NATO avertizeaza voalat Rusia sa nu se amestece in Ucraina

NATO avertizeaza voalat Rusia sa nu se amestece in Ucraina

NATO russiaNATO si-a exprimat dorinta ca Ucraina sa ramana o tara „suverana, independenta si angajata ferm pe calea democratiei” si un element-cheie de securitate in regiunea euro-atlantica „Cele 28 de state membre NATO continua sa sustina suveranitatea si independenta Ucrainei, integritatea teritoriala a acestei tari, dezvoltarea democratica si principiul inviolabilitatii frontierelor ucrainene”, se arata intr-un comunicat comun al ministrilor Apararii din statele NATO. „Aceste principii reprezinta factori-cheie ai stabilitatii si securitatii in Europa Centrala si de Est”, subliniaza ministrii, precizand ca urmaresc indeaproape situatia din Ucraina. Alianta Nord-Atlantica insista pe „importanta dialogului politic bazat pe valori democratice, pe respectarea drepturilor omului si ale minoritatilor, pentru a raspunde aspiratiilor democratice ale intregului popor ucrainean”. Declaratiile oficialilor NATO vin dupa ce Vladimir Putin a ordonat miercuri verificarea pregatirii pentru lupta a trupelor din centrul si vestul Rusiei. „In concordanta cu un ordin dat de presedintele Rusiei, astazi, la ora 14.00 (13.00 ora Romaniei), au fost puse in alerta fortele Districtului Militar Vestic si unitatile stationate in cel de-al doilea comandament al Districtului Militar Central al armatei implicate in apararea aerospatiala, trupele aeroportate si avioanele de transport”, a anuntat agentia Interfax, citandu-l pe ministrul Apararii Serghei soigu. Districtul Vestic isi are sediul la Sankt Petersburg si se intinde din zona arctica de vest a Rusiei pana la granita cu Ucraina si Belarus. Districtul central isi are sediul la Ekaterinburg si se intinde din Siberia pana la vest de Muntii Ural, relateaza Wall Street Journal, in editia electronica. Aceasta miscare intervine pe fondul tensiunilor dintre Rusia si Ucraina, al carei presedinte prorus Viktor Ianukovici a fost inlaturat de la putere de protestatarii prooccidentali la sfarsitul saptamanii, in urma unor violente soldate cu peste 80 de morti. Indepartarea de la putere a lui Ianukovici a generat ingrijorari in vest cu privire la o posibila interventie militara a Rusiei in regiunile proruse din Ucraina, in special in Crimeea, unde stationeaza Flota Rusa la Marea Neagra. Dar oficialii rusi au declarat public ca o astfel de miscare este putin probabila.

Share our work
Rusia „lucreaza” din nou prin bisericile subordonate canonic si foloseste Romania pe post de sperietoare militara in Ucraina

Rusia „lucreaza” din nou prin bisericile subordonate canonic si foloseste Romania pe post de sperietoare militara in Ucraina

onufrieNoul Mitropolit al Kievului, Onufrie, ales acum doua zile loctiitor al scaunului Mitropoliei Kievului in cadrul Patriarhiei Moscovei, a participat la o discutie in Rada Ucrainei cu presedintele interimar Oleksandr Turcinov in care a incercat sa ii spuna acestuia ca, in cazul in care ultranationalistii de pe EuroMaidan se vor implica in tensiunile izbucnite in regiunea Crimeea, Romania va aduce trupe pentru a-si apara cetatenii etnici din Ucraina. La fel s-ar putea intampla si in regiunea Cernauti. „Nu trebuie sa uitam ca avem zone vorbitoare de limba romana care sunt tulburate de zvonurile precum ca protestatarii de pe Euromaidan merg sa ocupe manastirea unde au un azil de copii cu 500 de suflete (referire la manastirea Banceni, n. red.). Sunt vorbitori de limba romana, sunt foarte tulburati si au si inceput a raspandi zvonul ca vor cere ajutorul Romaniei sa-i ajute, ca Romania ar putea sa bage trupele armate in Odessa. In aceasta perioada tulbure orice este posibil, de aceea va rog sa faceti totul pentru a preveni orice confruntare”, a declarat Onufrie, mitropolit subordonat canonic ale Patriarhiei Ruse, vorbitor de limba romana ce provine din regiunea Cernautilor. Declaratiile lui Onufrie vin dupa ce protestatarii de pe EuroMaidan au inconjurat zidurile manastirii Poceav din Tarnopol. Biserica Ortodoxa a Ucrainei, subordonata Patriarhiei Moscovei, si-a schimbat Întaistatatorul in urma cu doar cateva zile, imediat dupa rasturanarea presedintelui Ianukovici. In cadrul unei sedinte ad-hoc, prezidate de catre decanul de varsta al Sinodului, mitropolitul Agafanghel al Odessei si Ismailului, la conducerea Mitropoliei Kievului a urcat mitropolitul de Cernauti si Bucovina, Onufrie. Imediat dupa alegere, Onufrie a purtat o discutie telefonica cu patriarhul rus, Kiril.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=mwJJTlTF4ks[/youtube]

