Combatantii din estul Ucrainei incep retragerea

Combatantii din estul Ucrainei incep retragerea

ucraine lupteCele doua tabere combatante din Ucraina incep sa-si retraga trupele. Autoritatile de la Kiev au precizat ca fortele guvernamentale se pregatesc sa retraga artileria si vehiculele blindate grele dintr-o asa numita zona „tampon” de 30 de kilometri din zona de est a tarii. Decizia a fost luata dupa ce, potrivit purtatorului de cuvant al armatei ucrainene, de cateva ore nu au mai fost trase focuri din zona controlata de separatistii pro rusi si nici dinspre teritoriul Federatiei Ruse. Andrei Lisenko a declarat ca si de partea rebelilor se vede o retragere a artileriei grele, dar „nu atat de masiva cat s-ar fi asteptat”. Pe de cealalta parte, rebelii prorusi au anuntat marti ca au inceput sa-si retraga artileria in estul Ucrainei in zonele unde armata ucraineana a facut acelasi lucru, in conformitate cu ceea ce s-a negociat in timpul discutiilor desfasurate in noaptea de vineri spre sambata la Minsk. Presedintele ucrainean, Petro Porosenko, a afirmat dupa vizita sa in Statele Unite, ca Ucraina nu poate castiga „razboiul” in Donetk si Lugansk. „Subliniez ca este imposibil sa castigam razboiul in orasele Luhansk si Donetk numai prin folosirea de mijloace militare. Cu cat aducem mai multe batalioane si brigazi acolo, cu atat mai multe trupe vor veni din Federatia Rusa. Presedintele de la Kiev a mai repetat planul sau de pace, care cuprinde: retragerea trupelor – ceea ce se pare ca tocmai are loc – apoi inchiderea granitei cu Federatia Rusa si apoi eliberarea ostaticilor ucraineni retinuti de fortele separatiste. „Indeplinind aceste trei puncte, va promit ca pacea va veni in Ucraina fara sa mai folosim forta armelor”, a mai spus acesta.

Confirmari din partea separatistilor

In replica, premierul autoproclamatei republici populare Donetk, Andrei Zaharcenko a confirmat retragerea fortelor separatiste. ‘Ne-am retras artileria in zonele unde fortele ucrainene regulate au facut acelasi lucru. in locurile unde artileria ucraineana nu a fost retrasa, nici noi nu am retras-o’, a spus acesta, citat de Interfax. ‘Toate aceastea vizeaza tunurile de artilerie cu un calibru mai mare de 100 mm’, a precizat el. Un document semnat sambata dimineata la Minsk prevede un plan de pace in noua puncte destinat sa puna capat conflictului sangeros, care opune rebelii prorusi armatei regulate ucrainene de mai bine de cinci luni in estul Ucrainei. Acest plan prevede crearea unei zone-tampon de 30 de km latime de-a lungul liniei frontului si retragerea pieselor de artileria grea de ambele parti, practic inghetarea conflictului pe pozitiile actuale ale beligerantilor.

Share our work
NATO si Rusia reincep cursa inarmarilor in Europa de Est

NATO si Rusia reincep cursa inarmarilor in Europa de Est

Obama Komorowski

Razboiul din estul Ucrainei a determinat statele membre NATO, dar si Rusia, sa treaca in faza activa a remilitarizarii Europei rasaritene, zona tampon intre cele doua blocuri militare. Dupa summitul NATO din Tara Galilor de la inceputul acestei luni, Alianta a dat un semnal clar ca nu va mai tolera actiunile Rusiei in zona din proximitatea sa si va spori prezenta militara in Europa de Est. NATO vizeaza intarirea pozitiilor sale in Polonia, tarile baltice si Romania, zone considerate avanposturi ale Aliantei in extremitatea sa estica. SUA ar intentiona sa vanda Poloniei circa 40 de rachete sol-aer de tip AGM 158 pentru a spori capacitatea sa de aparare a tarii in contextul crizei din Ucraina, scrie The Telegraph, citand Departamentul de Stat al SUA. Rachetele pe care SUA ar urma sa le vanda Poloniei pot lovi tinte aflate pana la 400 de kilometri distanta, vor putea depasi granita estica a Poloniei cu Rusia si vor avea rolul de a „descuraja posibile amenintari regionale”, specifica diplomatia americana. Actualele rachete din arsenalul Poloniei au o raza scurta de actiune de numai 70 de kilometri. Rachetele sol-aer de tip AGM 158 pot cara focoase cu o incarcatura de pana la 450 de kilograme. Contractul legat de livrarea de rachete face parte dintr-o intelegere bilaterala mai larga in valoare de 500 de milioane de dolari care include si modernizarea unei flote de 48 de avioane de tip F-16. La randul sau, guvernul de la Varsovia a anuntat ca Polonia este pregatita sa vanda Ucrainei armament, in cazul in care Kievul va solicita acest lucru. Departamentul american de Stat a precizat ca vanzarea echipamentul militar „va contribui la atingerea obiectivelor de politica externa si securitate nationala a Statelor Unite prin sprijinirea imbunatatirii sistemelor de siguranta a altor state membre ale NATO”. „Polonia continua sa fie o forta importanta pentru stabilitatea politica si progresul economic in Europa Centrala”, mai precizeaza diplomatia de la Washington. Criza din Ucraina a determinat Polonia sa creasca bugetul apararii la 2% din PIB, un nivel recomandat de NATO.

