de Razvan Iorga | sept. 8, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Moscova intentioneaza sa destabilizeze situatia din Republica Moldova, a declarat luni, intr-o conferinta de presa la Kiev, purtatorul de cuvant al Consiliului pentru Securitate Nationala si Aparare al Ucrainei, Andrii Lasenko, citat de agentia de presa Unian. „Rusia incearca sa destabilizeze situatia nu numai in Ucraina, dar si in alte tari. Pe teritoriul Republicii Moldova sunt prezenti asa-numitii ‘omuleti verzi’ ce racoleaza tineri si ii initiaza in tehnici de dezinformare, cum sa actioneze in situatii exceptionale si sa utilizeze arme de calibru mic”, a afirmat Lasenko, facand referire la o declaratie facuta de fostul ministru adjunct de interne moldovean Ghenadie Cosovan.
Potrivit acestuia, mai mult de 500 de persoane au fost recrutate in sudul Republicii Moldova, fiind ulterior instruite la Rostov, Moscova, in Transnistria si Balti, a indicat Lasenko. La 21 august, autoritatile din Transnistria au declarat mobilizarea rezervistilor pentru exercitii pe o perioada de o luna de zile. „Omuletii verzi” au fost etichetati militarii rusi care au aparut in uniforme fara insemne in Crimeea, cu o luna inainte de anexarea oficiala a peninsulei ucrainene la Rusia. Moscova a negat prezenta trupelor sale in peninsula din sudul Ucrainei, indicand ca in teren a actionat doar asa-numita forta de autoaparare locala. Ulterior, insusi presedintele rus Vladimir Putin i-a decorat pe militarii care au participat la evenimentele ce au dus la anexarea Crimeei la Federatia Rusa in luna martie.
Sub influenta rusa
Revista Foreign Policy a publicat recent un articol in care se vorbeste despre faptul ca Republica Moldova ar putea fi urmatoarea victima a Moscovei. Intr-un amplu articol publicat de Foreign Policy,Vladimir Soloviev argumenteaza ca, desi la suprafata Moldova pare a avea cel mai accelerat ritm al reformelor pro-occidentale din tarile aflate la granita estica a Europei, realitatea din tara este departe de a fi aceasta. Desi la conducerea statului se afla o coalitie pro-europeana si multi cred ca pot atinge beneficiile calitatii de membru UE, realitatea este ca Moldova trebuie sa scape mai intai de sub influenta geopolitica a Rusiei.
Coruptia endemica franeaza dezvoltarea institutiilor publice, euroscepticismul este in crestere pe fondul certurilor din coalitia de guvernare, economia este distorsionata de monopoluri, justitia si presa sunt compromise. Mai mult, criza transnistreana risca sa rupa tara, mai ales in contextul in care sustinerea pentru Uniunea Vamala a Rusiei este in crestere. Moldova si-a pierdut calea pe drumul tranzitiei, argumenteaza autorul, si e nevoie de sprijin european solid pentru ca aceasta sa nu ajunga in bratele Rusiei. Anul acesta, doar 35% dintre moldoveni mai sunt de acord cu integrarea in UE, in vreme ce 38% ar vrea ca tara sa se indrepte spre uniunea vamala a Rusiei.
Este o reactie la guvernarea coalitiei pro-europene, marcata de promisiuni incalcate si lipsa rezultatelor mult asteptate pe plan economic, social si umanitar. De cand Rusia a anexat peninsula ucraineana Crimeea, s-a vorbit mult ca Moscova ar putea incerca sa aplice un scenariu similar in Moldova, prin conflictul transnistrean. Cu toate ca pozitiile oficiale ale moldovenilor si transnistrenilor par neclintite, in conversatii private diplomatii moldoveni admit ca vor fi nevoiti sa se gandeasca la a renunta la Transnistria, daca acest conflict pune piedici aderarii la UE. In acelasi timp, membrii coalitiei de guvernare de la Chisinau trebuie sa inceteze sa-si mai foloseasca pozitia politica pentru propriile interese si sa inceapa sa se concentreze pe reformarea tarii si intoarcerea pe calea dezvoltarii democratice. In cele din urma, incheie autorul, capacitatea coalitiei de a-si onora promisiunile privind deplina integrare europeana va depinde de angajamentul pe termen lung fata de standardele europene de guvernare.
