de Anatol Terzi | oct. 13, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Turcia, Ucraina, Uncategorized @ro
Kremlinul trimite sistemele nucleare Iskander M in Crimeea
Federatia Rusa va desfasura sisteme tactice nucleare în Peninsula Crimeea, pe când administraţia Obama sprijină o serie de negocieri neoficiale menite să reducă arsenalul nuclear al Statelor Unite în Europa, relatează publicatia The Washington Free Beacon, citata de mass-media de la Bucuresti. Trei lideri seniori republicani din Camera Reprezentanţilor i-au transmis în urmă cu două săptămâni preşedintelui american, Barack Obama, o scrisoare oficială, avertizând că Moscova va desfăşura rachete nucleare şi bombardiere înarmate cu rachete de croazieră de rază lungă pe teritoriile ucrainene ocupate.
Avantaje militare
”Localizând arme nucleare pe teritoriul suveran al unui alt stat fără permisiunea acestuia este o acţiune cinică şi înşelătoare”, s-a notat în scrisoarea semnată de preşedintele Comitetului Serviciilor Armate al Camerei Reprezentanţilor, Howard McKeon, şi de preşedinţii altor două subcomitete.
”Poziţionează armele nucleare ruse mai aproape de centrul NATO şi acordă Rusiei posibilitatea să obţină avantaje militare de pe urma ocupării Crimeei, permiţându-i să profite de pe urma acţiunilor sale”, se mai afirmă în scrisoare. Preşedintele rus Vladimir Putin ”a înmulţit în ultimele luni ameninţările cu folosirea armelor nucleare până la un stadiu nemaivăzut după Războiul Rece”, au notat aceştia.
Obama, pasiv faţă de amenintarea nucleară rusă
Casa Albă nu pare interesată de acţiunile ameninţătoare ruse, se relatează în mass-media de peste Ocean. Administraţia Obama a început să finanţeze printr-un think-tank o serie de negocieri neoficiale cu Rusia pe tema controlului armamentului nuclear. Discuţiile sunt menite să reducă armele nucleare tactice ale SUA în Europa, iar prima rundă a negocierilor s-a desfăşurat recent la Viena, fără a avea un rezultat favorabil.
Criticii susţin că oficialii specializaţi în controlul armamentului de la Departamentul de Stat al Apărării al Adminisitraţiei Obama se folosesc de discuţiile neoficiale ca de o fundaţie pentru reducerea arsenalului nuclear.
Aliaţii NATO şi în special cei din Europa de Est, care sunt îngrijoraţi de ameninţările militare ruse de pe continent, se opun unei astfel de măsuri, relatează surse din serviciile secrete americane, citate de mass-media.
Iskander M si TU-22
În ceea ce priveşte dezvoltarea nucleară din Crimeea, James Inhofe, membru al Comitetului Serviciilor Armate al Senatului, a dezvăluit recent că presedintele Putin a anunţat în august 2014 că va aproba trimiterea în Peninsula Crimeea a sistemelor de rachete Iskander M cu rază scurtă, care sunt nuclear capabile, şi a bombardierelor Tu-22, care pot fi înarmate cu rachete de croazieră nucleare.
”Staţionarea noilor forţe nucleare în Peninsula Crimeea, teritoriul ucrainean anexat de Rusia în luna martie, este o ameninţare nouă şi periculoasă faţă de securitatea Europei cât şi un mesaj clar din partea lui Putin, spunând că intenţionează să încalce în continuare integritatea teritorială a vecinilor săi”, a afirmat Inhofe în Foreign Policy.
NATO, amenintat de fortele nucleare ruse
În scrisoarea trimisă preşedintelui american pe 23 septembrie, Mike Rogers, preşedintele Subcomitetului de forţe strategice, şi Michael Turner, preşedintele Subcomitetului de forţe terestre şi aeriene, au atenţionat că Rusia a încălcat Tratatul Forţelor Nucleare de Rază Intermediară (INF) din 1987 prin construirea unei rachete de croazieră interzise. Racheta a fost identificată de oficialii americani drept modelul R-500.
Parlamentarii au declarat că desfăşurarea nucleară rusă în Crimeea reprezintă ”o încălcare clară, şi poate irevocabilă” a acordului dintre NATO şi Rusia semnat în 1997, care permite Rusiei să menţină o prezenţă militară în cadrul alianţei.
