Ucraina, subiectul numărul 1 pe agenda NATO-Rusia

Ucraina, subiectul numărul 1 pe agenda NATO-Rusia

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

La un eventual consiliu NATO-Rusia, situaţia din Ucraina este primul subiect ce ar fi discutat, a declarat, luni, Mircea Geoană, adjunctul secretarului general al NATO.

„În ceea ce priveşte agenda unui eventual Consiliu NATO-Rusia, Ucraina este subiectul numărul unu de pe agendă, deoarece nu vorbim doar de mobilizarea de trupe de acum câteva săptămâni, ci a început în 2014, cu anexarea ilegală a Crimeei, cu războiul din estul Ucrainei, cu militarizarea Crimeei şi folosirea sa ca trambulină pentru proiectarea puterii, nu doar în regiunea extinsă a Mării Negre, ci şi în Mediterană, în multe alte destinaţii. Trebuie să discutăm despre asta şi este un subiect care ne face să luăm măsuri de descurajare şi apărare a teritoriilor şi populaţiilor noastre”, a afirmat oficialul NATO.

Ofertă refuzată

Geoană a precizat că în urmă cu câteva zile a făcut o propunere pentru o asemenea reuniune părţii ruse. Moscova a refuzat oferta Alianței.

El a participat la o conferinţă de presă alături de ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, şeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu, şi preşedintele Comitetului militar NATO, Air Chief Marshal Sir Stuart Peach.

„Personal, în ultimul an şi ceva, am transmis câteva cereri, în mod repetat, către partea rusă legat de reuniunea Consiliului NATO-Rusia, pentru că aceasta este cealaltă cale. (…) Din nefericire, până în prezent, Rusia nu a răspuns pozitiv legat de reuniunea Consiliului Rusia – NATO. Cea mai recentă ofertă le-am făcut-o acum câteva zile”, a arătat Geoană.

„În ceea ce priveşte Ucraina, NATO susţine ferm declaraţia de la Summitul de la Bucureşti în ceea ce priveşte politica Uşilor Deschise (Open Door Policy – n.r.). Anticipăm reafirmarea politicii Uşilor Deschise în comunicatul final al Summitului NATO. Încă se negociază, nu mă pot pronunţa asupra limbajului în sine, dar acest aspect va fi acolo”, a punctat acesta.

Nave militare NATO participă frecvent la exerciții comune cu Ucraina

Nave militare NATO participă frecvent la exerciții comune cu Ucraina

Încurajări pentru Ucraina

El a spus că nu anticipează decizii la Summitul NATO, programat la jumătatea lunii viitoare. „Cred că încurajarea Ucrainei să continue reformele interne, în timp ce investim în parteneriatul cu această ţară, este cea mai bună soluţie şi îi încurajăm pe partenerii noştri din Ucraina şi Georgia să păstreze drumul spre modernizare şi să se pregătească în privinţa aspiraţiilor lor de a intra în comunitatea euro-atlantică”, a arătat Mircea Geoană.

„Ştim că Rusia este foarte atentă la ce facem şi parte din mesajul nostru public este că NATO este pregătită să descurajeze şi să apere întregul teritoriu aliat şi cred că Steadfast Defender este o altă dovadă excelentă a interoperabilităţii noastre, a capacităţii de transport pe distanţe lungi, a personalului şi echipamentelor de cea mai nouă generaţie”, a subliniat oficialul.

În relaţia cu Rusia, a apreciat că Alianţa se adaptează. „Da, acţiunile Rusiei sunt destabilizatoare. Din nefericire, vedem o Rusie care devine mai represivă pe plan intern în ceea ce priveşte oponenţii politici şi mai agresivă pe plan extern. (…) Ne adaptăm la aceste realităţi”, a mai spus el.

Ciucă, declarații dure

La rândul său, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, a menţionat că „regiunea Mării Negre este un punct fierbinte, luând în considerare mobilizarea militară rusă în Crimeea şi în Marea Neagră şi toate celelalte aspecte discutate”.