de Madalin Necsutu | sept. 5, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Nu mai este niciun dubiu. Dacă statele din partea răsăriteană a Europei vor să își asume viitorul politic în Uniunea Europeană, acestea au nevoie de a intra din punct de vedere al puterii disuasive, într-un parteneriat aprofundat cu NATO. Vorbim aici de Ucraina și Republica Moldova. Chiar dacă nu pot deveni membre peste noapte, acestea trebuie să continue întărirea relațiilor cu NATO, bloc militar care are la rândul său nevoie de a reinventa și de muta cursul acțiunilor din Orientul Mijlociu înspre acest „butoi de pulbere” numit Europa de Est. Dacă în ultimele decenii NATO și-a depus eforturile în zona menținerii păcii și a acțiunilor antiteroriste, Alianța trebuie să-și îndrepte fața cu adevărat spre articolul 5 al Tratatului. Mutarea atenției Alianței în ultimele decenii de la acest principiu esențial a fost cauzată de atenția sporită asupra unor amenințări precum extremismul religios și cel politic. Însă, acum, NATO se află în fața unei noi provocări de reinventare care, în fapt, înseamnă reîntoarcerea la principiile de bază a constituirii Alianței în 1949. NATO are nevoie de consolidarea flancurilor sale nevralgice și de întărirea relațiilor cu partenerii din astfel de zone. De altfel și directorul Gazeta Wyborcza, Adam Michnik, atrăgea recent atenția asupra faptului că atitudinea Occidentului de a închide ochii la agresiunea Rusiei asupra Europei de Est ar viola explicit suveranitatea unor țări precum Ucraina, Republica Moldova, Georgiei, dar și Letoniei. El mai explică că țările UE trebuie să abordeze frontal subiectul și să nu mai ocolească cu vederea tendințele imperialiste ale Kremlinului, condus de Vladimir Putin. În ceea ce privește livrarea de armament și contractele militare ale țările UE, și mai ales cele ale NATO, cu Rusia trebuie să fie stopate.
De aceea, este imperios necesar să privim atent întregul tablou al arhitecturii de securitate din această zonă și să tragem câteva concluzii în acest joc de mutări reciproce și așteptare pe care îl practică atât Occidentul, cât și Rusia. În vreme ce privirile sunt ațintite asupra luptelor din estul Ucrainei dintre forțele guvernamentale și rebelii pro-ruși, în spatele cortinei se duce în război tacit mult mai important, cel al scutului antirachetă american în Europa prin care Rusia susține că și-ar putea pierde din avantajul disuasiv reprezentat de folosirea arsenalului său militar bazat pe rachete care, la nevoie, ar putea transporta inclusiv material nuclear. „Faza pe rachete” a disputei dintre SUA și Rusia a debutat cu un raport privind controlul armamentelor publicat de diplomația americană în care se preciza că a testat o nouă rachetă de croazieră lansată de la sol, fapt ce contravine Tratatului Forțelor Nucleare cu Rază Intermediară (INF Treaty). Documentul a fost semnat de Ronald Reagan cu Mihail Gorbaciov, la 8 decembrie 1987. După circa șapte ani de negocieri începute la Geneva în 1980, Rusia a semnat acordul, consemnând în mare parte și finalul Războiului Rece. Tratatul INF „obligă ambele state părți să distrugă, cel mai târziu în trei ani de la data intrării în vigoare a Tratatului, toate rachetele lor balistice și de croazieră lansate de la sol cu rază de acțiune cuprinsă între 500 și 1.000 km și cele cu bătaie între 1.000 și 5.500 kilometri”.