Planurile desfăşurărilor nucleare ruse şi încălcarea tratatului INF ar fi trebuit să fie discutate în timpul summit-ului NATO din Ţara Galilor însă nu s-a întâmplat asta, au notat aceştia.
Ca urmare, congresmanii SUA l-au îndemnat pe preşedintele american să audieze Congresul în privinţa ameninţării mobilizărilor nucleare ruse în Crimeea. Cei doi i-au mai cerut preşedintelui să suspende acordul NATO – Rusia şi să ceară îndepărtarea personalului militar rus din bazele NATO. În plus, aceştia au solicitat ca SUA şi NATO să oprească toate zborurile de supraveghere asupra armamentului, pe care Rusia le efectuează în baza Tratatului Cer Liber.
„Noua Rusie” nucleara
Mai mult decât atât, cei trei lideri republicani din Legislativul SUA au cerut Casei Albe să înceapă cercetarea şi dezvoltarea unor noi poziţii pentru instalarea sistemelor de rachete de croazieră cu rază intermediară şi rachete balistice americane, în cazul în care Rusia refuză să revină în conformitate cu acordul INF.
Putin ”trebuie să fie făcut să înţeleagă că acţiunile sale nu vor face nimic mai mult decât îndepărtarea Rusiei de Occident, alienarea economiei şi a securitîţii ţării”, au adăugat parlamentarii. ”Până când vom avea o strategie care să-l convingă pe Putin că nu poate să-şi îndeplinească visul privind o „Nouă Rusie” prin anexări ilegale, invazii ascunse şi provocări nucleare, nu ar trebui să ne aşteptăm ca sancţiunile şi comunicatele să aibă un efect asupra acţiunilor sale”, au avertizat liderii americani.
”Miza este prea mare pentru a continua să-i permitem dictatorului Rusiei că continue să avanseze pe calea actuală către destabilizare regională fără o opoziţie serioasă”, au adăugat aceştia. Acţiunile acestuia ”subminează şi mai mult credibilitatea rusă în termenii Memorandului de la Budapesta pe care Federaţia Rusă l-a semnat în 1994”, a precizat unul dintre congresmani.
Reamintim ca in Memorandum se promitea că Ucraina va avea asigurată securitatea în cazul ameninţărilor sau folosirii forţei în schimbul renunţării la armele sale din epoca sovietică – Ucraina avea cel de-al treilea arsenal nuclear din lume la acea vreme.
Bani SUA pentru reducerea arsenalului nuclear din Europa
Revenind la discuţiile neoficiale dintre experţii ruşi şi un grup găzduit de Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) din Washington, denumit programul Track 2, liderul grupului este militantul anti-arme nucleare Sharon Squassoni. Acesta a participat în urmă cu trei ani la un studiu sponsorizat de grupuri de stânga, denumit studiul Ploughshare, care cerea retragerea armelor nucleare tactice ale Statelor Unite de pe teritoriul Europei.
Thomas Moore, un fost membru senior al Comitetului de Relaţii Externe care a demisionat din CSIS din cauza retoricii anti-nucleare a lui Squassoni, a declarat că programul Track 2, care este finanţat cu 215.000 de dolari din fondurile federale, reprezintă o mişcare nepotrivită, mai ales după ocuparea militară a Peninsulei Crimeea de către Rusia, care a început în luna februarie 2014. Moore a declarat într-un interviu că Administraţia Obama ar putea folosi negocierile Track 2 ale CSIS ca pe un mediu direct pentru negocierile menite să reducă arsenalul nuclear al Statelor Unite în Europa.
Retorica nucleara
”Acum este un moment nepotrivit să întreţii acest gen de idei cu ruşii, chiar dacă ei sunt ruşi oficiali sau neoficiali, deoarece ei toţi sprijină războiul lui Vladimir Putin în Ucraina şi încălcarea tratatului INF”, a declarat Moore, susţinând că verificare oricărei reduceri de armament nuclear este aproape imposibilă. ”Scopul meu era să verific şi să menţin armele nucleare în Europa”, a mai adaugat acesta, notând că Squassoni nu cunoştea prea multe despre arme nucleare dar este un ”partizan al lui Obama şi al agendei sale anti-nucleare în Europa”.
