de Razvan Iorga | sept. 3, 2014 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Executivul ucrainean a aprobat miercuri un proiect de lege ce propune renuntarea la statutul pe care Ucraina il are in prezent de tara nealiniata si reluarea procesului de aderare la NATO, a anuntat premierul ucrainean Arseni Iateniuk, citat de RIA Novosti. „Inaintea summitului NATO (de joi si vineri din tara Galilor), obiectivul nostru este obtinerea unui statut special pentru Ucraina. NATO trebuie sa ofere Ucrainei un statut special de partener numarul unu”, a afirmat Iateniuk. „Cea mai corecta decizie ar fi adoptarea unei decizii privind primirea Ucrainei in NATO. Dar, desigur, o astfel de decizie nu va fi simplu de luat de catre membrii Aliantei”, a adaugat seful guvernului de la Kiev. Proiectul de lege in cauza urmeaza sa fie inaintat parlamentului spre dezbatere.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, declara la inceputul acestei saptamani ca liderii politici ucraineni se asteapta ca parlamentul de la Kiev sa decida renuntarea la statutul Ucrainei de tara nealiniata dupa alegerile legislative programate pentru 26 octombrie. in acelasi timp, Rasmussen afirma ca este prea devreme pentru a aprecia cat timp va dura procesul in urma caruia Ucraina ar putea deveni membra a Aliantei. La summitul Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) din tara Galilor (Marea Britanie) vor primi „statut special” cinci tari, insa nu si Ucraina. Potrivit TSN.ua, care citeaza cotidianul suedez Svenska Dagbladets, tarile care vor obtine acest statut sunt Suedia, Finlanda, Australia, Georgia si Iordania.
O posibila noua doctrina de aparare pentru Ucraina
In acelasi timp, premierul ucraiean Arseni Iateniuk a declarat miercuri ca Kievul are nevoie de o noua doctrina de aparare in care Rusia sa fie definita drept stat-agresor care ameninta integritatea teritoriala a Ucrainei. „Ucraina are nevoie de o noua doctrina de aparare in care sa fie stabilit clar cine este agresor, cine reprezinta o amenintare. in aceasta noua doctrina, Rusia trebuie sa fie considerata stat-agresor, singura tara care ameninta integritatea teritoriala si securitatea nationala a Ucrainei”, a afirmat premierul Iateniuk, in cadrul unei sedinte a guvernului sau. Proiectul de lege in cauza urmeaza sa fie inaintat parlamentului spre dezbatere.
de Anatol Terzi | sept. 2, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Dupa trecerea a circa 22 de ani la conflictul de pe Nistru si inghetarea acestui dosar, Republica Moldova ar trebui sa mearga in UE fara Transnistria, sunt de parere mai multi analisti de la Chisinau, citati de Radio Chisinau. „In pofida acestui fapt, autoritatile din regiune, controlate si dirijate de Moscova, potrivit politicienilor si analistilor, insista asupra dreptului la autodeterminare. in plus, expertii de la Chisinau considera existenta regiunii secesioniste drept principala piedica in drumul european al Republicii Moldova”, relateaza sursa citata. Analistii intervievati sunt de parere ca in acest dosar nu se poate face nimic cu o Rusie ostila idei de reintregire a teritoriului Republicii Moldova. „Autoproclamarea independentei Transnistriei a dus la aparitia a inca unui conflict in spatiul post-sovietic, despre care majoritatea analistilor independenti sustin ca este organizat si dirijat de la Kremlin. In 1992 s-a ajuns la un conflict armat, care insa a incetat dupa cateva luni. Asa-numitul conflict inghetat continua si in prezent, iar fara solutionarea acestuia Republica Moldova nu are nicio sansa sa devina membru al Uniunii Europene”, a declarat pentru Radio Chisinau directorul executiv al Asociatiei pentru Politica Externa Victor Chirila.