Odată cu regândirea politicii SUA față de Europa și decizia Casei Albe de a amplasare elementele ale unui scut antirachetă în Europa, Kremlinul a devenit tot mai circumspect legat de intențiile SUA și UE în apropierea granițelor sale și ceea ce Rusia echivalează cu zona sa influență. Evident, și retorica Moscovei a crescut gradual în blamarea sistemului și a țărilor-gazdă, trecându-se la amenințări directe cum că rachetele Rusiei vor fi îndreptate înspre acestea. Una dintre acestea a fost România, stat care urmează să găzduiască interceptorii tereștrii ai sistemului. De altfel, la finalul lunii trecute diplomația română a anunțat finalizarea cadrului juridic de implementare a Acordului între România şi SUA privind amplasarea sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice din baza de la Deveselu. Astfel, baza militară cu rachete interceptoare americane ar urma să devină operațională din 2015. La numai o zi distanță de la acest anunț, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat, în replică la acuzațiile Washingtonului, că SUA că nu respectă Tratatul INF prin instalarea de sisteme antirachetă în România și Polonia.
O remarcă foarte interesantă care ascunde în spatele său direcțiile de acțiune ale Rusiei pentru viitorul apropiat. Astfel, Rusia nu se va limita doar la o acțiune directă asupra Republicii Moldova și a Ucrainei, ci va lovi in extenso și în cei mai puternici aliați ai acestor țări, respectiv Polonia și România. Moscova vede în cele două țări țintele cele mai lejere de abordat din cadrul statelor estice nealiniate care fac parte din NATO și UE. Dacă în cazul Ungariei și Bulgariei putem vorbi de o „bunăvoință tradițională”, nu același lucru se întâmplă și cu Varșovia și București. Principiile de atac sunt aceleași evocate și de expertul de politică externă de la Washington, Janusz Bugajski, în lucrarea sa de referință „Pacea Rece”. Deși apărută în urmă cu circa 10 ani, în care autorul vorbește de aceleași instrumente de presiune ale Rusiei asupra Europei de Est și zona Balcanilor. Mai precis, politica energetică, acapararea obiectivelor economice strategice ale statelor vecine și nu în ultimul rând propaganda prin mass media. Încet, dar sigur, Rusia lucrează acum peste cele două țări, în plan informațional, la discreditarea principalilor parteneri ai Kievului și Chișinăului – respectiv Polonia și România și slăbirea lor în plan politic și economic. Un astfel de exemplu sunt acțiunile Moscovei de sabotare a celor două state din punct de vedere economic privind exploatarea gazelor de șist, fapt ce le-ar crea avantajul independenței energetice și furnizarea de gaz mai apoi, conform prevederilor UE, și statelor vecine dependente de gazul rusesc. De asemenea, în România, rușii au fost aproape în 2012 de a achiziționa cel mai mare combinat chimic de la Oltchim prin intermediul unor interpuși oameni de afaceri. Atunci, Rusia a încercat inclusiv prin ambasadorul Oleg Malghinov să se intereseze de această afacere, după o vizită la Ministerul Finanțelor de la București. Același lucru s-a întâmplat simultan și în Polonia, acolo unde grupul din industria chimică Acron a încercat să preia forțat compania chimică de stat Grupa Azoty iar grupul rus nu a renunțat nici până acum la această achiziție. Nici în plan politic, lucrurile nu sunt mai bine.
