Hezbollah, interzis oficial în Germania

Hezbollah, interzis oficial în Germania

Germania interzice Hezbollah

Germania interzice Hezbollah

Germania a interzis organizaţia pro-iraniană Hezbollah pe teritoriul său şi a desemnat-o drept organizaţie teroristă, a anunţat joi Ministerul de Interne german, relatează DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Măsura, de lung așteptată de guvernul de la Ierusalim, vine pe fondul intensificării activității organizației pe teritoriul german, unde locuiesc câteva milioane de etnici arabi.

„Ministrul de interne Horst Seehofer „a interzis astăzi (joi) activitatea organizaţiei teroriste şiite Hezbollah în Germania”, a notat într-un tweet un purtător de cuvânt al ministrului, Steve Alter.

Anterior acestei măsuri, Germania făcea distincţie între braţul politic al Hezbollah şi unităţile sale armate, care au luptat de partea preşedintelui Bashar al-Assad în Siria.

Finanțare și recrutare

Oficiali în domeniul securităţii de la Berlin estimează că până la 1.050 de persoane din Germania sunt membri ai aripii extremiste a Hezbollah. Conform rapoartelor anuale ale Oficiului Federal pentru Protecția Constituției, principalul serviciu intern de informații german, teritoriul german este folosit pentru obținerea de resurse financiare și recrutarea de noi adepți pentru Hezbollah și organizațiile afiliate.

Principalul rezervor de recrutare este reprezentat de numeroasa comunitate musulmană din Germania, cu preponderență arabi, dar și alte comunități etnice orientale.

Sursele citate au mai semnalat intesificarea eforturilor Hezbollah de stabilire a unor noi puncte de sprijin, sub forma unor fundații ori ong-uri cu caracter umanitar ori religios. Teritoriul german este folosit de Hezbollah și pentru coordonarea activității din diferite state occidentale.

Până acum doar activităţile ramurii militare a Hezbolalh erau interzise, însă nu şi cele ale ramurii politice, care organizează cu regularitate manifestaţii sau acţiuni anti-israeliene. Organizațiile care reprezintă evreii din Germania au acuzat periodic Hezbollah de intensificarea atacurilor antisemite din statul european.

Acțiuni în forță

Poliţia a întreprins în aceste zile mai multe raiduri pe teritoriul Germaniei pentru a aresta presupuşi membri ai conducerii filialei grupării din Germania. Serviciile de securitate germane au mai declanșat și procedurile judiciare pentru ridicarea cetățeniei germane a unor membrii Hezbollah.

Potrivit publicaţiilor germane Spiegel şi Bild, poliţia germană a vizat mai multe moschei și centre culturale islamice, la Berlin, Bremen şi Munster, precum şi un „centru pentru emigranţii libanezi” din Dortmund.

Înfiinţată în 1982 în timpul războiului civil libanez, mişcarea Hezbollah luptă împotriva statului israelian şi este un actor politic major în Liban și Orientul Mijlociu. Gruparea islamistă este apropiată Iranului şi regimului sirian.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump

Îndemn pentru UE

Interdicţia completă a activităţilor Hezbollah şi clasarea ei drept organizaţie teroristă era cerută cu insistenţă de SUA şi Israel de câteva decenii, mai ales după incursiunea israeliană din Liban din anii 2000 și declanșarea războiului civil din Siria, unde Hezbollah are un rol extrem de important în susținerea militară a regimului Assad.

Ambasadorul SUA în Germania, Richard Grenell, a declarat că ţara sa salută decizia guvernului german de a interzice mişcarea islamistă Hezbollah şi a îndemnat alte ţări din Uniunea Europeană (UE) să urmeze exemplul Berlinului, informează dpa. Interdicţia impusă de Germania asupra tuturor activităţilor Hezbollah „reflectă hotărârea Occidentului de a înfrunta ameninţarea globală pe care o constituie” această organizaţie, a subliniat Richard Grenell, numit anterior de președintele Trump în postul sensibil de director interimar pentru informaţiile naţionale (DNI) al SUA.

Această funcție are o importanță deosebită în creionarea politicii externe americane, iar Grenell este considerat un susținător loial al președintelui SUA Donald Trump și al politicii promovate de administrația acestuia în Orientul Mijlociu.

Potrivit ambasadorului american, acestei grupări „nu i se poate permite să folosească Europa drept refugiu pentru a susţine terorismul în Siria şi peste tot în Orientul Mijlociu”. Grenell a îndemnat alte state membre ale UE să ia decizii similare şi a spus că SUA vor să conlucreze cu partenerii din Europa „pentru a-i refuza (Hezbollah) orice spaţiu de manevră” pe continent.