Purtătorul de cuvânt al CSIS Andrew Scwarts a confirmat că discuţiile Track 2, care implică experţi ruşi şi americani, au ca obiectiv ”limitarea armelor nucleare non-strategice”. Acesta a refuzat să identifice Statele Unite sau vreun membru străin al proiectului şi a declarat că programul va fi publicat în vara sau în toamna anului viitor. Scwarts a mai precizat că afirmaţia conform căreia proiectul nu a fost modificat astfel încât să ţină cont de criza din Crimeea este greşită.
Squassoni a confirmat participarea sa în studiul Ploughsares dar a declarat că recomandările acelui proiect nu au fost discutate în timpul primei întâlniri Track 2, care a avut loc săptămâna aceasta.
Sustinere diplomatica
Discuţiile Track 2 au mai fost susţinute de Rose Gotenmoeller, subsecretarul de stat pentru controlul armamentului şi securităţii internaţionale, şi de Andrew Weber, care a demisionat recent din postul de secretar asistent al ramurii de apărare nucleară, chimică şi biologică, pe fondul acuzaţiilor de nesubordonare şi activităţi personale nepotrivite.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului a refuzat să furnizeze mai multe detalii despre demisia lui Weber dar a declarat că el va ocupa o funcţie mai mică în Departamentul de Stat. Un alt oficial american apropiat de Pentagon a declarat că Weber nu mai este în graţiile superiorilor săi ca urmare a poziţiei sale anti-nucleare, şi a practicilor legate de angajarea şi folosirea personalului din exterior în interiorul biroului său oficial.
Refuz rusesc
Fostul oficial al Pentagonului Mark Schneider, un specialist în arme nucleare strategice, a declarat că Track 2 şi orice discuţii oficiale privind arsenalul nuclear sunt menite să eşueze, întrucât ”avantajul lor este prea mare”. ”Politicile NATO vor preveni orice reduceri ale armelor nucleare tactice în Europa ale Statelor Unite”, a adăugat oficialul. ”Acesta este evident cel mai nepotrivit moment cu putinţă pentru a discuta despre aşa ceva”.
S-a estimat că SUA are în jur de 200 de unităţi nucleare în Europa. Arsenalul nuclear tactic al Rusiei este de cel puţin 2.000 de unităţi în prezent. Schneider a declarat că experţii în politică nucleară ar trebui să se concentreze acum pe capacităţile de respingere şi nu pe măsurile de dezarmare nucleară.
La randul sau, un purtător de cuvânt al Ministerului rus al Apărării a declarat pe 26 martie că un regiment de bombardiere nucleare Tu-22 Backfire înarmate va fi trimis în baza aeriană din Crimeea în următorii doi ani .
Publicaţia specializată în apărare IHS Jane’s Defence Weekly a descris bombardierele nucleare Tu-22 ca fiind ”coloana vertebrală a unităţilor de atac a marinei sovietice în timpul Războiului Rece”.
Raspuns ucrainean
Ucraina şi Suedia vor demara, pe teritoriul ucrainean, o producţie comună de arme, relateaza mass-media regionala, citând biroul de presă al concernului „Ukroboronprom”. ‘O delegaţie de experţi suedezi a sosit în Ucraina, pentru a se întâlni cu conducerea ‘Ukroboronprom’, au declarat surse oficiale. Peter Westerlund, Johan Norberg, Tomas Malmlof, reprezentanţi ai Institutului de cercetări în domeniul apărării al Suediei, au exprimat deschiderea spre o dezvoltare activă a relaţiilor de parteneriat cu specialiştii ucraineni în domeniu şi au convenit deja asupra principalelor aspecte ale acestei cooperări’, se mai arata in comunicatul companiei ucrainene.
Cooperarea militaro-tehnică dintre Ucraina şi Suedia va presupune înfiinţarea unei producţii comune şi achiziţionarea de către partea ucraineană a celor mai noi tehnologii suedeze. În timpul negocierilor, directorul general adjunct al ‘Ukroboronprom’ a subliniat faptul că orice forma de cooperare a concernului cu firme din Rusia a fost suspendată.
de Isac Mihai | oct. 11, 2014 | Asia Centrală, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, fortat sa declare razboi Statului Islamic
Autoritatile de la Ankara sunt tot mai presate sa porneasca o actiune militara impotriva Statului Islamic. Statele Unite vor trimite o echipa militara saptamana viitoare la Ankara pentru discutii cu responsabili militari din Turcia, tara care este reticenta fata de implicarea in lupta impotriva gruparii Statului Islamic (SI), a anuntat recent Departamentul de Stat al SUA. Joi, doi emisari speciali americani au discutat deja cu responsabili turci despre ‘masurile urgente si rapide’ care trebuie luate in comun cu Turcia pentru a stavili inaintarea jihadistilor din SI. Ei au precizat ca o ‘echipa militara comuna (americano-turca) urmeaza sa mearga la inceputul saptamanii viitoare la Ankara pentru a asigura urmarea acestor discutii’ la nivel militar, a precizat purtatoarea de cuvant a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki, intr-un comunicat.
