Parlamentul prorus al Crimeei a adoptat o declaratie de independenta fata de Ucraina

Parlamentul prorus al Crimeei a adoptat o declaratie de independenta fata de Ucraina

crimeea russiaParlamentul prorus al Crimeei a adoptat marti o declaratie de independenta fata de Ucraina. Acesta este o etapa prealabila referendumului, care sa permita alipirea acestei regiuni la Federatia Rusa. Deputatii cimeeni au invocat precedentul Kosovo pentru a-si justifica demersul din punct de vedere al dreptului international. „O declaratie de independenta a Republicii Autonome Crimeea si a orasului Sevastopol” a fost adoptata de 78 din totalul de 81 de deputati prezenti, potrivit unui comunicat al acestui Parlament, considerat ilegal de autoritatile de la Kiev. Textul lor face referire la Carta Natiunilor Unite si la „o intreaga serie de documente internationale ce stabilesc dreptul popoarelor la autodeterminare”, precum avizul emis de Curtea Internationala de Justitie din 22 iulie 2010, potrivit caruia „proclamarea unilaterala a independentei de catre o parte a unui stat nu incalca nicio norma a dreptului international”. Daca referendumul din 16 mai conduce la o alipire a Crimeei si orasului Sevastopol la Rusia, Crimeea va fi declarata „stat independent si suveran cu o forma republicana de guvernamant”, afirma declaratia. „Republica Crimeea va fi un stat democratic, laic si multinational, care se va angaja in mentinerea pacii si a intelegerii interetnice si interconfesionale pe teritoriul sau”, continua documentul. In cazul unui vot in favoarea alipirii la Rusia, Crimeea se va adresa Moscovei „pentru a fi admisa pe baza unui acord guvernamental”, precizeaza declaratia. Aceasta a fost adoptata si de consiliul municipal din Sevastopol, adauga comunicatul. Kievul a facut marti apel la adresa statelor semnatare ale Memorandumului de la Budapesta sa utilizeze toate mijloacele posibile pentru a-i proteja independenta, suveranitatea si integritatea teritoriala, transmite mass-media regionala.

Aerportul din Simferopol, in mainile rusilor

Daca in Parlament se cauta calea juridica de anexare a Crimeei la Federatia Rusa, militiile pro-ruse continua sa preia controlul asupra obiectivelor strategice din peninsula. Acestea au preluat controlul aeroportului Simferopol, cel mai important din peninsula separatista ucraineana Crimeea, si interzic toate zborurile cu exceptia celor care provin sau au ca destinatie Moscova. Militiile impiedica jurnalistii sa discute cu angajatii aeroportului. Unul dintre militieni, care a afirmat ca se numeste Ivan, a declarat pentru AFP ca „au blocat turnul de control si pistele de aterizare” si nu lasa sa decoleze si sa aterizeze decat avioane care vin de la Moscova.

Share our work
Cum va muta Turcia în criza crimeeană de la Marea Neagră?

Cum va muta Turcia în criza crimeeană de la Marea Neagră?

Rusia Turcia Marea NeagraPână în prezent, Turcia nu a fost foarte vocală în cadrul escaladării tensiunilor din cadrul crizei crimeene, dar cu siguranță desfășurarea evenimentelor din Marea Neagră interferează puternic cu interesele Turciei în zonă. Politica „zero conflicte cu vecinii”, de altfel o reflecție a celei formulate în 1931 de părintele spiritual al Turciei moderne, Mustafa Kemal „Ataturk”, sintetizată prin „pace acasă, pace în lume”, este pe cale să fie încercată de poziția periclitată a Turciei la Marea Neagră.