Etapă importantă

Israelul a salutat la rândul său decizia Germaniei de a interzice orice activitate a Hezbollahului libanez pe teritoriul german. Potrivit şefului diplomaţiei israeliene Israel Katz, această interdicţie constituie „o etapă importantă în lupta globală împotriva terorismului”. „Aceasta este o decizie foarte importantă, o etapă importantă şi semnificativă în lupta globală împotriva terorismului”, a spus Katz, exprimându-şi „profunda gratitudine”.

Autoritățile din Israel și SU, principalul său partener strategic, consideră mişcarea armată Hezbollah drept organizaţie teroristă. Cele două state întreprind demersuri permanente pe lângă alte state pentru a obține interzicerea activității organizației și arestarea membrilor săi, considerați luptători pentru libertate de către marea majoritate a populației arabe. (Mihai Isac)

Share our work
Ankara pregătește o nouă ofensivă siriană

Ankara pregătește o nouă ofensivă siriană

Armata turcă, gata să trimită noi forțe în Siria

Armata turcă, gata să trimită noi forțe în Siria

Ministerul turc al Apărării a acuzat miliţia kurdă YPG pentru atacul cu bombă produs marţi în centrul oraşului Afrin din nordul Siriei, soldat potrivit ultimului bilanţ cu moartea a cel puţin 40 de civili, între care 11 copii, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Explozia a avut loc într-o zonă aglomerată a oraşului, a precizat ministerul pe Twitter, difuzând şi o înregistrare în care se vede un fum negru ridicându-se în aer şi se aud sirene de ambulanţe şi poliţie.

Buturuga kurdă

Ankara consideră YPG o grupare teroristă asociată cu militanţii kurzi de pe teritoriul său şi a desfăşurat mai multe operaţiuni militare de anvergură în nordul Siriei pentru a o împinge cât mai departe de graniţă. În martie 2018, armata turcă şi insurgenții sirieni pe care îi are aliaţi au recuperat controlul asupra oraşului Afrin din mâinile YPG.

Explozia de ieri a fost una din cele mai sângeroase produse într-o regiune aflată sub controlul forţelor susţinute de Turcia. Ankara acuză frecvent YPG (Unităţile de protecţie a poporului) pentru astfel de atacuri, în timp ce gruparea susţine că nu atacă civili ci doar ținte militare legitime.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, sigur de o victorie militară în Siria

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, sigur de o victorie militară în Siria

Ofensivă iminentă

Surse militare de la Ankara, citate de mass-media turcă, au anunțat că forțele militare turce vor iniția o nouă ofensivă în Siria pentru a îndepărta pericoul terorist (n.r.-termen folosit de autoritățile turce pentru mișcările politico-militare kurde) de la granița turcă.

Mass-media locală a semnalat deja concentrarea grupărilor paramilitare pro-turce în diferite segmente ale zonei controlate de facto de Turcia în nordul Siriei. Această reorganizare este considerat un preludiu înaintea declanșării ofensivei, pe fondul actualei pandemii care a afectat grav economia Turciei și a regiunii. Printre zonele de concentrare se numără și importantul complex militar de lângă orașul Taftanaz (regiunea Idlib), construit de partea turcă pentru forțele locale subordonate, precum Armata Unită Turkmenă din Siria (n.r.- Birleşik Türkmen Ordusu),   în perimetrul unei foste baze aeriene militare siriene.

Analiști militari consideră că Turcia va încerca să unească teritorial o parte importantă a zonelor controlate deja în mod direct ori prin proxy cu scopul consolidării într-o uniune politică a diferitelor mici formațiuni parastatale deja formate cu sprijinul armatei și serviciilor de informații turce.

Condamnare americană

Atacul a fost condamnat şi de Departamentul de Stat al SUA, a cărui purtătoare de cuvânt Morgan Ortagus a subliniat că explozia „a luat viaţa a zeci de oameni veniţi la cumpărături în piaţa centrală pentru a se pregăti de ieşirea din Ramadan”.

Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat a notat că „rapoartele iniţiale indică faptul că multe victime au fost civili, inclusiv copii” şi a reiterat apelul Washingtonului la o încetare a focului în Siria. „Astfel de laşităţi sunt inacceptabile din partea oricăruia dintre actorii implicaţi în conflict”, a insistat ea. (Mihai Isac)

Share our work
Germania, fruntașă la creșterea cheltuielilor militare

Germania, fruntașă la creșterea cheltuielilor militare

Germania își modernizează forțele militare terestre, navale și aeriene

Germania își modernizează forțele militare terestre, navale și aeriene

La nivel global se investeşte tot mai mult în armament, în ciuda pandemiei mondiale actuale. Pe primele locuri se poziţionează, pe mai departe, SUA şi China. Totuşi, prin comparaţie, în 2019 nicio altă ţară nu şi-a sporit cheltuielile militare aşa cum a făcut Germania, arată Deutsche Welle, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cheltuielile militare la nivel global au atins în 2019 cel mai înalt nivel de la sfârşitul Războiului Rece. Pe parcursul anului trecut, cheltuielile militare s-au ridicat la 1.917 miliarde de dolari (1.782 miliarde de euro) la nivel mondial, o creştere anuală cu 3.6%, cea mai mare din 2010, potrivit unui raport al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).

SUA, primul loc

Cel mai mare buget continuă să fie cel al Statelor Unite, care a crescut cu 5.3% în 2019, ajungând la 732 miliarde de dolari şi reprezentând 38% din cheltuielile la nivel global. După şapte ani de scădere, cheltuielile militare ale Statelor Unite au început să crească din nou începând cu 2018, conform politicii promovate de administrația Trump.

Pe locul doi se situează China, cu 261 miliarde de dolari şi o creştere anuală de 5.1%, urmată de India cu 71.1 miliarde de dolari şi o creştere anuală de 6.8%.

Surpriză germană

La acest bilanţ semnificativ al cheltuielilor militare la nivel global a contribuit şi Germania, care, în 2019, şi-a sporit chetuielile militare cu zece procente faţă de anul precedent. Niciun alt stat din primele 15 ţări ale clasamentului privind volumul cheltuielilor militare nu a crescut investiţiile în armament într-o asemenea măsură ca Germania. Concret, Berlinul a alocat 49,3 miliarde de dolari pentru dotarea armatei sale, precizează Deutsche Welle, citat de KARADENIZ PRESS.

Politologul Max Mutschler de la Internaţional Center for Conversion (BICC) din Bonn atrage atenţia asupra obiectivului propus de alianţa NATO la summitul desfăşurat în 2014 în Ţara Galilor, anume ca fiecare stat membru să aloce două procente din PIB pentru apărare. Un obiectiv pe care partenerii NATO urmau să-l atingă în decurs de zece ani.

,,Încă înaintea administraţiei Trump s-au exercitat presiuni asupra Germaniei pentru a-şi spori cheltuielile militare. Vedem acum efectele acestor presiuni. În pofida sumelor ridicate, alocate apărării, Germania este încă departe, totuşi, de a fi atins acest ţel”, apreciază Mutschler.

Germania trimite sistemele de artilerie PZH 2000 pentru a descuraja o invazie rusă în statele baltice

Germania trimite sistemele de artilerie PZH 2000 pentru a descuraja o invazie rusă în statele baltice

Rusia, amenințare potențială

Expertul SIPRI Diego Lopes da Silva crede că sporirea chletuielilor militare de către Germania are şi o altă explicaţie, anume că „Berlinul percepe Rusia din nou tot mai puternic drept ameninţare”.

Moscova se poziţionează pe locul patru în ce priveşte cheltuielile miliare, cu un volum de 65,1 miliarde de dolari, în 2019. Cât de mult alocă Rusia din buget apărării, comparativ cu alte sectoare, se poate constata raportând suma la PIB: aproape patru procente. Germania, însă, a alocat în 2019 numai 1,38% din PIB apărării.

Lopes da Silva e de părere că percepţia Berlinului cu privire la ameninţarea din partea Moscovei nu e unică la nivel mondial. Şi alte state privesc cu îngrijorare investiţiile masive ale Rusiei în armament. Că e aşa se poate constata şi analizând actualul raport SIPRI. Astfel, şase din cele 15 state care investesc cel mai mult în armament la nivel global sunt membre NATO: SUA, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Canada. Cheltuielile militare ale acestor şase ţări însumează aproape jumătate din bugetele alocate apărării în întreaga lume. În 2019, statele NATO au investit aproximativ 1035 de miliarde de dolari în dotarea militară.

Max Mutschler nu este deloc surprins de aceste cifre: ,,Cheltuielile militare se orientează în funcţie de scenariile worst case (cel mai rău caz).” Opinia publică percepe în prim plan adesea conflictele economice dintre state. În spatele acestora se află nu rareori, însă, zăngănitul armelor.