Ankara contra tuturor
La randul sau, premierul turc Ahmet Davutoglu a declarat vineri ca Turcia se opune in egala masura atat jihadistilor din gruparea terorista Statul Islamic (SI) care asediaza orasul sirian kurd Kobane, cat si regimului presedintelui sirian Bashar al-Assad. ‘Turcia se opune SI in aceeasi masura in care se opune lui Assad’, a declarat Davutoglu pentru presa. ‘Assad si SI sunt la fel de vinovati de toate aceste evenimente tragice’. in pofida undei verzi date de parlamentul turc, guvernul majoritar AKP de la Ankara refuza deocamdata sa intervina militar impotriva SI, care asediaza Kobane (Ain al-Arab in araba), la o distanta de numai cativa kilometri de granita cu Turcia. Ankara justifica reticentele sale de a combate gruparea SI prin dorinta de a nu intari, prin ricoseu, pozitiile presedintelui sirian Assad. Jihadistii Statului Islamic au continuat joi sa avanseze spre centrul Kobane dupa ce au preluat controlul asupra unei treimi din oras, spre care Turcia vecina refuza sa trimita trupe. In pofida raidurilor aeriene ale coalitiei internationale pentru a spijini fortele kurde, Pentagonul a recunoscut ca ‘numai loviturile nu vor salva’ orasul, subliniind necesitatea de a avea trupe ‘competente’ in Siria.
Demersuri iraniene
Dar nu numai SUA incearca sa convinga Turcia, ci si Iranul. Viceministrul iranian de Externe Hossein Amir-Abdollahian a declarat ca Iranul a demarat discutii cu Turcia pentru a incerca sa convinga Ankara sa ii impiedice pe jihadistii din organizatia Statul Islamic (SI) sa cucereasca orasul strategic Kobane din Siria. ‘In primele noastre discutii cu Turcia, am apreciat ca aceasta tara nu este in favoarea unei agravari a crizei din regiune si speram sa joace un rol pozitiv’, a declarat oficialul iranian, citat de agentia Irna. Turcia ‘poate juca rolul cel mai important pentru a ajuta refugiatii sa se intoarca la casele lor’, a adaugat el, afirmand ca Iranul va face totul pentru a ii ajuta pe kurzii din Kobane ‘in cadrul sprijinului acordat guvernului sirian’.
de Razvan Iorga | oct. 8, 2014 | Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Legislativul de la Kiev a adoptat marti, in prima lectura, cinci legi pentru consolidarea luptei impotriva coruptiei, un fenomen extrem de raspindit in Ucraina. Lupta impotriva coruptiei este o „conditie-cheie” pentru ca Ucraina, care se confrunta cu o grava criza economica si un conflict cu rebelii prorusi, sa poata obtine un ajutor financiar din partea Occidentului, a subliniat premierul Arseni Iateniuk, indemnandu-i pe parlamentari sa sustina aceste legi. „Nimeni nu da bani unei tari corupte, nici investitorii nu vin intr-un astfel de stat”, a declarat el.
De altfel, procuratura militara ucraineana va investiga toti ministrii apararii si sefii de Stat Major care au detinut aceste functii dupa anul 1996 pentru a clarifica responsabilitatea ce le revine in sabotarea capacitatii defensive a armatei, a anuntat marti procurorul general militar al Ucrainei, Anatoli Matios. Cei vizati de ancheta vor fi cercetati pentru ‘neglijenta in serviciu’, ei luand decizii care au avut ca efect risipirea resurselor armatei ori au condus la situatii precum cea in care in acte se mentioneaza existenta a sase brigazi, dar in realitate abia pot fi mobilizati 400 de soldati, a precizat oficialul ucrainean. Acestor fosti responsabili militari li se mai reproseaza ca au neglijat unitatile specializate in transmisiuni si radiolocatie, fapt care a condus la descoperirea completa a unor sectoare din frontiera cu Rusia, pe unde s-au infiltrat combatanti care s-au alaturat separatistilor prorusi precum si transporturi de armament destinate acestora. De asemenea, ei nu ar fi incercat sa rezolve problema numarului redus de tehnicieni din armata calificati in repararea echipamentelor, armamentului si a infrastructurii.