În urmă cu doar câteva luni, parteneriatul strategic al Poloniei cu SUA a fost pus la încercare după ce o revistă poloneză Wprost a publicat o serie de înregistrări cu afirmații defăimătoare pe care șeful diplomației poloneze Radoslaw Sikorski le făcea la adresa politicii de pe axa Washington-Londra, în timp ce Polonia cerea întărirea poziției americanilor și a NATO în Europa de Est. Nici România nu a scăpat de tirurile propagandei rusești. Presiunile cele mai mari ale Rusiei vin prin intermediul Republicii Moldova, acolo unde media rusească încearcă să resusciteze sperietoarea „invaziei românești”, apăsând butoanele regiunii separatiste transnistrene. Recent, postul public de televiziune Rossia 1 a făcut o emisiune specială în care s-a vorbit deschis despre scenariul unei invazii a Transnistriei din partea unei triade militare formată din Ucraina, Republica Moldova și România. Totul pleacă de la decizia Kievului de a denunţa un acord pe care îl avea cu Moscova, prin care Federaţia Rusă putea transporta muniţie şi echipamente militare pe teritoriul Ucrainei, via Transnistria, și de la faptul că autoritățile de la Chișinău ar tergiversa negocierea unei alternative pentru asigurarea accesului la un contigent al fostei Armate a 14-a a defunctei Uniuni Sovietice, staționate în prezent în regiunea separatistă. Înainte de apariția acestor materiale în mass-media rusă, preluată și la Tiraspol, președintele Traian Băsescu și directorul Serviciului Român de Informații au avertizat în legătură cu presiunile graduale pe care Rusia le va aplica României. „Atitudinea expansionistă a Rusiei trebuie sa ne îngrijoreze din perspectiva posibilității de propagare a unor fenomene negative pe teritoriul României”, a declarat Maior. La rândul său, președintele României a declarat că „România e văzută ca o potenţială ţintă pentru Rusia” și că la următorul summit NATO de luna viitoare din Țara Galilor se așteaptă un angajament ferm al Alianței privind consolidarea flancului estic „ca element de descurajare”. Afirmațiile sale vin după ce premierul britanic David Cameron a afirmat că Occidentul nu poate sta deoparte, deoarece situația din Ucraina s-ar putea extinde și asupra României sau țărilor baltice. Și SUA au decis să ia poziție și au trimit în România pe subsecretarul american al Apărării pentru informații, Michael G. Vickers, care a avut o convorbire pe teme de securitate cu ministrul Apărării de la București, Mircea Dușa. Nu în ultimul rând, amenințarea unor atacuri cibernetice nu trebuie excluse din peisaj, Rusia angajându-se fățiș în atacarea informatică a Occidentului și a aliaților săi estici.
În tot acest timp, în afara României și Poloniei, state membre al Alianței, NATO își întărește legăturile cu autoritățile de la Kiev și Chișinău. După o serie de declarații tăioase la adresa Rusiei, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat recent pentru publicația franceză „Midi Libre” că NATO se va reorienta ca interes spre această parte a Europei și va elabora noi planuri de apărare în fața ,,agresiunii Rusiei” împotriva Ucrainei, făcând apel la contribuții mai mari din partea membrilor pentru securizarea zonei, inclusiv Ucraina și Republica Moldova. Chiar dacă au numai statut de parteneri ai Alianței, cele două țări contribuie din plin de ani de zile la misiunile Alianței și la exerciții militare comune, începând cu 1994 și 2002. Pornind din 2005, cercetările sociologice au relevat faptul dorința ucrainenilor ca țara lor să adere la NATO a crescut semnificativ, iar pe fondul luptelor din estul țării acest trend se menține într-un ritm alert. În 2005, după Revoluția Portocalie, doar 14% dintre ucraineni doreau integrarea în NATO. În 2012, odată cu venirea la putere a lui Ianukovici, doar 12% susțineau această idee, iar în prezent 34% dintre ucraineni sunt de acord cu integrarea în structurile Alianței, conform unui sondaj realizat în luna iulie de către Fundația pentru Inițiative Democratice (Democratic Initiatives Foundation). De altfel, Rasmussen a dat un semnal ferm de implicare, zburând la Kiev într-o vizită oficială chiar când Rusia și-a mobilizat 20.000 de soldați și echipament de luptă la granița estică a țării. La Kiev, Rasmussen a dat un semnal extrem de puternic precizând că NATO încetează cooperarea cu Federația Rusă și că la summitul Ucraina-NATO, care va avea loc în luna septembrie, va facilita întreprinderea unor demersuri concrete pentru stabilirea unei colaborări productive între cele două părți”. Kievul trebuie acum să continue să dezvolte eforturile de stat-candidat și să depășească momentul din 2008 de la summitul NATO de la București, atunci când nu l-a primit.
