de Razvan Iorga | mai 12, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Situatia anexarii Crimeei de catre Federatia Rusa angreneaza Europa intr-o noua perioada in care cursa inarmarilor se va relua. Producatorii de armament incearca sa profite de reinarmarea Europei de Nord ca urmare a crizei ucrainene, care ar putea determina restul continentului – conform unor analisti in domeniul apararii – sa se concentreze pe consolidarea programelor de aparare pentru a face fata amenintarilor Rusiei, comenteaza luni France Presse, citata de Agerpres. Suedia a fost prima tara care a anuntat in aprilie o crestere a cheltuielilor militare pentru urmatorii zece ani, ca raspuns la ocuparea Crimeii de catre Rusia.
Polonia, deja angajata intr-un efort ambitios de modernizare a fortelor sale armate, a anuntat pentru urmatorii doi ani un plan de achizitii pentru 82 de drone de diferite tipuri, primele urmand sa fie livrate in 2016. Totodata, presa a evocat oferta primita de ministerul polonez al apararii privind elicopterele de lupta, insa aceasta nu a fost confirmata. ‘Asistam la o divizare a Europei intre statele din Nord si statele din Vest care spun ca aceasta criza va trece’, a declarat Jean-Pierre Maulny, directorul adjunct al Institutului de Relatii Internationale si Strategice. Franta, care a vandut in 2011 doua port-elicoptere de tip Mistral Rusiei, prefera sa astepte prima livrare in octombrie inainte de a pune in discutie contractul, in ciuda presiunilor mari din partea Washingtonului. tarile din Nord au insa o alta experienta legata de puterea Rusiei.
Anul trecut, Suedia, Finlanda, tarile baltice si Polonia au cerut in van ca Europa sa-si reorienteze strategia sa de securitate privind apararea teritoriului, in marja pregatirii summit-ului european din decembrie dedicat problematicii apararii, a mai precizat Jean-Pierre Maulny. Aceste state sunt indignate de sporirea capacitatii militare ruse in zona arctica si a numeroaselor zboruri si manevre aeriene ruse. ‘Dar daca ar avea loc o interventie rusa in estul Ucrainei, este probabil ca schimbarea care se produce in tarile din nord sa aiba loc si in restul Uniunii Europene’, a adaugat Maulny.
Constrangerile bugetare sunt un obstacol evident pentru reinarmare, dar Jean-Pierre Maulny prevede o derogare pentru deblocarea cheltuielilor de inarmare din contabilitatea deficitului statelor. Michael Clarke, din cadrul Royal United Services Institute (RUSI), centru de cercetare si analiza din Marea Britanie, apreciaza ca ‘puterile europene din cadrul NATO vor cheltui probabil pentru a obtine avantaje in domeniul apararii, pentru ca Ucraina nu este o criza trecatoare, ci constituie un punct de turnura: au avut loc modificari ale frontierelor prin forta’. Acest debut al reinarmarii afecteaza concurenta dintre industria americana si europeana, dar acestea nu sunt pozitionate gresit pentru a raspunde crizei.
Suedia, de exemplu, doreste mai multe avioane de multirol JAS Grippen, produse de constructorul national suedez Saab, submarine fabricate de catre o filiala a grupului german Thyssen Krupp Marine Systems si rachete de croaziera Taurus, de productie germano-suedeza. Piata europeana cea mai mare pentru producatorii americani de armament este Polonia. ‘in timpul intrarii Rusiei in Crimeea, americanii s-au grabit sa le faca propuneri atractive polonezilor’, a mai spus Maulny, facand referire la vizita secretarului american al apararii, Chuck Hagel, la Varsovia.