,,În cazul situaţiei tensionate dintre SUA şi China, de exemplu, nu ştim dacă se va ajunge la un conflict înarmat. Dar armatele celor două state se pregătesc pentru un astfel de scenariu şi au mare succes în munca lor de lobby”, apreciază Mutschler. (Mihai Isac)

Share our work
Armata cehă, gonită de COVID-19 din Irak

Armata cehă, gonită de COVID-19 din Irak

Cehia se retrage din IrakArmata cehă a anunţat că şi-a retras contingentul format din 30 de soldaţi aflaţi în misiune în Irak din motive de securitate şi răspândire a noului coronavirus, relatează mass-media de la Praga. „Un Airbus A-319 militar cu 30 de soldaţi ai armatei cehe venind din Irak a aterizat marţi seară pe aeroportul (militar) Praga-Kbely”, a informat Ministerul Apărării într-un comunicat.

Forţele cehe din Irak erau formate din soldaţi desfăşuraţi în cadrul operaţiunii Inherent Resolve, a misiunii NATO în această ţară, precum şi pregătirii în domeniul chimic, culegerii de informații şi poliţiei militare.

„Ne retragem temporar soldaţii din cauza restricţiilor importante impuse sarcinilor operaţionale”, a declarat generalul Josef Kopecky, comandantul forţelor terestre. „Motivele ţin de ameninţările pentru securitatea, pandemia actuală de coronavirus şi, de asemenea, de restructurarea prevăzută a celor două misiuni”, a adăugat el.

Anterior, Irakul a impus la nivel naţional măsuri foarte stricte împotriva noului coronavirus, raportând 20 de decese şi 233 de cazuri confirmate de COVID-19.

La rândul său, Cehia a anunțat peste 1.400 de cazuri de contaminare şi două decese. (N.G.)

Share our work
Ucraina, pregătită să relanseze „programul de rachete”

Ucraina, pregătită să relanseze „programul de rachete”

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Ucraina va reanima în curând programul de construcţie a rachetelor, a anunţat recent secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare (SNBO) de la Kiev, Aleksei Danilov, adăugând că în acest fel ţara va putea să riposteze oricărui agresor, potrivit publicaţiei ucrainene Segodnia, citată de mass-media de la București. El s-a declarat încrezător că în curând va fi reanimat „programul nostru de rachete”, care include atât mijloace de apărare împotriva atacurilor cu rachete, cât şi rachete de atac.

„Vom putea atunci răspunde oricărui agresor”, a spus Danilov, în contextul în care oficialii ucraineni denumesc frecvent Rusia drept „agresor” pentru rolul său în conflictul din Donbas (estul Ucrainei). Kievul şi Occidentul acuză Moscova că-i sprijină pe rebelii separatişti cu armament, resurse financiare şi mercenari şi chiar cu militari din trupele regulate, care în perioada de început a conflictului 2014-2015 îşi făceau oficial „concediul în Doneţk şi Lugansk”.

Moștenire sovietică

În epoca sovietică, cea mai mare parte a rachetelor din arsenalul strategic al URSS era asamblată la uzinele din Ucraina, a evocat şeful SNBO, indicând că 98% din producţia de rachete a URSS revenea Ucrainei. El a amintit în acest sens uzinele din Harkov, Dnepropetrovsk, Pavlograd etc. Fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima lucrase în acea perioadă la cea mai mare întreprindere de construire a rachetelor din Uniunea Sovietică, Iujmaş din Dnepropetrovsk.

Ministerul Apărării ucrainean îşi anunţase anterior intenţia de a achiziţiona „câteva mii de sisteme de rachete” în valoare de „1 milion de dolari”, notează Segodnia în pagina sa electronică.

Cursa înarmării

În contextul războiului din estul ţării, Ucraina este îngrijorată de noul program de înarmare al Federației Ruse. Ministerul rus al Apărării a difuzat la 20 februarie o înregistrare video cu ceea ce a numit drept testare a aşa-numitei drone submarine Poseidon, care are capacitatea să transporte încărcătură nucleară şi denumită drept „noua armă apocaliptică” a Rusiei, fiind capabilă – conform unor experţi militari – să provoace un tsunami de 90 de metri în cazul detonării unui focos nuclear în apropiere de ţărm.