La randul sau, analistul Anatol Taranu considera ca diferendul transnistrean nu va putea fi reglementat atata timp cat acesta va fi sustinut practic deschis de Moscova, astfel ca Republica Moldova ar trebui sa urmeze scenariul cipriot si sa se integreze in Uniunea Europeana fara regiunea secesionista din estul tarii. Negocierile in formatul actual de 5+2 functioneaza de peste 10 ani de zile iar partile nu au ajuns nici acum la asa-numitul „cos politic” al discutiilor, iar recentele dezvoltari militare din zona nu vor favoriza acest lucru. De asemenea, Tiraspolul cere tot mai insistent independenta si alipirea la teritoriul Federatiei Ruse.
de Vitalie Goncearov | sept. 2, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Rusia isi va modifica strategia militara ca raspuns la extinderea NATO in estul Europei si apropierea de granitele sale, dar si ca urmare a pericolelor reprezentate de criza din Ucraina si planul scutului american antiracheta, a declarat un consilier pe probleme de securitate al Kremlinului, relateaza RIA Novosti. „Faptul ca infrastructura militara a statelor membre NATO se apropie de granitele noastre, inclusiv prin extindere, isi va pastra locul ca una dintre amenintarile externe pentru Federatia Rusa”, a declarat intr-un interviu pentru RIA Novosti Mihail Popov, adjunctul sefului Consiliului pe probleme de securitate de la Kremlin. Declaratia vine dupa ce presa germana a publicat o serie de articole in care se precizeaza ca NATO vrea sa deschida cinci noi baze militare in Europa de Est, iar una va fi amplasata in Romania. El a mai spus ca alte pericole la adresa securitatii Rusiei sunt planul scutului antiracheta al SUA si situatia din Ucraina.
Popov a mai declarat in acelasi interviu ca agresiunea impotriva Crimeii va fi considerata de Moscova drept agresiune impotriva Federatiei Ruse. „Astazi Crimeea este teritoriul Federatiei Ruse, si agresiune militara impotriva Crimeii va fi considerata drept agresiune impotriva Federatiei Ruse, cu toate consecintele care decurg din aceasta”, a spus Popov. Potrivit acestuia, obiectivul Flotei Marii Negre si fortelor armate dislocate in Crimeea este securitatea militara a statului in limitele sale de responsabilitate. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat luni ca Alianta Nord-Atlantica va deveni ‘mai vizibila’ in statele membre din flancul estic prin constituirea unei forte avansate care sa raspunda rapid amenintarilor, dar, pentru a nu incalca actul fondator Rusia-NATO, nu vor fi constituite baze permanente in aceste tari.
de Razvan Iorga | sept. 2, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Cotidianul italian „La Republicca” a scris ca, intr-o convorbire telefonica, liderul de la Kremlin Vladimir Putin i-ar fi spus sefului CE, Jose Manuel Barroso, ca daca doreste, ar putea cuceri Kievul in mai putin de doua saptamani. Sursa relateaza ca, intr-o conversatie cu Barroso, Putin a remarcat: „Daca vreau, iau Kievul in doua saptamani”. Comentariile sale, relatate de Barroso colegilor la summitul UE de saptamana trecuta, au aparut in timp ce NATO intentioneaza sa construiasca o noua forta de reactie rapida de pana la 4.000 de militari care sa poata ajunge in Europa de Est in 48 de ore pentru a raspunde unei posibile agresiuni rusesti. Liderul rus a fost la fel agresiv si atunci cand a fost intrebat de un reporter al BBC daca „regreta crimele din Ucraina”. Incercand sa se apere, a replicat in rusa. „Care este scopul si sensul operatiunii militare din prezent din est? si ce a determinat escaladarea activitatilor lor. Ele au fost determinate de faptul ca trupele ucrainene asediaza zone civile si trag direct in zone rezidentiale. Aceasta este ceea ce multe state, inclusiv in Europa, prefera sa nu observe, din nefericire”, a spus presedintele rus, potrivit sursei citate. In replica, Kremlinul a denuntat publicarea, in presa italiana ,a afirmatiilor „scoase din context” ale lui Vladimir Putin”. „Este dincolo de practicile diplomatice, daca asa s-a intamplat. Nu este de nivelul unei personalitati politice serioase. Cred ca aceste citate au fost scoase din context si aveau o semnificatie total diferita”, a spus Iuri Usakov, consilier al Kremlinului pe probleme de politica externa.