La rândul său, Republica Moldova are de rezolvat o chestiune constituțională de a ieși din zona neutralității și de a opta politic pentru NATO. Succesiunea evenimentelor din relația Rusia-Republica Moldova demonstrează clar că această țară nu mai poate rămâne într-o „zonă gri”, în care negocierea cu regimul pro-rus de la Tiraspol să se facă de undeva de sub masă. Cei 22 de ani o arată clar, iar opțiunea trebuie formulată și asumată politic de guvernarea pro-europeană de la Chișinău. De altfel, aceasta este și direcția în care se merge după ce diplomația moldovenească a anunțat că ministrul de Externe, Natalia Gherman, a mers în premieră la un summit NATO, acolo unde Republica Moldova a fost invitată. „Revirimentul NATO” s-a produs la Chișinău relativ recent, în urmă cu câteva luni, după câteva vizite la Washington a unor oficiali moldoveni. Aceștia au sesizat necesitatea anulării articolului 11 din Constituție care prevede statutul de neutralitate al țării. Cu toate acestea, Rusia are dislocate forțe armate chiar pe teritoriul Republicii Moldova, în regiunea separatistă transnistreană, care refuză să plece în ciuda unui angajament asumat în 1999 la summitul OSCE de la Istanbul. Chiar dacă ideea începe să încolțească momentan doar în mințile politicienilor, dezbaterile pe această temă vor crea o anume emulație și în rândul cetățenilor . Conștientă de peisajului belicos ucrainean și simțind pe propria piele usturimea embargoului economic rusesc în propriul nivel de trai, opinia publică va vira rapid spre ideea integrării în NATO, scăpând astfel de clișeele nostalgiilor războinice ale defunctei URSS. De altfel și NATO analizează în prezent deschiderea unei reprezentanțe la Chișinău. În urmă cu câteva luni, președintele Nicolae Timofti afirma într-un interviu la Europa Liberă că „securitatea ţării ar fi fost cu totul alta dacă R. Moldova ar fi fost membră NATO” și dacă ar fi doar opțiunea sa el „ar vota pentru aderarea la NATO”. Nu în ultimul rând, Republica Moldova are trecut și dificilul test al alegerilor parlamentare din această toamnă. Conform sondajelor, Republica Moldova s-ar putea confrunta și cu o problemă din acest punct de vedere, existând riscul major al revenirii comuniștilor la putere care nu sunt de acord cu această apropiere de NATO, deși există și forțe de centru-stânga din cercul guvernamental care nu cochetează nici ele cu această idee. Viitorul întregii Europe se joacă în timp real, iar deciziile structurilor occidentale politico-militare trebuie să fie rapide și concrete și mai ales unitare. Singura soluție este stabilizarea acestei zone de conflict cu potențial extins de la Marea Neagră la Marea Baltică. Istoria a arătat-o în mod repetat, iar „conciliatorii” nu au făcut decât să amâne inevitabilul unor catastrofe, deoarece au încercat să se mintă singuri, fără a avea însă curajul de a tăia nodul gordian. Cetățenii Ucrainei și Republicii Moldova trebuie să înceteze să mai trăiască sub frica amenințării militare din partea unei forțe străine și să depășească acest moment psihologic care îi va dezbrăca complet de haina grea primită din timpurile URSS-ului.