Presedinta gigantului Lockheed Martin, Maryllin Hewson, a fost saptamana trecuta la Varsovia pentru a discuta despre apararea antiracheta cu oficialii polonezi. De asemenea, compania americana Sikorski este intr-o competitie stransa cu Airbus Helicopters si compania italiano-britanica AgustaWestland pentru obtinerea contractului de achizitionarea elicopterelor de transport militar pentru Ministerul polonez al Apararii. Acestea vor urma sa intre in dotarea Armatei, a Marinei si a Fortelor Aeriene poloneze, iar trei elicoptere vor fi modificate special pentru a desfasura misiuni de tip ‘CSAR’ (‘combat search and rescue’). Costul total al acestui program etapizat de inzestrare va fi de aproximativ 1 miliard de dolari, primele 26 de elicoptere urmand sa fie livrate pana in 2017. Guvernul de la Varsovia, care a dezamagit constructorii europeni in 2003 alegand avionul multirol american F-16 pentru echiparea fortelor aeriene poloneze, a ajuns la concluzia ca o dependenta exclusiva de Washington nu este in interesul sau, apreciaza analistii de la cunoscuta publicatie militara IHS Jane’s. ‘Programul de reinarmare 2013-2022 prevede achizitii pe langa un larg esantion de furnizori — in special din SUA, Europa si Israel — impreuna cu o cat mai mare participare din partea industriei locale pentru asigurarea unei mai mari autonomii pe termen lung.’, mai noteaza publicatia amintita, in editia sa din luna martie.
de Anatol Terzi | mai 12, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Nervos din cauza problemelor avute in Republica Moldova prin care voia sa transporte buletinele de vot ale asa-zisului referendum pentru independenta Transnistriei, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a facut un exercitiu de sinceritate si a recunoscut oficial ca embargo-ul comercial impus Chisinaului are strict valente politice. „Aceste decizii sunt si vor fi de natura politica. Dumneavoastra credeti ca asocierea cu UE este o decizie economica a Chisinaului? Este pur politica”, a declarat Rogozin intr-un interviu pentru cotidianul economic rus Kommersant. El a mai spus ca Republicii Moldova ii va ulterior impusa si o aderare la NATO. „Pentru noi si UE si NATO sunt blocuri straine. Daca Moldova are de gand sa mearga acolo, nu e decizia noastra. Vom fi obligati sa reactionam”, a adaugat Rogozin. In toamna lui 2013, Rusia a decis impunerea unor embargo pentru importurile de vin din Republica Moldova, invocand atunci probleme legate de calitatea vinului. In replica, Parlamentul European a aprobat pe 10 decembtie liberalizarea pieţei Uniunii Europene pentru vinurile moldoveneşti. Ulterior, pentru a atrage atrage in jocul de influenta liderii politici gagauzi, Rusia a ridicat interdictiile asupra exportului de produse vitivinicole a intreprinderii „Kazayak Vin” din Gagauzia.
de Anatol Terzi | mai 7, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Vicepremierul Eugen Carpov se afla in vizita la Washington, acolo unde s-a intalnit cu Tara Leweling, directoarea Consiliului National american pentru Securitate. Vizita survine dupa ce armata Republicii Moldova a fost plasata in stare de alerta la frontiere. Caropv a declarat inaintea reuniunii de la Casa Alba ca Republica Moldova este profund ingrijorata de evenimentele din estul Ucrainei, pe care le-a catalogat „o competitie geopolitica intre Est si Vest”. El a anuntat ca oficiali moldoveni monitorizeaza indeaproape modul in care informatii despre evenimentele din estul Ucrainei si regiunea separatista moldoveana Transnistria le sunt prezentate telespectatorilor din afara Rusiei de catre presa rusa controlata de catre stat.
Carpov a spus ca tara sa „sufera” din cauza ca este parte a competitiei geopolitice dintre Rusia si Occident, dupa ce separatistii prorusi din Transnistria si-au declarat independenta fata de Chisinau in 1990. Cele doua parti au purtat un razboi in 1992, incheiat prin interventia rusa alaturi de partea transnistreana. Aproximativ 1.500 de militari au ramas stationati in regiunea separatista din 1992, insa independenta Transnistriei nu a fost recunoscuta de nicio tara – nici macar de Rusia. Oficiali NATO au avertizat ca Transnistria poate sa fie urmatoarea tinta a Rusiei.