Execitii militare in Polonia

In tot acest timp, un nou exercitiu militar demareaza miercuri in Polinia, eveniment la care vor participa 1.250 de militari din opt state membre NATO. Organizat din doi in doi ani incepand din 2006 de armata poloneza, cu numele de cod Anaconda, acest exercitiu „a devenit un element permanent de formare a Aliantei Nord-Atlantice”, potrivit Ministerului. Pe langa polonezi, la exercitiu vor participa soldati din Estonia, Lituania, Olanda, Cehia, Ungaria, Canada, Statele Unite si Marea Britanie. Militarii se vor antrena in nordul Poloniei pana la 3 octombrie, avand ca obiectiv principal pregatirea pentru gazduirea, in caz de nevoie, a fortelor de reactie rapida ale NATO. Polonia si statele baltice se tem pentru securitatea lor dupa anexarea Crimeei, in martie, de catre Rusia si dupa sprijinul acordat de Moscova rebelilor separatisti din estul Ucrainei. La summitul Aliantei Nord-Atlantice de la Newport (tara Galilor), de la inceputul lunii, NATO a anuntat mentinerea unei „prezente continue” in regiune, in special prin crearea unei forte „foarte reactive” in cadrul fortei de reactie a NATO (NRF). Alte exercitii, organizate de NATO, sunt prevazute in Polonia in octombrie cu participarea in special a fortelor americane si britanice.

Rusia modernizeaza armamentul nuclear

Pe fondul inarmarii statelelor NATO din estul Europei, Rusia anunta isi va lua masuri de siguranta in modernizarea armamentului din dotare. Vicepremierul Dmitri Rogozin a oferit ca termen pentru modernizarea arsenalului nuclear anul 2020. „Am decis accelerarea bazei tehnice a fortelor nucleare strategice, iar modernizarea nu va mai viza doar 70 la suta din capacitatile nucleare, ci intregul arsenal, pana in anul 2020”, a declarat Rogozin, citat de RIA Novosti. „Rusia are nevoie de o armata puternica, o armata care sa poata fi trimisa in orice teatru de razboi”, a adaugat vicepremierul rus. „Oare ar trebui sa ii surprindem pe colegii nostri, sa aratam toate tipurile de armament pentru a-i surprinde? Trebuie sa pastram secrete unele elemente militare pentru a surprinde in momentele critice”, a precizat Rogozin. Rusia a demarat inca din 2008 cea mai ambitioasa reforma militara din era post-sovietica si a demarat un amplu program de reinanarmare si modernizare a echipamentului militar ce are ca tinta finala anul 2020.