„Orice ameninţare la adresa României este o ameninţare la adresa Alianţei”, a subliniat el.

Şeful Statului Major al Apărării a amintit că România are o nouă Strategie Naţională de Apărare.

„Cred că reflectă foarte bine cum vedem această situaţie din regiune. Respectiva Strategie Naţională de Apărare menţionează clar că acţiunile din Crimeea, militarizarea acestei zone şi anexarea sa ilegală are consecinţe în ceea ce priveşte felul în care vedem securitatea naţională în regiunea Mării Negre”, a spus Daniel Petrescu. (N.G.)

Share our work
Ucraina, supărată pe NATO

Ucraina, supărată pe NATO

NATO, obiectiv pentru Ucraina

NATO, obiectiv pentru Ucraina

Ucraina a criticat NATO, reproşându-i că nu a făcut nimic pentru a accelera aderarea sa, în pofida puternicelor tensiuni cu Rusia. Kremlinul a masat zeci de mii de soldaţi la frontiera cu Ucraina, trezind îngrijorări în capitalele NATO.

Exprimându-se la Kiev în cursul unei conferinţe de presă comune cu secretarul general al OSCE, Helga Schmid, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a afirmat că ţara sa este recunoscătoare Alianței pentru „uşa deschisă” fostelor republici sovietice.
„Dar nu s-a luat nici o măsură pentru punerea în aplicare a acestei decizii”, şi-a exprimat el regretul, în contextul în care Ucraina şi-a exprimat încă din 2008 dorinţa de a adera la NATO.

Demers prezidențial

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut în aprilie Alianţei să accelereze procesul de aderare a ţării sale. Zelenski consideră că este singura modalitate de a pune capăt insurgenței din estul Ucrainei.

El a făcut această solicitare atunci când Moscova trimisese aproximativ 100.000 de soldaţi la frontiera şi în peninsula anexată Crimeea. Desfășurate sub pretextul unor manevre militare, aceste trupe au fost retrase de atunci.

Ţările membre NATO sunt însă reticente să accepte Ucraina în rândul lor. Se consideră că această aderare ar fi percepută de Rusia ca o ameninţare serioasă la frontierele sale.

Nemulțumiri diplomatice

Dmitro Kuleba a denunţat decizia NATO de a nu invita Ucraina la summitul din 14 iunie de la Bruxelles. La acest summit este așteptat și preşedintele american, Joe Biden.
„Nu înţelegem cum este posibil să nu inviţi Ucraina şi de ce nu este posibil să găseşti un format adecvat pentru participarea Ucrainei la summitul din acest an”, a spus şeful diplomaţiei de la Kiev.

El a spus că se aşteaptă ca Georgia să primească o invitaţie  în cadrul Planului de acţiune pentru aderare. Fosta republică sovietică va demara prima etapă oficială spre a deveni membru al Alianţei. (N.G.)

Share our work
Ucraina, supărată pe NATO

NATO, ”progrese bune” în negocierile turco-elene

NATO, pus la încercare de neînțelegerile dintre statele membre

NATO, pus la încercare de neînțelegerile dintre statele membre

NATO a anunţat miercuri ”progrese bune” în discuţiile militare dintre Grecia şi Turcia pentru a se evita o confruntare în Mediterana Orientală, unde situaţia între cele două ţări rămâne tensionată, transmite mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că responsabilii militari greci şi turci au început şase reuniuni la sediul Alianţei în încercarea de a conveni un ”mecanism de împiedicare a conflictului”, pentru a se evita riscul unor confruntări aeriene sau maritime accidentale.

”Aceste reuniuni sunt în desfăşurare şi au fost realizate progrese bune”, a dat asigurări Stoltenberg după o întrevedere la sediul NATO cu premierul spaniol Pedro Sanchez. ”Este vorba despre discuţii militare tehnice. Ele completează eforturile diplomatice desfăşurate de Germania pentru a soluţiona conflictul”, a precizat el.