Conjunctura politico-militară creată de Rusia în peninsula ucraineană lovește în situația dificilă a etnicilor tătări vorbitori de limbă turcă din Crimeea, prinși în mijlocul tensiunilor inter-etnice izbucnite între ruși și ucraineni. În proporție de circa 12% în Crimeea, tătării crimeeni turcofoni reprezintă o sensibilitate aparte pentru moștenirea culturală turcă în zonă. Turcia și-a făcut clară poziția încă de la începutul conflictului mocnit din Crimeea, atunci când șeful diplomației turce, Ahmet Davutoglu, a vorbit clar și răspicat, pe 2 martie, într-o vizită la Kiev, despre faptul că Ankara este preocupată de situația tătarilor din această zonă. Odată cu escaladarea crizei, Turcia și-a nuanțat discursul diplomatic și-a afirmat că tătarii din Ucraina au nevoie de protecția Turciei. În paralel, populația turcă și-a manifestat în stradă sprijinul pentru tătarii crimeeni, organizând marșuri în Istanbul, Ankara sau Antalya. „Vocea străzii” a determinat verbal, ca în cadrul unui neoficial Tratat pentru definirea agresorului, că Federația Rusă se află acum în această postură. „Turcia ajută-ți frații!” și „Umăr la umăr împotriva dușmanului”, au fost doar câteva sloganuri ale protestatarilor adunați în fața impozantei clădiri a consulatului Rusiei aflate în Piața Taksim din Istanbul. La fel ca și basarabenii, tătarii din Crimeea au răni adânci în memoria colectivă cauzate de deportărilor sovietice și a procesului intensiv de deznaționalizare iar autoritățile de la Ankara sunt supuse și acestor presiuni interne de a intra în ecuația conflictului aflat în plină desfășurare, mai ales într-un an electoral în care vor avea loc atât alegeri locale, cât și prezidențiale.

Problema este cum o va face Turcia ținând cont de relația strânsă pe care o are cu Federația Rusă. Va onora revendicările interne și își va exercita influența într-o zonă în care a investit foarte mult pe linie culturală de la începutul anilor `90? Sau va aborda problema ca parte a unui stat angajat și pivot strategic al NATO în regiune? Ori va prefera să nu-și sacrifice relațiile economice atât de strânse cu Moscova? Despre acestea din urmă se poate afirma că au o dinamică specială, dar nu neapărat în sensul bun al cuvântului. Relațiile diplomatice au început să se dezghețe odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, dar au luat cu adevărat avânt în ultima decadă prin urcarea în fruntea Executivului de la Ankara a actualului premier Recep Erdogan. În tot acest timp, aceștia au avut nu mai puțin de 30 de întâlniri la nivel înalt în care cele două țări și-au consolidat cooperarea economică, dar nu au putut niciodată armoniza și partea politică a relației bilaterale. Dacă în 2012 schimburile comerciale dintre cele două țări se ridicau la 26 de miliarde de dolari, miniștrii de Externe Davutoglu și Lavrov promiteau să le ridice la 100 de miliarde în următorii doi, cu o Turcie care este dependentă de gazele și energia electrică din Rusia.

Nu aceeași înțelegere există în sfera politicii între cele două state. Chiar dacă în cadrul unei vizite a lui Erdogan la Sochi, pe 16 mai 2009, premierul turc vorbea despre responsabilitatea comună a Turciei și a Rusiei pentru stabilitatea în regiune (a Mării Negre) în cazul unor dosare precum Nagorno-Karabah, Orientul Mijlociu sau problema cipriotă, niciunul dintre acestea nu a consemnat vreun progres în ultimii cinci ani. În cadrul conflictului înghețat din Nagorno-Karabah aproape nimic nu s-a schimbat, cu toate că Turcia a recunoscut voalat genocidul armean ca un „act inuman” și „greșit”. În tot acest timp, Rusia și-a întărit relațiile cu Armenia, fapt însă care nu a influențat în niciun fel relația tensionată Erevan-Ankara. În Orientul Mijlociu, Turcia și Rusia se află pe poziții diametral opuse în dosarul sirian, acolo unde Moscova continuă să obțină beneficii în dreptul lui Bashar al-Assad, în detrimentul Turciei care susține opoziția politică și armată a regimului sirian. În ceea ce privește chestiunea cipriotă, Moscova are interese în sectorul bancar cipriot, acolo unde mulți dintre oligarhii ruși își țin averile în offshore-uri, iar Turcia nu vrea ca partea greacă a insulei să fie salvată de Rusia prin tot felul de injecții de capital sau ajutor în ceea ce privește tehnica pentru extracția hidrocarburilor din zona de coastă.