Schimbare de tactica in Marea Neagra: dinspre Sevastopol spre Novorossiisk

Criza din Ucraina a dat un semnal puternic si in zona Marii Negre, acolo unde Rusia vrea sa se impuna ca lider militar absolut. Comandantul Flotei Rusiei din Marea Neagra, Aleksandr Vitko a declarat marti ca fortele ruse vor desfasura submarine cu rachete de croaziera cu o raza de actiune de peste 1.500 de km in portul Novorossiisk. Anuntul vine in paralel cu vizita presedintelui rus Vladimir Putin la Novorossiisk, port comercial la Marea Neagra care treptat s-a transformat intr-un de importanta strategica din punct de vedere militar. De la Novorossiisk sunt realizate transporturile militare in Crimeea si Siria, unde Rusia are un punct de mentenanta pentru navele militare. ‘Odata cu revenirea Crimeii la Federatia Rusa, relevanta acestui port nu s-a diminuat in contextul in care NATO isi creste in mod constant prezenta’, i-a raportat amiralul Vitko presedintelui rus, comandantul sef al armatei ruse, indicand ca partea rusa planifica crearea unei baze navale la Novorossiisk. Submarinele care vor fi desfasurate aici vor fi echipate cu rachete de croaziera cu raza lunga de actiune’, a subliniat amiralul Vitko, indicand ca aici exista conditii ca ele sa poata parasi baza astfel incat sa nu fie detectate. Iesirea lor din baza de la Novorossiisk ar fi mai putin vizibila decat in cazul Crimeii, a insistat el. La ora actuala, Flota Rusiei din Marea Neagra numara 173 de nave si vase auxiliare, iar, pana in 2020, se planifica intrarea in serviciu a circa 80 de nave si vase. Tinand cont de navele care vor fi scoase din uz, baza navala din Sevastopol va numara 206 nave si vase, a raportat amiralul Vitko. La Novorossiisk sunt amplasate in prezent 51 de nave, iar catre 2020 numarul lor va creste pana la 61 de vase militare.

Share our work
Ucraina isi face o noua doctrina militara si reformeaza armata

Ucraina isi face o noua doctrina militara si reformeaza armata

armata-ucrainaAutoritatile de la Kiev au decis sa formuleze o noua doctrina militara a Ucrainei si totodata reformarea fortelor sale militare. Consiliul pentru Securitatea Nationala si Aparare al Ucrainei a decis sa fie elaborata o noua doctrina militara a tarii, la care au inceput deja sa lucreze instituții de profil, aceasta urmand sa fie finalizata in decembrie 2015, a declarat liderul de la Kiev, Petro Porosenko. Precedenta doctrina militara a Ucrainei a fost adoptata in 2012, sub administrația presedintelui Viktor Ianukovici. Vechiul text stipula statut de țara nealiniata pentru Ucraina si nu enumera țarile care constituie un potențial pericol pentru țara. La inceputul lunii septembrie, premierul ucrainean Arseni Iațeniuk a declarat ca Ucraina are nevoie de o noua doctrina militara, care ‘sa defineasca in mod clar Rusia ca țara-agresoare’ in contextul anexarii Crimeii la Rusia in martie si a multiplelor dovezi privind implicarea Moscovei cu forțe si arme de partea separatistilor in sud-estul Ucrainei. Primul ministru ucrainean a introdus atunci in parlament (Rada Suprema) un proiect de lege privind anularea statutului de țara nealiniata pentru Ucraina si orientarea țarii spre NATO. ‘Decizia Consiliului pentru Securitatea Naționala si Aparare privind necesitatea dezvoltarii unei noi doctrine militare a fost adoptata, instituțiile de profil au inceput deja sa lucreze’, a afirmat Porosenko, indicand ca la ora actuala guvernul pregateste in mod prioritar o reforma in domeniul apararii si securitații, ce va fi data publicitații joi. De asemenea, intr-un interviu acordat mai multor televiziuni ucrainene, Porosenko a indicat ca autoritațile de la Kiev urmeaza sa prezinte joi o reforma in domeniul apararii, relateaza Ria Novosti.

Share our work
Armistiu incalcat in estul Ucrainei: Patru soldati ucraineni morti si 29 raniti

Armistiu incalcat in estul Ucrainei: Patru soldati ucraineni morti si 29 raniti

militari ucraineniAcordul de incetare a focului continua sa fie incalcat in estul Ucrainei. Aeroportul din Donetk a fost tinta unor tiruri trase din lansatoare de racheta in noaptea de luni spre marti, a anuntat statul major al operatiunii speciale derulate de armata ucraineana in sud-estul tarii, informeaza France Presse. Potrivit unui responsabil militar ucrainean, in perioada ‘armistitiului’ patru militari ucraineni au fost ucisi si inca 29 raniti, dupa cum relateaza Reuters. Aeroportul din Donetk, aflat sub controlul fortelor ucrainene, a ‘fost in patru randuri obiectul unor tiruri cu mortiera si lansatoare de rachete multiple Grad’, a indicat serviciul de presa al armatei intr-un comunicat, in care semnaleaza si alte atacuri impotriva pozitiilor ucrainene din regiunea Donetk. „Aceste atacuri nu s-au soldat cu victime”, potrivit sursei mentionate. Si purtatorul de cuvant al Consiliului pentru Securitatea Nationala si Aparare, Andrii Lasenko, a confirmat marti ca, in ultimele 24 de ore, niciun soldat ucrainean nu a fost ucis pe frontul de Est. Kievul si separatistii au incheiat vineri un acord de incetare a focului destinat sa puna capat conflictului, dupa aproape cinci luni de ostilitati soldate cu peste 2.700 de morti si o jumatate de milion de refugiati si persoane stramutate.