de Anatol Terzi | oct. 8, 2014 | Info Militar, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Statele Unite vor ajuta Republica Moldova sa-si modernizeze armata, a declarat ministrul Apararii de la Chisinau, Valeri Troenco, la finalul unei intrevederi avuta cu ambasadorului american la Chisinau, William Moser. Acesta din urma a mentionat ca autoritatile de la Chisinau pot conta pe sprijinul guvernului de la Washington in ceea ce priveste lansarea noilor proiecte si programe necesare pentru reformarea si modernizarea armatei moldovene. Cu aceasta ocazie, ambasadorul William Moser l-a prezentat ministrului moldovean al apararii pe noul atasat militar american in Republica Moldova, locotenent-colonelul Joseph Bilbo. De altfel, secretarului de Stat al SUA pentru Europa si Eurasia, Victoria Nuland, a vizitat Chisinaul in martie anul acesta. Ea a venit insotita de doi inalti functionari ai ministerului: adjunctul Asistentului Secretarului Apararii al SUA, Eveline Farkas si seful structurii pentru planificare strategica din cadrul Comandamentului European al SUA, Randy Kee. Colaborarea moldo-americana in domeniul apararii se desfasoara in baza Memorandumului cu privire la colaborarea in domeniul militar dintre Ministerul Apararii al Republicii Moldova si Departamentul Apararii al Statelor Unite ale Americii, document semnat la 4 decembrie 1995.
de Anatol Terzi | oct. 8, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Presedintele ucrainean Petro Porosenko a declarat ca Ucraina va urmari sa-si intareasca frontierele din Rusia si regiunea separatista transnistreana, deoarece acestea sunt cele mai mare vulnerabilitati, potrivit Unian. „Situatia din estul Ucrainei, amenintarile si riscurile provenind din Crimeea si din Transnistria necesita un sistem de securitate a frontierelor fiabil si foarte puternic”, a declarat Porosenko. Administratia de la Kiev a acuzat de mai multe ori Rusia ca a trimis trupe in estul Ucrainei, precizand ca mercenari au patruns si pe la frontiera cu regiunea separatista moldoveana Transnistria. „Situatia din estul Ucrainei, amenintarile si riscurile provenind din Crimeea si din Transnistria necesita un sistem de securitate a frontierelor fiabil si foarte puternic”, a declarat Porosenko.
Rusia a negat constant ca ar trimite trupe la granita de est si in Transnistria. Numai ca marti Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova a precizat ca peste 30 de presupusi militari rusi, care incercau sa intre ilegal in Republica Moldova, au fost intorsi in ultimele trei luni de pe aeroportul international Chisinau. „in ultimul timp au fost intoarse mai multe persoane de pe aeroportul Chisinau. Au fost persoane care nu intruneau conditiile de intrare in Republica Moldova si exista suspiciuni ca ei erau militari care incercau sa intre ilegal in tara. Este vorba de peste 30 de persoane in ultimele trei luni”, a indicat Barbaneagra, citat de Radio Chisinau. Anterior, in mass-media de la Chisinau au fost vehiculate informatii conform carora un grup de ofiteri rusi a incercat sa intre in tara fara acordul autoritatilor Republicii Moldova. Rusia pastreaza sub pretextul unei „misiuni de pace” nu mai putin de 1.200 de militari in regiunea separatista transnistreana a Republicii Moldova.
