estul tarii, afectate de confruntarile armate dintre armata ucraineana si separatisti prorusi. Kievul suspecteaza Moscova ca vrea, sub acoperirea unui asemenea ajutor, sa sara in ajutorul rebelilor, vizati de mai multe saptamani de o ofensiva ucraineana de amploare si obligati sa se retraga in ultimele doua bastioane pe care le mai controleaza, la Donetk si Lugansk. „Nu stim ce se afla in camioanele rusesti”, a mai declarat Cealii. In opinia sa, acest convoi ar trebui predat Crucii Rosii la un post de frontiera intre regiunile Belgorod (Rusia) si Harkov (in estul Ucrainei, aflat sub controlul Guvernului de la Kiev). „Problema care se va pune este cum sa livram ajutorul pe teritoriul controlat de combatanti la Lugansk”, a subliniat Cealii. „Sper ca superiorii (separatistilor) vor gasi o solutie. Atfel, problema ramane in suspans”, a adaugat el. Presedintele rus Vladimir Putin a anuntat luni ca tara sa „se pregateste sa trimita in Ucraina un convoi umanitar in cooperare cu Crucea Rosie”. Niciun oficial rus contactat de AFP marti dimineata nu a fost totusi in masura sa comenteze informatia cu privire la plecarea a 280 de camioane si nici sa confirme daca este vorba despre ajutorul umanitar evocat cu o zi inainte de catre Kremlin.

Reactii internationale vehemente

Initiativa Rusiei este privita cu neincredere de Occident. In urma cu doar cateva zile, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, vorbea despre posibilitatea unei interventii ruse in Ucraina sub pretextul mentinerii pacii. Intrebat, intr-un interviu Reuters, ce sanse sunt ca Rusia sa intervina militar in estul Ucrainei, Rasmussen a raspuns: „Probabilitatea este foarte ridicata”. „Observam ca Rusia a inceput sa creeze un discurs si un pretext pentru o operatiune militara prezentata drept o misiune umanitara; observam si un dispozitiv militar care poate fi utilizat pentru astfel de operatiuni militare in Ucraina”, a spus Rasmussen. Potrivit lui Rasmussen, orice misiune umanitara a Rusiei ar fi un pretext pentru salvarea insurgentilor prorusi care lupta impotriva armatei ucrainene. De altfel, presedintele SUA, Barack Obama, si premierul Italiei, Matteo Renzi, avertizeaza Rusia ca orice interventie in Ucraina, inclusiv „sub paravanul asistentei umanitare”, va atrage sanctiuni economice suplimentare. „Orice actiuni care nu primesc aprobarea oficiala a Administratiei de la Kiev ar incalca legislatia internationala si vor atrage sanctiuni suplimentare”, avertizeaza Casa Alba, potrivit Reuters, dupa ce Barack Obama a discutat marti cu Matteo Renzi pe aceasta tema.

La randul sau, Presedintele in exercitiu al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, l-a avertizat pe Vladimir Putin sa nu ordone o interventie in estul Ucrainei nici macar din ratiuni umanitare. De asemenea, seful diplomatiei franceze, Laurent Fabius, apreciaza ca in lipsa acordului Comitetului International al Crucii Rosii (CICR) si al Guvernului ucrainean nici un convoi umanitar rusesc nu trebuie sa intre in aceasta tara, temandu-se ca ar putea fi „o acoperire” pentru Moscova. Convoiul umanitar rus va trece prin regiunea Harkov, regiune din estul Ucrainei, controlata de catre autoritatile de la Kiev, afirmase fostul presedinte ucrainean Leonid Kucima, care sugera ca ajutoarele trimise de Moscova ar putea ajunge chiar miercuri la frontiera cu Ucraina. Mai multi oficiali rusi au indicat insa ca ajutoarele vor ajunge in cateva zile, fara sa avanseze un termen precis.

Share our work