Share our work
Leanca: Republica Moldova nu intentioneaza sa adere la NATO

Leanca: Republica Moldova nu intentioneaza sa adere la NATO

iurie leanca NATO

Premierul de la Chisinau, Iurie Leanca, a declarat intr-un interviu pentru Itar-Tass ca Republica Moldova nu intentioneaza sa adere la Alianta Nord-Atlantica si isi va pastra statutul de neutralitate stipulat de Constitutie. „Republica Moldova este o tara neutra. Neutralitatea noastra este un pilon fiabil pentru rezolvarea conflictului transnistrean si eliminarea tuturor temerilor posibile din partea Rusiei pe probleme de securitate. Aceasta este una dintre dovezile practice ale faptului ca apropierea Moldovei de Uniunea Europeana nu reprezinta o amenintare la adresa intereselor de securitate ale Federatiei Ruse”, a spus Leanca. Potrivit sefului guvernului moldovean, nu exista nicio necesitate ca Republica Moldova sa adere la NATO din perspectiva planurilor tarii de a adera la UE. in interviu, Iurie Leanca a pledat de asemenea pentru ‘dialog cu Rusia si partenerii sai occidentali in aceasta problema in scopul eliminarii tuturor preocuparilor’.

‘Nu intentionam sa provocam tensiuni si complicatii inutile. Nu suntem interesati de confruntari geopolitice. Nu suntem adeptii unei astfel de abordari si asteptam ca Rusia sa faca pasi corespunzatori in aceasta directie’, a tinut sa sublinieze premierul moldovean. Referitor la declaratiile recente ale unor politicieni din Republica Moldova despre nevoia de a adera la NATO, premierul Iurie Leanca a mentionat ca guvernul de la Chisinau actioneaza in conformitate cu prevederile Constitutiei tarii. Potrivit unor sondaje de opinie recente, ideea aderarii Republicii Moldova la NATO este sustinuta de numai 14% dintre cetatenii moldoveni. Circa 52% dintre persoanele intervievate considera neutralitatea cea mai buna optiune pentru securitatea tarii, iar 12% se pronunta pentru aderarea la Organizatia Tratatului de Securitate Colectiva din CSI (Comunitatea Statelor Independente — toate fostele republici sovietice cu exceptia celor trei state baltice si a Georgiei.

Share our work
Exercitii militare americano-ucrainene in Marea Neagra

Exercitii militare americano-ucrainene in Marea Neagra

sea breezeUcraina si Statele Unite efectueaza exerciţiul Sea Breeze, la care participa, intre alte state, si Romania, in sectorul de nord-vest al Marii Negre, in perioada 8-10 septembrie, a anunţat centrul pentru presa al Marinei ucrainene, citat de agenţia Interfax. Exerciţiul se desfasoara sub supervizarea adjunctului Comandantului pentru antrenamente de lupta al Marinei ucrainene, capitanul rangul I Oleksii Neijpapa, si a capitanul US Navy James Aiken, adjunctul directorului exerciţiului. Exerciţiul se concentreaza asupra tehnicilor de efectuare a unor operaţiuni internaţionale in vederea menţinerii siguranţei navigaţiei in regiuni afectate de crize, potrivit sursei citate. in afara de Ucraina si Statele Unite, in exerciţiu sunt implicate Spania, Canada, Romania si Turcia, anunţa Marina ucraineana, precizand ca 12 nave si vase logistice aparţinand NATO iau parte la aceste manevre, dar si cinci nave ucrainene de razboi si doua ambarcaţiuni aparţinand Pazei de Coasta ucrainene. Marina mai anunţa ca, in cadrul exerciţiilor, furnizeaza avioane si elicoptere. Georgia, Norvegia, Suedia si Franţa trimit observatori la aceste manevre navale, potrivit aceleiasi surse. Exerciţiul face parte din programul de cooperare bilaterala militara Ucraina-Statele Unite, iar manevrele navale sunt efectuate in spiritul Programului Parteneriatul pentru Pace. incepand din 1997 si pana in 2013, 11 exerciţii Sea Breeze au efectuate.

Share our work