Efort german

Germania a iniţiat o mediere şi Atena şi Ankara au acceptat marţi să înceapă discuţii bilaterale pentru a încerca să soluţioneze criza actuală. Jens Stoltenberg a salutat această decizie, iar Pedro Sanchez a descris-o drept ”un pas important în direcţia corectă”.

Turcia şi Grecia, membre ale NATO, au un diferend legat de jurisdicţia maritimă şi de drepturile de explorare energetică în Mediterana Orientală, din cauza opiniilor divergente despre limitele platoului continental.

Ankara a provocat iritarea Greciei în luna august atunci când a trimis în zona disputată vasul de studii seismice Oruc Reis. Turcia afirmă că în prezent nava este retrasă pentru mentenanţa tehnică periodică, dar nave militare turcești patrulează în continuare în zona de conflict. (N.G.)

Share our work
Arctic Lock, anulat de COVID

Arctic Lock, anulat de COVID

Rusia și alte state baltice continuă organizarea exercițiilor militare

Rusia și alte state baltice continuă organizarea exercițiilor militare

Exerciţiul militar de mare amploare Arctic Lock, la care urmau să participe 20.000 de soldaţi din 13 ţări în primăvara viitoare în Finlanda, a fost anulat din cauza pandemiei, a anunţat Ministerul Apărării de la Helsinki, citat de mass-media regională, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Exerciţiile internaţionale sunt importante, dar în această situaţie este încă mai important să păstrăm controlul asupra coronavirusului’, a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Kaikkonen, într-un comunicat de presă.

La Arctic Lock, ce urma să aibă loc între mai şi iunie 2021, erau aşteptaţi observatori din partea NATO şi a Uniunii Europene.

Tensiuni militare

Întrucât restricţiile legate de pandemie au făcut imposibilă desfăşurarea sa, Comitetul de politică externă şi de securitate al Finlandei a decis să-l înlocuiască cu un exerciţiu la scară naţională cu 15.000 de participanţi.

Arctic Lock urma să fie ultimul dintr-o serie de exerciţii militare de mare amploare în regiunea Balticii, reflectând tensiunile în creştere între numeroase state occidentale şi Rusia.

În 2017, în Suedia s-a desfăşurat exerciţiul militar Aurora-17, cel mai important din ţară din ultimii peste 20 de ani. El urma să continue în 2020 cu mobilizarea a 25.000 de soldaţi, dar a fost anulat tot din cauza pandemiei.

Defender 2020, învind de pandemie

În acelaşi timp, operaţiunea americană Defender 2020, vizată să fie cea mai mare desfăşurare de trupe americane în Europa de la sfârşitul Războiului Rece, a trebuit să fie redusă în amploare.

Chiar dacă pandemia a antrenat o reducere a exerciţiilor militare, acestea au continuat totuşi, determinând Rusia să lanseze propriile exerciţii deasupra Balticii.
La rândul său, Finlanda – a cărei frontieră de 1.340 km cu Rusia este cea mai lungă a Uniunii Europene cu acest vecin – are în vedere să organizeze un exerciţiu militar internaţional mai târziu în cursul deceniului, a indicat Ministerul Apărării din statul baltic.

Finlanda şi Suedia nu sunt membre în NATO, dar în ultimii ani şi-au intensificat cooperarea cu Alianţa şi fac parte din Parteneriatul pentru Pace. (N.G.)

Share our work
Ankara, manevre militare în forță în Mediterana

Ankara, manevre militare în forță în Mediterana

Marina-militară-turcă-blochează-proiectele-energetice-cipriote-și-israeliene

Marina-militară-turcă-blochează-proiectele-energetice elene

Turcia a început sâmbătă noi manevre militare în Mediterana de Est care ar urma să dureze două săptămâni, semn că tensiunile dintre Ankara şi Atena legate de împărţirea resursele de gaze din această regiune se vor prelungi, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Într-o notă de informare maritimă (Navtex) publicată vineri seara, marina turcă a transmis că va efectua „exerciţii de tir” de la 29 august la 11 septembrie într-o zonă situată în largul oraşului Anamur (sudul Turciei), la nord de insula Republica Turcă a Ciprului de Nord, stat secesionist susținut de Turcia.