de Razvan Iorga | oct. 6, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
NATO poate sa desfasoare trupe oriunde vrea, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg (foto), intr-un interviu acordat postului de televiziune polonez TVP Info, cu ocazia vizitei pe care o incepe luni in Polonia, prima sa vizita in strainatate de la preluarea oficiala a postului la 1 octombrie. ‘Anul viitor, la o intalnire ministeriala, vom lua o decizie cu privire la crearea unei forte de reactie rapida, dar chiar si inaintea de a fi creata, NATO are si asa o armata puternica. O putem plasa oriunde dorim’, a subliniat Jens Stoltenberg, a carui agenda la Varsovia este dominata de probleme legate de intarirea flancului estic al Aliantei si dezvoltarea unei forte de reactie rapida. Cu toate acestea, NATO doreste sa aiba relatii constructive cu Rusia chiar daca Alianta isi sporeste prezenta in statele sale membre din estul Europei, a declarat noul secretar general al organizatiei, Jens Stoltenberg, intr-un interviu pentru cotidianul polonez Gazeta Wyborcza, informeaza Reuters. ”Nu este nicio contradictie intre o NATO puternica si crearea de relatii constructive cu Rusia. Acest lucru rezulta din experienta mea politica. Norvegia este o tara mica ce se invecineaza cu Rusia si in cele mai reci perioade ale ‘razboiului rece’ am putut sa cooperam in domenii ca energia, pescuitul si delimitarea frontierei maritime”, a spus Stoltenberg, care efectueaza la Varsovia prima sa vizita externa de la preluarea conducerii Aliantei Nord-Atlantice. El a precizat ca NATO isi consolideaza securitatea fara a incalca angajamentele internationale ale organizatiei, Stoltenberg facand referire la sporirea prezentei militarilor aliati in Polonia si tarile baltice. NATO si-a suspendat intreaga cooperare practica cu Moscova in luna aprilie, in semn de protest dupa anexarea Crimeii de catre Rusia. Alianta a subliniat insa ca nu va interveni militar in Ucraina.
Reactii de la Moscova
Analistii politici de la Moscova nu vad cu ochi buni aceste declaratii ale lui Soltenberg. in opinia directorului Institutului pentru evaluari strategice din Moscova, Serghei Oznobiscev, se pare ca ‘noul secretar general inca nu s-a lamurit cu specificul noii sale functii si nu s-a familiarizat destul cu documentele care stau la baza relatiilor dintre Rusia si NATO’. ‘Deoarece in aceste documente se spune clar si predecesorul sau in functie (Anders Fogh) Rasmussen a vorbit despre acest lucru, ca exista Actul fondator al (Consiliului) NATO-Rusia din 1997, iar Alianta Nord-Atlantica nu are nicio intentie de a incalca prevederile acestui document’, a amintit el. Ceea ce spune acum Stoltenberg, potrivit expertului rus, ar constitui o incalcare a prevederilor documentului respectiv, deoarece Actul fondator mentioneaza, in special, ca Alianta nu va amplasa trupe permanente pe teritoriul noilor state membre. in acelasi timp, Oznobiscev se asteapta ca declaratiile lui Stoltenberg sa fie rectificate de catre consilierii sai, adaugand ca in cazul in care acestea reprezinta o reflectare a noii linii NATO ‘atunci ar fi vorba de o schimbare foarte serioasa de strategie’. in opinia sa, aceasta va da un motiv politicienilor si militarilor rusi sa declanseze o noua campanie de denuntare a agresivitatii NATO, pe care o vor acuza de cele mai agresive intentii. La randul sau, Dmitri Danilor, seful Departamentului pentru securitate europeana din cadrul Institutului Europei de pe langa Academia de stiinte a Rusiei, a declarat ca ‘din punct de vedere juridic este destul de greu de spus daca actiunile curente ale NATO corespund angajamentelor luate de blocul nord-atlantic in cadrul documentelor de baza: Actul fondator NATO-Rusia din 1997 si Declaratia de la Roma din 2002’. ‘Unul din punctele prevazute acolo spune ca NATO trebuie sa se abtina de la dezvoltarea unei infrastructuri militare in Est si ca partile se angajeaza /in cazul dat Rusia si Alianta Nord-Atlantica/ sa nu desfasoare forte militare semnificative la frontiere, adica practic in zona de contact’, a evocat acesta. Pe fondul situatiei din Ucraina, Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord a adoptat o serie de masuri, justificate de NATO prin necesitatea de a asigura securitatea tarilor membre, scrie Ria Novosti. Au fost intarite misiunile de patrulare aeriana a statelor baltice (care fac parte din Alianta din 2004); avioane cu echipament radar survoleaza regulat Polonia (intrata in NATO in 1999) si Romania (care a aderat in 2004); au fost trimise suplimentar nave in Marea Baltica si Marea Mediterana.