Preluare EvZ Moldova
de Razvan Iorga | sept. 5, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
In timp ce liderii UE si NATO se intalnesc in acest zile in Tara Galilor, luptele continua in estul Ucrainei. Fortele ucrainene si rebelii pro-rusi dadeau vineri dimineata lupte grele la periferia orasului Mariupol, port la Marea Azov, unul dintre cele mai importante orase din partea de est a Ucrainei. in prezent, la Mariupol se afla administratia regionala Donetk, fortata sa paraseasca orasul Donetk, aflat sub controlul rebelilor. „Toata noaptea am fost sub focul rebelilor, dar ii tinem la distanta. Ne ataca cu tancuri si artilerie”, a declarat pentru Reuters comandantul unei unitati de voluntari ucraineni, desfasurata la Mariupol. Rebelii au declansat la 24 august o contraofensiva in directia sudica. Separatistii au atacat simultan satul Elenovka (o suburbie sudica a Donetkului in directia Mariupol) si pozitiile armatei ucrainene si Garzii Nationale a Kievului in apropierea oraselor Telmanovo si Novoazovsk, de la granita Ucrainei cu Rusia. La 27 august, mai multe tancuri ale rebelilor din Donetk au intrat in Novoazovsk si au luat pozitie in suburbiile vestice ale orasului, consolidând astfel apararea insurgentilor in fata unei posibile contraofensive din partea armatei ucrainene. La ora actuala, situatia din Mariupol se afla sub controlul trupelor ucrainene, a indicat comandamentul de aparare teritoriala din acest important oras-port de la Marea Azov agentiei ucrainene de presa 0629.com.ua.
Ajutor infim
La summitul NATO de la Newport, din tara Galilor (Marea Britanie), Alianta Nord-Atlantica a promis Kievului un ajutor de aparare de 15 milioane de euro, dupa cum a anuntat secretarul sau general Anders Fogh Rasmussen. Fondurile sunt destinate sa ajute armata ucraineana sa-si imbunatateasca logistica si comandamentul, controlul si sistemele de comunicatii. O parte din aceasta suma va merge pentru sustinerea apararii cibernetice si reabilitarea soldatilor raniti. Pe de alta parte, deputatul ucrainean Anatoli Gritenko, fost ministru al apararii, liderul partidului „Pozitia cetateneasca”, a declarat ca suma de 15 milioane de euro pe care Alianta Nord-Atlantica a promis sa-i aloce Ucrainei ca sprijin financiar este jumatate din valoarea unui avion militar modern, exprimându-si voalat nemultumirea fata de dimensiunea acestei asistente financiare, informeaza agentia de presa Kyiv-osp.ua.
de Anatol Terzi | sept. 5, 2014 | Info Militar, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Fostul ministru al Apararii de la Chisinau, Vitalie Marinuta a declarat intr-un interviu pentru Europa Libera ca Republica Moldova trebuie sa mearga in direactia Uniunii Europene in plan economic, dar si inspre NATO pentru a-si asigura si o componenta de securitate militara. „Personal consider ca momentul a fost o data cu crearea Republicii Moldova, in anii 90, atunci cand republicile baltice si-au indreptat pasul spre Uniunea Europeana si organizatia de securitate europeana NATO, atunci trebuia sa o facem si noi, sa nu ezitam, dar sa ne apreciem incotro mergem. intr-adevar, in contextul celor ce se intâmpla in Ucraina, personal consider ca pentru Republica Moldova este necesar sa se aprecieze incotro mergem. Acum când Ucraina are deja o voce destul de ferma spre o eventuala aderare la NATO, sau in primul rând la Uniunea Europeana, se intelege destul de bine ca trebuie sa fie si in aranjamentele de securitate. Noi nu putem sa stam intr-o parte, este pozitia mea.