Cu toate acestea, Rusia știe că Turcia este fereastra ei spre Marea Mediterană și un factor de echilibru la Marea Neagră, datorită Tratatului de la Montreux din 1936 care dă dreptul Turciei să dețină controlul asupra strâmtorilor care leagă Marea Neagră de cea Marea Mediterană. Tocmai de aceea Rusia a dorit să testeze reacția Turciei, odată cu intrarea zilele trecute în Marea Neagră a distrugătorului USS Truxtun care va participa la o serie de exerciții comune cu forțele navale române și bulgare, trimițând avioane de recunoaștere. Imediat ce acestea s-au apropiat de spațiul aerian turc, Ankara a ridicat imediat avioane de vânătoare pentru interceptarea aeronavei ruse. Prin acest gest, Turcia și-a declarat practic intențiile de a fi alături de aliații săi din NATO la Marea Neagră pentru orice fel de scenariu, inclusiv unul militar. În acest joc încordat, Moscova trebuie să țină piept unei coaliții formate din primele două armate din NATO – SUA și Turcia – precum și tuturor țărilor riverane la Marea Neagră din diverse posturi care nu văd deloc cu ochi buni sintagma „lacului rusesc”. În ceea ce privește Turcia, cifrele oferite de un studiu recent al Institutului pentru Studierea Problemelor Păcii și ale Războiului din Stockholm, analistul Hurhan Yentürk arată că Turcia și-a dublat cheltuielile cu înarmarea, din 2006, de la circa 11,5 miliarde de lire turcești (circa 5,75 miliarde de dolari) la 20,6 miliarde de lire (10,3 miliarde de dolari), în 2013. Banii au fost alocați numai pentru Ministerul turc al Apărării. Portalul globalfirepower.org, specializat în analiză militară, opinează însă că bugetul tuturor instituțiilor domeniul apărării s-a ridicat anul trecut la 18,2 miliarde de dolari și a plasat armata turcă, în baza a nu mai puțin de 50 de indici, pe poziția a opta în lume ca forță, într-un top dominat de SUA și apoi de Rusia. Cu un astfel de bagaj soft și hard power, Turcia nu poate fi exclusă din jocul intereselor de la Marea Neagră iar Moscova trebuie să fie nu numai atentă la reacția Bruxellesului și Washingtonului în privința invadării Crimeei, ci va trebui să ia în calcul și centrul multivectorial de putere de la Ankara. Deocamdată, Turcia se înscrie în tiparele întregii comunități internaționale la nivel de discurs diplomatic, fără a renunța în subsidiar la agenda intereselor proprii față de Crimeea și echilibrul puterii la Marea Neagră, fapt deloc de neglijat pentru Moscova și ambițiile sale de a-și păstra intact brâul de securitate în zona răsăriteană a Europei, dar și în Caucaz.

Share our work
Polonia: Rusia sa se retraga din Crimeea si Transnistria in termen de 10 zile

Polonia: Rusia sa se retraga din Crimeea si Transnistria in termen de 10 zile

German Foreign Minister Steinmeier welcomes Polish counterpart SikorskiPolonia avertizeaza Rusia sa se retraga in termen de 10 zile din Crimeea si sa nu foloseasca fortele armate din Republica Moldova, a declarat luni seful diplomatiei poloneze, Radoslaw Sikorski, citat de „The Guardian”. „Daca nu vom fi martorii unei stingeri a conflictului din Crimeea, intr-un termen de 10 zile, trebuie sa fie aplicate sanctiuni”, a declarat Radoslaw Sikorski. „Trebuie sa fie clar ca daca nu se intâmpla stingerea conflictului, sau in cazul in care Rusia va intra in Ucraina continentala, sau chiar va folosi fortele militare in Republica Moldova pentru a face lucruri similare care se fac in Crimeea, sanctiunile pe care le vom lua vor fi mult mai severe”, a mai spus Ministrul polonez de externe. Potrivit oficialului polonez, acesta este momentul pentru a testa unitatea Uniunii Europene si NATO. Totodata, Sikorski a subliniat ca al doilea razboi mondial a inceput sub „pretextul protejarii minoritatilor etnice”.