de Marcu Viadi | sept. 1, 2014 | Info Militar, Intelligence, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Dupa ce SUA au sprijinit fatis tabara anti-Erdogan in alegeri pentru functia suprema de la Ankara, actualul presedinte ales al Turciei tensioneaza relatiile bilaterale sub acuzatia ca SUA ar spiona Turcia. Astfel, autoritatile turce l-au convocat luni pe insarcinatul cu afaceri american la Ankara in urma aparitiei unor informatii in presa privind activitatile de spionaj ale SUA pe teritoriul Turciei, a declarat vicepremierul turc Bulent Arinc. Noul ambasador american nu este inca la post, dar insarcinatul sau de afaceri a fost convocat la Ministerul de Externe pentru a oferi explicatii”, a anuntat Arinc, la sfarsitul unui consiliu de ministri. In editia sa de duminica, saptamanalul german Der Spiegel a dezvaluit ca serviciile de informatii americane si britanice desfasoara o intensa supraveghere electronica asupra guvernului turc, aliat al lor in cadrul NATO. In fruntea guvernului din 2003, Erdogan a fost ales presedinte la 10 august si si-a inceput joi mandatul de cinci ani in noua functie. NSA „a plasat Turcia pe acelasi nivel ca Venezuela si la un nivel chiar mai ridicat decat Cuba, in termeni de prioritate americana in materie de culegere de informatii”, scrie saptamanalul german. „Vom evoca aceasta chestiune, care preocupa Turcia, la intalnirea cu ceilalti lideri”, cu ocazia Summitului NATO de la Newport (tara Galilor), prevazut a avea loc joi si vineri, a indicat luni Erdogan. In urma cu doua saptamani, Der Spiegel a publicat un prim articol in care se spunea ca serviciile secrete germane, la randul lor, supravegheaza Turcia. Guvernul turc l-a convocat atunci pe ambasadorul Germaniei in Turcia pentru a-i transmite ‘preocuparea’ sa.
de Razvan Iorga | sept. 1, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Trupele ucrainene s-au vazut nevoite luni sa se retraga din luptele purtate pe aeroportul din Lugansk. Armata ucraineana a acuzat ca a fost tinta tirurilor de artilerie ale „armatei ruse”. „Militarii ucraineni au primit ordin (sa se retraga) si s-au retras de pe aeroportul din Lugansk si din satul Gheorghiivka”, situat la aproximativ 18 kilometri sud de Lugansk, a declarat un purtator de cuvant militar ucrainean, Andrei Lisenko in cursul unei intalniri cu presa. „Avand in vedere precizia tirurilor, este vorba despre militari profesionisti din fortele armate ruse”, a afirmat el. „Luptele continuau luni intre parasutisti ucraineni si un batalion de tancuri ale fortelor armate ruse pentru apararea aeroportului din Lugansk”, scria anterior Leonid Matiuhin pe pagina sa de Facebook. Anterior, ministrul ucrainean al Apararii, Valeri Gheletei, afirmase ca trupele rusesti sunt prezente la Donetk si Lugansk, capitalele regionale ale estului Ucrainei. „Trupe rusesti au aparut nu numai la Donetk, ci si in zona aeroportului din Lugansk. Ele sunt prezente si in alte orase”, a declarat duminica seara ministrul intr-un interviu acordat postul de televiziune Inter.
Moscova neaga in continuare implicarea militara in Ucraina. Ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, a asigurat luni ca „nu va fi nicio interventie militara” a Rusiei in Ucraina si a apreciat ca „o incetare a focului imediata si fara conditii prealabile” trebuie discutata la negocierile prevazute in Belarus. Conflictul din estul Ucrainei, care s-a soldat cu aproximativ 2.600 de morti a atins o noua etapa saptamana trecuta dupa informatii concordante privind prezenta unor militari rusi in Ucraina, peste 1.000 potrivit NATO.