Mereu am fost un sustinator al cooperarii cu NATO, reiesind din faptul ca avem statutul de neutralitate, dar consider necesar pentru Republica Moldova ca noi sa ne uitam si la acest statut, dar sa revizuim si relatia noastra cu NATO. Personal consider ca nu putem sa mergem in Uniunea Europeana cu dimensiunea sociala, cu dimensiunea economica, culturala, dar sa ramânem fara dimensiunea de securitate. Eu nu pot sa comentez viziunea guvernului, actualmente nu sunt membru al guvernului, dar imi expun opinia mea si opinia mea este, da, este momentul si noi trebuie sa decidem”, a declarat Marinuta. Pe de alta parte, Partidul Liberal din Republica Moldova a precizat ca isi doreste ca pe teritoriul Republicii Moldova sa existe o prezenta militara permanenta NATO. in acest sens, liberalii intentioneaza sa inregistreze un proiect de hotarâre prin care Parlamentul sa-i propuna sefului statului sa adreseze o cerere in acest sens Parteneriatului pentru Pace al Fortelor Militare NATO. Pentru acest lucru, Republica Moldova ar trebui sa-si modifice legea suprema care stipuleaza un statut de neutralitate pentru aceasta tara.
Pas inainte spre structurile Aliantei
Republica Moldova a fost acceptata la Initiativa Consolidarii Capacitatilor de Aparare NATO. Decizia a fost luata la Summit-ul NATO, desfasurat la Celtic Manor in tara Galilor, unde participa ministrul Apararii, Valeriu Troenco. „Acest lucru inseamna ca Alianta ne poate oferi asistenta privind analizarea capacitatilor noastre curente de aparare si identificarea domeniilor care trebuie dezvoltate”, a spus ministrul Apararii. In Tara Galilor, Valeriu Troenco a avut o serie de intrevederi cu omologii din alte state, in cadrul carora a discutat despre intensificarea cooperarii bilaterale in domeniul militar. Totodata, la Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic a fost lansata Platforma de Interoperabilitate, initiativa ce vizeaza interactiunea eficienta dintre militarii diferitelor tari in cadrul operatiunilor. Potrivit ministrului Apararii, Valeriu Troenco, Platforma de Interoperabilitate va acorda o atentie sporita domeniului de educatie și instruire. „Academia Militara „Alexandru cel Bun” se afla, la moment, in proces de transformare a programelor de studii, iar Alianta ne sustine in acest sens prin Programul invatamântului Sporit in domeniul Apararii. Totodata, Armata Nationala beneficiaza de instruire in cadrul exercitiilor militare desfasurate de Alianta Nord-Atlantica”, a mentionat ministrul Apararii.
de Razvan Iorga | sept. 4, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Lipsa de increde intre Alianta si Rusia este tot mai adanca, dupa ce fortele ruse continua sa se implice in conflictul din estul Ucrainei. Secretarul general al Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Anders Fogh Rasmussen, saluta orice efort de pace, inclusiv planul in sapte puncte propus de presedintele Rusiei, Vladimir Putin, in vederea reglementarii situatiei din Donbass, dar subliniaza importanta faptelor, nu a vorbelor. „In ceea ce priveste asa-zisul „plan de pace”, in primul rand vreau sa subliniez ca salutam toate eforturile indreptate in directia reglementarii pasnice a crizei din Ucraina. Trebuie, totodata, sa remarc ca se tine cont de ceea ce se intampla in realitate. Din pacate, continuam sa fim martorii implicarii Rusiei in destabilizarea situatiei din estul Ucrainei”, a declarat secretarul general al Aliantei Atlanticului de Nord, la Newport, inainte de inceperea lucrarilor summitului NATO.