Ankara a anunţat deja desfășurarea unor exerciţii navale de tir într-o zonă situată mai la est.

Aceste manevre militare survin într-un context de tensiuni puternice în Mediterana de Est, unde descoperirea unor importante rezerve de gaz în ultimii ani a reactivat o veche dispută teritorială între Turcia, de o parte, şi Grecia şi Cipru, de cealaltă parte.

Duel în manevre

Ankara şi Atena au desfăşurat în ultimele zile manevre rivale, stârnind îngrijorarea unor ţări europene, membre ale UE și NATO, din ultimul făcând parte atât Turcia, cât și Grecia.

Semn al volatilităţii situaţiei, Ministerul turc al Apărării a transmis vineri că avioane de vânătoare ale Ankarei au interceptat cu o zi în urmă aparate greceşti care se apropiau de o o zonă unde a fost desfăşurată o navă de cercetare seismică, forţându-le să se întoarcă.

Desfăşurarea acestei nave turce de cercetare seismică în apele revendicate de Grecia, la 10 august, a fost punctul declanşator al tensiunilor din prezent.

Sancțiuni europene

Preocupată, Uniunea Europeană a ameninţat vineri că va aplica noi sancţiuni Turciei în caz că nu se înregistrează progrese în dialogul dintre Ankara şi Atena.

„Faptul că UE face apel la dialog, pe de o parte, şi pregăteşte alte planuri, pe de altă parte, reflectă o anume lipsă de sinceritate”, a reacţionat sâmbătă vicepreşedintele turc Fuat Oktay. „Stăpânim limbajul diplomatic, însă Turcia nu va ezita să facă ce trebuie pentru a-şi apăra interesele”, a adăugat el.

Cu o zi în urmă, Ministerul de Externe a afirmat că aceste sancţiuni europene nu vor face decât „să întărească determinarea” Ankarei. (N.G.)

Share our work
Israel, răspuns militar pentru Hezbollah

Israel, răspuns militar pentru Hezbollah

Aviația israeliană pedepsește atacurile Hezbollah

Aviația israeliană pedepsește atacurile Hezbollah

Armata israeliană a revendicat miercuri dimineaţă lovituri aeriene împotriva poziţiilor Hezbollah din Liban, de-a lungul graniţei libanezo-israeliene, ca răspuns la „tiruri” ale mişcării radicale şiite spre soldaţii săi, informează France Presse, citată de mass-media de la București. „S-au tras focuri din Liban spre soldaţii israelieni (…). Soldaţii au răspuns cu rachete de semnalizare şi foc. Apoi, în timpul nopţii, elicopterele şi avioanele de luptă au lovit posturi ale Hezbollah”, a declarat armata israeliană într-un comunicat, citat de mass-media străină.

În cursul nopţii, armata israeliană a anunţat un „incident de securitate” în apropiere de kibuţul Manara, aflat doar la câteva sute de metri de „linia albastră”, frontiera de facto ce separă cele două ţări aflate teoretic în stare de război.

Mai multe surse locale au declarat pentru AFP că au fost trase tiruri din Liban spre Israel. Agenţia naţională de presă libaneză a menţionat, la rândul său, „rachete de semnalizare” din Israel spre zona Mays al-Jabal, precum şi tiruri israeliene de „armă automată”.

Incidentul a avut loc în timp ce Hezbollahul libanez a anunţat în weekend că a doborât o dronă israeliană care a trecut graniţa cu Libanul, iar Israelul a declarat pur şi simplu că una dintre dronele sale „a căzut pe teritoriul libanez”. (Mihai Isac)

Share our work