Share our work
Focuri de arma trase de pro-rusi la o baza militara de la Bahcisarai, Crimeea

Focuri de arma trase de pro-rusi la o baza militara de la Bahcisarai, Crimeea

Russian-Crimea-2-25-2014bUn grup inarmat pro-rus a tras focuri de avertisment luni dupa-amiaza inainte de a patrunde intr-o baza a flotei navale ucrainene din Crimeea, a declarat un oficial al armatei ucrainene, citat de Interfax Ucraina. Potrivit sursei, incidentul s-a petrecut la o baza de lânga localitatea Bahcisarai, unde circa zece indivizi inarmati au descins in unitate si au cerut soldatilor ucraineni sa le puna la dispozitie zece camioane. Potrivit sursei citate, care sustine ca atacatorii sunt soldati rusi, niciunul dintre ucrainenii aflati in interiorul bazei nu a fost ranit. Au fost inregistrate foarte rar focuri de arma in Crimeea de când armata rusa a inceput in urma cu mai mult de o saptamâna sa preia progresiv controlul asupra acestei peninsule. Soldatii Moscovei si detasamentele inarmate pro-ruse au ocupat in acest timp un mare numar de facilitati militare ale armatei ucrainene, fara ca soldatii ucraineni sa opuna rezistenta.

Share our work
Dupa Crimeea, Rusia isi plaseaza 700 de militari din cadrul fortelor speciale si in Transnistria

Dupa Crimeea, Rusia isi plaseaza 700 de militari din cadrul fortelor speciale si in Transnistria

russia am22Moscova desfasoara miscari de trupe si in Transnistria, la numai 200 de kilometri de granita NATO si UE. Anuntul a fost facut duminica de directorul Centrului de Studii militar-politice de la Kiev, Dmitri Timciuk, un specialist al dosarul transnistrean, citat de portalul Unimedia.info. Potrivit analistului ucrainean, Federatia Rusa aduce noi unitati speciale pe teritoriul Transnistriei. in ultimele zile in aceasta regiune a Republicii Moldova au fost dislocati 700 de soldati ai trupelor speciale ruse, informeaza Dmitri Timciuk. Totodata, baza Flotei ruse a Marii Negre din Novorossiisk a fost suplinita cu „o subdiviziune a Brigazii a 18-a de infanterie motorizata” (cu locul permanent de desfasurare – Cecenia). „Se pregateste desfasurarea a 120 de vehicule militare, dar si sisteme multiple de lansare de rachete „Grad”, mai scrie specialistul ucrainean pe pagina sa de Facebook.

Share our work
SUA trimit distrugatorul USS Truxtun in Marea Neagra

SUA trimit distrugatorul USS Truxtun in Marea Neagra

USS TruxtunFortele americane incep sa devina mai prezente la Marea Neagra, odata cu deteriorarea situatiei din Crimeea, acolo unde trupele ruse au invatat practic peninsula ucraineana. USS Truxtun, un distrugator al Marinei americane, se indreapta spre Marea Neagra unde va participa la exercitii comune cu fortele navale ale României si Bulgariei, a anuntat joi Marina SUA, intr-un comunicat.  „Odata ajunsa in Marea Neagra, nava va realiza o vizita in port si o vizita de rutina, manevre care fusesera planificate anterior impreuna cu aliatii si partenerii din regiune”, se mentioneaza in comunicatul Marinei americane. „In perioada 8-11 martie, nava USS Truxtun se va afla in portul Constanta pentru o vizita de rutina si manevre comune cu România si Bulgaria”, a confirmat joi, pentru EFE, Ambasada SUA la Bucuresti. Potrivit sursei citate, distrugatorul are la bord 300 de marinari si face parte din grupul de nave care escorteaza portavionul USS George H.W. Bush, ancorat in portul grecesc Pireu, in Marea Egee. Prezenta navei americane la Constanta coincide cu agravarea tensiunilor din peninsula Crimeea, unde stationeaza Flota rusa a Marii Negre, alcatuita din circa 50 de nave de razboi (crucisatoare, fregate, submarine si dragoare de mine) si din circa o suta de avioane.

Share our work