In acest context, Rasmussen a indemnat din nou Rusia sa-si retraga trupele de la frontiera ucraineana, sa inceteze livrarile de arme si combatanti in Ucraina, precum si sustinerea formatiunilor militare din Ucraina si sa inceapa un proces politic constructiv. „Acestea ar fi pasi concreti pentru solutionarea pasnica a crizei din Ucraina”, a subliniat Anders Fogh Rasmussen. El a mai spus joi ca ca Rusia ataca Ucraina, amplificandu-si astfel retorica impotriva Moscovei in debutul summitului Aliantei Nord-Atlantice de la Newport, in tara Galilor (Marea Britanie), relateaza Reuters. ‘Ne confruntam cu un mediu de securitate schimbat substantial. Spre Est, Rusia ataca Ucraina’, a declarat Anders Fogh Rasmussen jurnalistilor la sosirea la summitul NATO.
In timp ce secretarul general al Aliantei indeamna ca pace, Rusia a lansat joi noi manevre militare in apropiere de granita cu Ucraina, acestea reunind forte ale apararii antiaeriene si aviatiei, precum si unitati ale Flotei ruse in Marea Caspica. in ultimele luni, mai multe manevre militare au avut loc in diferite regiuni ale Rusiei, acestea provocand de fiecare data ingrijorari din partea Occidentului in contextul situatiei din Ucraina, ingrijorari calificate de Moscova drept „ridicole”. Exercitiile au inceput pe poligoanele Ashuluk si Kapustin Yar (regiunea Astrahan), a indicat serviciul de presa al Districtului militar Sud, citat de RIA Novosti. „In timpul acestor exercitii, trupele Districtului militar Sud se vor antrena pentru a riposta la un atac aerian si balistic surpriza lansat de un potential inamic si vor proceda la tiruri de instructie cu rachete de ultima generatie S-400 Triumph”, a precizat aceeasi sursa. Exercitiile, care vor dura pana la sfarsitul saptamanii, se desfasoara sub comanda generalului Aleksandr Romanciuk, comandantul adjunct al Districtului militar Sud.
de Razvan Iorga | sept. 4, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
In preajma summitului NATO din Tara Galilor, la care participa si ministrul Apararii al Republicii Moldova, Valeriu Troenco, mass-media ruseasca relateaza ca ar fi gasit baze militare secrete ale NATO pe teritoriul Republicii Moldova. Agentia rusa de stiri a statului RIA-Novosti a publicat o asa-zisa investigatie jurnalistica a Centrului jurnalismului international si investigatii in care se afirma ca in Republica Moldova ar exista doua baze militare NATO – la Briceni si la Bulboaca, Anenii Noi. Materialul publicat de jurnalistii rusi poarta genericul „Moldova: posibilitati, forte si mijloace NATO pe teritoriul republicii” si e postat pe pagina oficiala a Agentiei RIA-Novosti. in primul caz, la Briceni, potrivit jurnalistilor rusi, ar fi vorba despre o baza militara a SUA de pregatire a detasamentelor cu destinatie speciala. in cel de-al doilea caz este vorba despre poligonul de la Bulboaca, care ar fi echipat ca o baza militara NATO, scrie moldova.org. Mai mult decat atat, aceeasi sursa include centrul Expert-Grup si Institutul de Politici Publice in categoria organizatiilor neguvernamentale care ar fi sustinute de NATO. Iar Asociatia obsteasca RENAM si Asociatia pentru Politica Externa figureaza ca organizatii analitice ce ar conlucra cu NATO.
De asemenea, ca organizatiivpoitice afiliate NATO figureaza: Centrul de informare si documentare NATO si centrul de informare a Programului NATO ”stiinta pentru pace si securitate” al AsM. analistul politic si director de programe la IPP, Oazu Nantoi, a declarat despre aceasta „investigatie jurnalistica” ca un astfel de material nici nu merita comentat. „Face parte din razboiul mediatic purtat de Rusia, iar dupa ceea ce vedem ce se intampla acum in Ucraina nici nu trebuie sa ne mire aparitia unor astfel de chestii”, a spus Oazu Nantoi. El a admis ca articolul va fi promovat de structurile mass-media prorusa de la Chisinau.