Share our work
Fostii sefi ai SBU au fugit, abandonand inclusiv planurile pentru siguranta nucleara a tarii

Fostii sefi ai SBU au fugit, abandonand inclusiv planurile pentru siguranta nucleara a tarii

SBUComandantii Serviciului ucrainean de Securitate (SBU), atat de la cartierul general, cat si de la nivelul filialelor regionale, au dezertat fara sa-si delege atributiile, au fost informati duminica parlamentarii ucraineni, relateaza postul rus pro-guvernamental Russia Today. „SBU nu are comandant, nu are adjuncti de comandanti. Sefii si adjunctii lor au dezertat si si-au inchis telefoanele”, a declarat Valentin Nalivaicenko, care asigura legatura cu Securitatea. De asemenea, Agentia „nu are comunicatii, nu are conducere, nu are planuri pentru apararea depozitelor nucleare, Centralei Hidroelectrica de pe Nipru, nu are nimic”, a subliniat el. Nalivaicenko l-a indemnat pe presedintele Parlamentului sa „prezinte candidaturi in vederea incredintarii securitatii” Ucrainei. El a indemnat totodata la numirea unui nou procuror general si ţef al serviciilor speciale de protectie. Serviciile ucrainene de securitate SBU anuntasera miercuri lansarea unei operatiuni „antiteroriste” la nivel national, impotriva unor grupari radicale pe care le considera responsabile de reizbucnirea violentelor care s-au soldat cu 26 de morti la Kiev. Intre timp, bilantul oficial a crescut la 88 de morti. SBU preciza ca 1.500 de arme de foc si 100.000 de piese de munitie au trecut „prin mana criminalilor” incepand de martea trecuta.

Share our work
Turcia ar putea renunta la contractele militare cu China, la presiunile SUA si Rusia

Turcia ar putea renunta la contractele militare cu China, la presiunile SUA si Rusia

Premierul turc, Recep Erdogan

Premierul turc, Recep Erdogan

Turcia face pasi inapoi in ceea ce priveste achizitia de armament chinezesc, dupa ce autoritatile de la Ankara au primit o serie de avertismente din partea Occidentului pe aceasta tema. Turcia are a doua armata ca marime din NATO, are pe teritoriul sau doua baze militare inchiriate catre fortele armate americane si urmeaza sa instaleze si radarul scutului antiracheta al SUA. Negocierile lansate de Turcia cu o controversata companie chineza pentru achizitionarea de rachete sol-aer prezinta „anumite riscuri”, a recunoscut un oficial turc, afirmand ca „intelege” ingrijorarile aliatilor tarii sale in privinta acestui contract. „Exista anumite riscuri in discutiile cu chinezii, dar, deocamdata, acestea nu provoaca blocaje majore”, a declarat secretarul de stat turc pentru Industrie si Aparare, Murad Bayar, intr-un interviu publicat luni de cotidianul Hürriyet. Intrebat daca autoritatile turce nu sunt „pe deplin convinse” de capacitatile rachetelor, Murad Bayar a explicat ca autoritatile turce pot comunica acest lucru partii chineze si a adaugat ca, in cazul in care se va constata ca proiectul cu China nu poate continua, atunci Ankara va lua in considerare o a doua oferta, cea facuta de societatea franco-italiana Eurosam. Murad Bayar, al carui departament se ocupa de realizarea contractelor Turciei in domeniul apararii, a precizat ca data pentru depunerea ofertelor revizuite de catre alte societati interesate, prevazuta initial pentru luna ianuarie, a fost prelungita pana in luna aprilie.

Interese militare ruso-americane

Compania americana Raytheon si cea rusa Rosoboronexport sunt interesate de acest proiect. Ankara a anuntat in septembrie anul trecut ca a ales compania China Precision Machinery Import-Export Corporation (CPMIEC) pentru achizitionarea de rachete sol-aer cu raza lunga de actiune Hongqi, un contract estimat la patru miliarde de dolari (2,9 miliarde de euro). Turcia si-a justificat alegerea prin pretul si transferul de tehnologie oferite. Preferinta turcilor pentru compania chineza, vizata de sanctiuni SUA pentru livrarea de arme Iranului si Siriei, in pofida unui embargo impus acestor tari, a provocat nemultumiri in randul aliatilor Ankarei din cadrul NATO. Statele Unite si-au exprimat „grava ingrijorare” in privinta compatibilitatii sistemului chinez cu echipamentele altor armate ale Aliantei Nord-Atlantice. Referitor la reactiile aliatilor, Murad Bayar a declarat ca „intelege ingrijorarile”. „Au ingrijorari pe care noi le intelegem si le acceptam”, a subliniat oficialul turc, dand asigurari ca, in ceea ce priveste planul sigurantei informatiei, „au fost luate toate masurile”. Alegerea definitiva a Turciei pentru achizitionarea de rachete sol-aer urmeaza sa fie confirmata in vara lui 2014.