Republica Moldova si-a plasat marti fortele militare in stare de alerta, invocand inrautatirea situatiei de securitate in Ucraina vecina. Presedintele Nicolae Timofti, premierul Iurie Leanca si spicherul Parlamentului, Igor Corman, au spus intr-o declaratie comuna ca fortelor moldovene de securitate li s-a ordonat „sa ia toate masurile necesare pentru asigurarea ordinii publice la frontierele de stat”.
de Razvan Iorga | mai 7, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Romania, Turcia si Polonia au emis miercuri o declaratie comunca in care condamna agresiunea Rusiei impotriva Ucraine si nu recunosc anexarea Crimeei la Federatia Rusa. Comisiile de politica externa ale Senatului Romaniei, Senatului Republicii Polone si Marii Adunari Nationale a Turciei au adoptat, miercuri, la Bucuresti, o declaratie comuna in care se precizeaza ca cele trei state nu recunosc interventia militara „ilegala” a Rusiei in Ucraina si anexarea Crimeei. Anuntul a fost facut de presedintele Comisiei pentru politica externa a Senatului Romaniei, Petru Filip (PSD), la finalul intalnirii triaterale la care au luat parte vicepresedintele comisiei similare din Senatul Republicii Polone, Bogdan Klich, si presedintele Comisiei de politica externa din Marea Adunare Nationala a Turciei, Volkan Bozkir. Senatorul Petru Filip a precizat ca Romania are parteneriate strategice atat cu Polonia cat si cu Turcia, adaugand ca aceste tari reprezinta un veritabil avanpost al NATO in zona est-europeana si un „avanpost vizavi de o zona devenita in acest moment tampon” intre Uniunea Europeana, NATO si Rusia.
Invocand declaratia comuna adoptata, Petru Filip a precizat ca Romania, Republica Polona si Turcia „sustin, fara echivoc, toate masurile pe care NATO le decide in perspectiva respectarii integritatii si a pacii si a sigurantei din aceasta parte a lumii”. „Ca reprezentanti ai poporului, sprijinim ferm dorinta poporului Ucrainei de a-si alege singur destinul. Ne exprimam speranta ca alegerile prezidentiale care vor avea loc la 25 mai vor permite poporului ucrainean sa-si manifeste preferintele si calea spre dezvoltarea dorita. Suntem alaturi de poporul ucrainean in aspiratiile sale pentru o Ucraina democratica si libera”, se mai precizeaza in declaratie. Potrivit afirmatiilor lui Petru Filip, in cadrul triateralei s-a discutat si despre largirea Uniunii Europene in doua directii: sustinerea demersului Turciei, Republicii Moldova si Ucrainei de a deveni membre ale UE si largirea Uniunii in zona Balcanilor de Vest.
Vicepresedintele Comisiei pentru politica externa a Senatului Republicii Polone, Bogdan Klich, a sustinut determinarea celor trei tari pentru sustinerea stabilitatii in estul Europei. „Condamnam ferm actiunile ilegale ale Rusiei in Ucraina si anexarea ilegala a Crimeei”, a mentionat acesta, referindu-se la concluziile discutiilor tripartite. Presedintele Comisiei de politica externa din Marea Adunare Nationala a Turciei, Volkan Bozkir, s-a declarat „profund ingrijorat” de cursul evenimentelor din Ucraina si din Crimeea, in principal, mentionand ca Ucraina este vecinul Turciei si partener strategic si economic. Acesta a aratat ca Turcia are, de asemenea, relatii stranse cu Federatia Rusa, care este, la randul sau, vecina si partener strategic.
de Razvan Iorga | mai 5, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro
Daca in ultimele luni, liderul de la Kremlin Vladimir Putin a invocat continuu renasterea nazismului, in special in Ucraina, acesta este gata sa intervina pentru a stopa fenomenul prin lege si pe teritoriul Rusiei. Totul vine in preajma zilei de 9 mai, atunci cand Rusia celebreaza victoria asupra Wehrmacht-ului. Putin a semnat luni legea ce introduce pedeapsa de pâna la cinci ani de inchisoare pentru ‘reabilitarea publica a nazismului’, ‘negarea faptelor’ stabilite de Tribunalul de la Nurnberg, precum si pentru ‘raspandirea de false informatii’ cu privire la activitatile Uniunii Sovietice in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, informeaza RIA Novosti.