Cadrele video publicate prezintă proceduri pregătitoare pentru lansarea unui dispozitiv în formă cilindrică, asemănător cu o torpilă, cu o lungime de peste 10 metri şi un diametru de aproximativ un metru. Imaginile cuprind şi câteva secunde de la ieşirea acesteia din compartimentul de torpile, potrivit Segodnia. (N.G.)

Share our work
Turcia, noi trupe pe frontul libian

Turcia, noi trupe pe frontul libian

Armata turcă, gata să trimită noi forțe în Libia

Armata turcă, gata să trimită noi forțe în Libia

După ce a trimis ceea ce oficial ar fi „consilieri militari” şi ofiţeri să sprijine Guvernul de Uniune Naţională (GNN) din Tripoli, recunoscut de ONU, Turcia a desfăşurat sisteme de apărare aeriană în apropierea aeroportului Mitiga, relatează surse militare locale, citate de mass-media internațională, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Aeroportul găzduieşte avioane militare ale GNN şi drone militare tip Bayraktar TB2 furnizate de turci. Conform fotografiilor şi videoclipurilor disponibile online, sistemele turceşti desfăşurate includ MIM-23 Hawk, ACV-30 Korkut SPAAG şi radare AN / MPQ-64 Sentinel 3D.

De la începutul avansării Armatei Naţionale Libiene (LNA) condusă de generalul Khalifa Haftar către Tripoli în aprilie 2019, aeroportul Mitiga a devenit în mod repetat o ţintă a atacurilor aeriene. Aceste atacuri au dus la pierderi notabile ale flotei de aeronave militare ale GNN.

Între timp, numărul membrilor grupurilor militante siriene susţinute de turci, dislocate în Libia, a crescut la 2.400. Potrivit rapoartelor, încă 1.700 de luptători sirieni vor începe acum antrenamente în bazele militare din Turcia, înainte de a fi trimişi pentru a lupta de partea GNN.

Numărul total al militarilor turci care acţionează în Libia rămâne neconfirmat. Cu toate acestea, fotografiile şi videoclipurile care apar online indică faptul că sute de luptători sprijiniţi de Ankara ajung în Libia cu avioanele în mod regulat. Aceștia fac parte, în principal, din grupările paramilitare pro-turcești din Siria și Irak.

Petrolul, miza eternă

La 18 ianuarie, guvernul din Benghazi s-a aliat cu armata generalului Haftar pentru a bloca exporturile de petrol în porturile aflate sub controlul său, reducând producţia cu mai mult de jumătate.

Potrivit companiei naţionale libiene a petrolului, producţia de ţiţei va scădea cu aproximativ 800.000 de barili pe zi, costând 55 milioane USD zilnic. Societatea a declarat situaţie de forţă majoră, care poate permite Libiei, care deţine cele mai mari rezerve de petrol din Africa, să suspende legal contractele de livrare. LNA susţine că porturile au fost închise ca răspuns la „cererile naţiunii libiene” care se opune intervenţiei turce solicitate de GNN – între cele două părţi existând un acord de cooperare militară, care a îngrijorat inclusiv vecinii Libiei.

Berlin, eșec politic

Măsura de blocare a porturilor libiene, care a avut loc înainte de conferinţa de la Berlin, a demonstrat jucătorilor internaţionali disponibilitatea armatei lui Haftar de a juca dur, indiferent de costuri.

Conferinţa, care a avut loc pe 19 ianuarie, a reunit delegaţii importante ale parlamentului libian din Benghazi, ale guvernului de la Tripoli precum şi jucători la nivel mondial şi regional, inclusiv SUA, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Rusia, Franţa, Italia şi Germania.

Participanţii la conferinţa de la Berlin şi-au declarat sprijinul pentru realizarea unui acord de pace în Libia, şi angajamentul pentru soluţionarea politică a conflictului.

Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat că părţile în război din conflictul din Libia au fost de acord să respecte un embargo asupra armelor şi să nu ofere sprijin militar diferitelor părţi. Acordul pare deja dinamitat de evoluţia Turciei.

Reprezentanţii conflictului libian au fost de acord să formeze o comisie militară de cinci la cinci, care să lucreze la rezolvarea tensiunilor existente. Documentul privind Libia va trebui să fie aprobat de Consiliul de Securitate al ONU. Dar acest lucru face ca procesul de pace libian să depindă de alte probleme geopolitice care se află în desfăşurare.

În plus, încetarea focului necondiţionat nu corespunde intereselor generalului Haftar, care duce o ofensivă pentru a ocupa capitala Tripoli. (N.G.)

Share our work