Share our work
Presedintele gerogian: Aderarea Georgiei la NATO ar putea solutiona mai multe probleme ale Rusiei

Presedintele gerogian: Aderarea Georgiei la NATO ar putea solutiona mai multe probleme ale Rusiei

Ghiorghi MargvelasviliLiderul de la Tbilisi, Ghiorghi Margvelasvili, a declarat vineri ca scopul principal al autoritatilor de la Tbilisi este sa convinga Moscova ca aderarea Georgiei la NATO ar fi o solutie buna pentru mai multe probleme ale Rusiei, potrivit ziarului Komsomolskaya Pravda. El a afirmat, in cadrul unui interviu pentru postul de televiziune Rustavi-2, ca intrarea tarii sale in NATO ar putea solutiona mai multe probleme, inclusiv problema terorismului. Margvelasvili, investit in functie la 17 noiembrie 2013, a subliniat ca fostele autoritati „timp de zece ani au incercat sa convinga comunitatea internationala ca aderarea Georgiei in NATO si Uniunea Europeana ar fi o adevarata catastrofa pentru Rusia”. „Acum insa trebuie sa convingem Rusia ca intrarea Georgiei in NATO nu reprezinta o amenintare pentru ea”, a insistat presedintele georgian. „Care este scopul nostru? Sa spunem intregii lumi ca Rusia se opune aderarii noastre la NATO si Uniunea Europeana? Sau poate, mai bine, sa-i convingem pe cei de la Moscova, in special pe presedintele Putin, ca intrarea Georgiei in NATO ar putea fi o solutie pentru multe dintre problemele Rusiei?”, a intrebat el. Rusia si Georgia nu intretin relatii diplomatice, in urma unui scurt razboi purtat in vara lui 2008 in Osetia de Sud, insa relatiile economice au fost reluate dupa schimbarea Guvernului georgian in 2012. De asemenea, Margvelasvili si-a exprimat speranta ca Moscova este pregatita sa initieze un dialog cu Tbilisi, insa el a subliniat ca nu va face concesii in problema integritatii teritoriale. „Autoritatile din Georgia sunt dispuse sa ia in considerare interesele Rusiei, dar speram ca si partea rusa va tine cont de interesele Georgiei, de suveranitatea si integritatea ei”, a afirmat presedintele georgian. Recent, Putin a declarat ca nu ar fi impotriva unei intalniri cu presedintele Georgiei. La randul sau, Margvelasvili a subliniat ca o astfel de intalnire ar fi binevenita, daca va avea efecte pozitive asupra relatiilor dintre Moscova si Tbilisi. Adjunctul ministrului rus de Externe Grigori Karasin a declarat, miercuri, ca va discuta in martie cu reprezentantul special al premierului georgian cu privire la pregatirea unei eventuale intalniri intre Putin si Margvelasvili, relateaza RIA Novosti

Share our work
Turcia face lobby pentru aderarea Bosniei la UE si NATO

Turcia face lobby pentru aderarea Bosniei la UE si NATO

Zlatko Lagumdzija DavutogluDiplomatia de la Ankara a pledat, miercuri, pentru integrarea cat mai rapida a Bosniei in UE si NATO in scopul de a pune capat tensiunilor din aceasta tara divizata etnic, care se confrunta de mai bine de o saptamana cu manifestatii violente impotriva saraciei si situatiei economice. „Ridicarea obstacolelor si deschiderea drumului in vederea unei proces accelerat de apropiere a Bosniei de UE si NATO este de o importanta cruciala”, a declarat ministrul turc de Externe, Ahmet Davutoglu, intr-o conferinta de presa la Sarajevo. „Avem exemple in istorie ca atunci cand oamenii ezita si asteapta pentru a gasi solutii, factura este la final mult mai mare decat ar fi fost daca ajutorul ar fi venit la timp”, a adaugat seful dipomatiei turce, la finalul unei intalniri cu omologul sau bosniac, Zlatko Lagumdzija. „Nu trebuie sa pierdem vremea, trebuie sa incepem acordarea acestui ajutor imediat”, a adaugat ministrul turc de Externe. Declaratia intervine in conditiile in care ample manifestatii au loc in Bosnia de mai bine de o saptamana in mai multe orase din tara si in special in regiunile cu populatie majoritar musulmana. Manifestantii au denuntat situatia economica si proasta gestionare a tarii. in decembrie anul trecut, Comisia Europeana a redus la jumatate asistenta financiara pentru Bosnia, in urma esecului autoritatilor de la Sarajevo de a reforma Constitutia tarii.

Share our work