„Legea federala introduce responsabilitate penala pentru negarea faptelor stabilite de Tribunalul militar international pentru judecarea si pedepsirea marilor criminali de razboi din tarile europene ale Axei, pentru aprobarea crimelor stabilite in procesul mentionat si pentru raspândirea de informatii false despre activitatile Uniunii Sovietice in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial”, precizeaza serviciul de presa al Kremlinului. Legea, adoptata de parlamentul rus in aprilie, stabileste, totodata, si pedepse cu amenzi pentru profanarea zilelor dedicate gloriei militare si istoriei Rusiei. Potrivit unor experti, legea i-ar putea viza pe istorici si pe unii membri ai opozitiei. ‘Acum, orice specialist in istoria celui de-al Doilea Razboi Mondial va trebui sa faca o apologie in loc de stiinta pentru a nu cadea sub incidenta acestei legi’, declara pentru AFP Aleksei Makarkin, analist al Centrului de consiliere in stiinte politice, la adoptarea legii de catre deputatii rusi.
de Vitalie Goncearov | mai 5, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, R. Moldova, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Trupe speciale ruse în Ucraina
Rusia ar folosi Transnistria ca poarta pentru intrare a trupelor speciale ale GRU, coordonate si de catre ofiterii SBU, afirma expertul militar ucrainean Dmitri Timciuk, seful grupului ucrainean „Rezistenţa Informaţionala”. „De la inceputul lunii martie pâna la sfârsitul lunii aprilie 2014, in Transnistria si-au facut simţita prezenţa membrii ai unitaţilor militare rusesti, ai serviciului secret din cadrul armatei ruse (GRU), precum si reprezentanţi ai cazacilor rusi si ai organizaţiilor ultranaţionaliste din Rusia. De la mijlocul lunii aprilie, sursele noastre din Republica Moldova au observat ca la Chisinau au tot sosit grupuri de tineri rusi având o conformaţie atletica, ce se indreptau apoi spre Transnistria. Toţi au fost insoţiţi de membri ai Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB)”, scrie Timciuk pe pagina personala de Facebook, citata de eTrasnmedia.ro. In Transnistria erau deja concentraţi aproximativ 1.700 de militari rusi si aproximativ 2.200 de reprezentanţi ai unor organizaţii din Rusia (cea mai mare parte fiind constituita din cazaci), coordonaţi de membri ai FSB.
Mana lunga a serviciilor secrete ruse
Din numarul total de militari rusi, aproximativ 800 fac parte din unitaţile GRU. „Conform datelor noastre, la sfârsitul lunii aprilie, sabotorii si provocatorii rusi sosiţi in Ucraina, in colaborare cu separatistii prorusi locali, au avut sarcina de a destabiliza situaţia din partea de sud a Ucrainei, in primul rând din Odesa. Faza activa a operatiunilor agenţilor rusi, al caror scop este sa ocupe cladirile administrative locale, a fost programata pentru 9 mai, când, sub lozincile ideologice de Ziua Victoriei, ar trebuie sa aiba loc o intensificare a miscarilor proruse. Dupa realizarea cu succes a acestui scenariu la Odesa, astfel de actiuni ar urma sa aiba loc si in Mikolaiv si Herson, cu sprijinul ‘turistilor Putin’, cum sunt numiti rusii care vin sa destabilizeze situatia”, mai scrie acesta. De asemenea, Moscova aduce armament greu in peninsula Crimeea. Aparent, sustine Moscova, acesta ar urma sa fie folosit pentru parada de 9 mai. Astfel, Rusia a adus luni aproximativ 50 de avioane militare si de transport si 300 de militari.
