de Razvan Iorga | mai 22, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Separatiștii proruși din Lugansk au decis joi introducerea legii martiale si mobilizarea armata a barbatilor cu varsta intre 18 si 45 de ani, relateaza mass-media regionala, citat de KARADENIZ PRESS. Separatistii din regiunile Lugansk si Donetk au anuntat ca vor impiedica desfasurarea scrutinului in estul tarii, unde aproape doua milioane de alegatori ar putea sa nu se prezinte la urne. De asemenea, insurgentii inarmati prorusi au invadat, joi, patru mine de carbune din regiunea separatista Lugansk (est). De asemenea, iiderul separatist al auto-proclamatei Republicii Populare Donetk, Denis Pusilin, cerut recunoașterea independentei din partea Moscovei. El a mai spus ca cere Moscovei adoptarea acestei regiuni ucrainene ca parte constituenta a Federatiei Ruse, relateaza Itar-Tass.
„Legea martiala va ramane in vigoare pana cand autoritatile de la Kiev isi vor retrage trupele de pe teritoriul Republicii Lugansk”, a declarat purtatorul de cuvant al liderului separatist din regiune. Armata ucraineana a lansat la 13 aprilie o operatiune militara pentru preluarea controlului asupra regiunilor Donetk si Lugansk, aflate sub controlul separatistilor prorusi, care si-au proclamat suveranitatea in urma unor referendumuri pentru independenta. Intre timp, atacurile separatistilor continua in cele doua regiuni din estul Ucrainei, iar cel mai recent, care a avut loc in noaptea de miercuri spre joi in regiunea Donetk, s-a soldat cu moartea a cel putin noua militari ucraineni. Pe de alta parte, presedintele interimar Oleksandr Turcinov a anuntat ca fortele ucrainene se pregatesc de faza finala a operatiunii speciale din estul Ucrainei, cu trei zile inaintea alegerilor prezidentiale considerate cruciale pentru viitorul tarii, dupa criza politica care a adus tara in pragul razboiului civil.
de Razvan Iorga | mai 20, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Vicepreședintele american Joe Biden, împreuna cu ministrul roman al Apararii, Mircea Dusa
Pe fondul crizei militare din Ucraina, oficialii Casei Albe tin sa transmita mesaje puternice de sustinere la Bucuresti. Vicepresedintele SUA, Joe Biden, a afirmat, marti, in discursul de la Baza 90, ca Statele Unite au ”o obligatie sacra” sa fie alaturi de Romania, el dand asigurari ca ”natiunile din NATO nu sunt singure”. ”Consider ca sunteti cea mai buna generatie de luptatori. Sunteti un grup extraordinar, un grup de patrioti care pazesc libertatea in Europa. Sunt deosebit de mandru de dumneavoastra. Este o obligatie sacra sa fim alaturi de voi si de NATO”, a spus vicepresedintele SUA. El a subliniat ca transmite mesajul presedintelui Barack Obama: ”Spun din partea presedintelui, puteti sa va bazati pe noi. Noi facem ceea ce spunem si ne indeplinim obligatiile”. ”Natiunile din NATO nu sunt singure”, a subliniat Joe Biden.
El a mai spus ca fortele americane au gasit in Romania aliati de nadejde, tara noastra fiind ”un partener serios si ferm din prima zi”. ”Suntem mandri sa fim impreuna”, a spus Biden referindu-se la militarii romani care se afla in teatrele de operatii alaturi de fortele americane. ”Multumesc barbatilor si femeilor in uniforma si familiilor dumneavoastra”, a continuat vicepresedintele SUA. El a amintit de cei 25 de soldati romani care si-au dat viata in Afganistan si Irak, porecum si de cei 143 de romani raniti. ”Le datoram recunostinta”, a continuat Biden. Vicepresedintele SUA a mentionat apoi ca Statele Unite au gasit in Romania un aliat de nadejde. ”in Romania fortele americane au gasit aliati de nadejde. Este un parteneriat serios si ferm din prima zi”, a afirmat Biden. Oficialul american a concluzionat ca ca Rusia a violat nu numai suveranitatea Ucrainei, ci si principiul fundamental din secolul XX potrivit caruia granitele nu pot fi schimbate cu forta, el adaugand: „Condamnam actiunile Rusiei in Crimeea”.
de Razvan Iorga | mai 19, 2014 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Moscova face din nou uz de retorica specifica prin care anunta retragerea militara de granitele Ucrainei, dar acest lucru nu se produce in realitate. In schimb, NATO acuza din nou ca acestea sunt doar vorbe goale, fara o acoperire reala in teren. Seful statului rus Vladimir Putin a ordonat luni retragerea trupelor care efectueaza manevre in apropiere de frontiera cu Ucraina, iar Moscova cere Kievului sa-si retraga „imediat” trupele din estul tarii, a anuntat Kremlinul.
La randul sau, Moscova a indemnat Ucraina „sa puna capat imediat operatiunii represive si violentelor si sa retraga trupele”, a mai anuntat Kremlinul. Diplomatia ucraineana a trimis Moscovei o nota de informare cu propunerea de a initia „imediat” activitati comune in scopul stabilizarii situatiei la frontiera ruso-ucraineana. Kievul a propus Moscovei sa ia masuri pentru a stabiliza situatia in regiune, iar „lipsa unei reactii corespunzatoare din partea Rusiei va fi calificata de partea ucraineana drept o incalcare a angajamentelor si acordurilor bilaterale”, afirma diplomatia de la Kiev. La randul sau, Ministerul rus de Externe a afirmat ca va examina propunerea autoritatilor ucrainene, potrivit adjunctului ministrului rus de Externe Grigori Karasin.
NATO nu vede nicio schimbare
In schimb, NATO a anuntat ca nici de data aceasta promisiunile Rusiei nu sunt reale. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, sustine ca nu a vazut „nicio dovada” ca Rusia a inceput sa isi retraga trupele mobilizate de mai multe saptamani in apropiere de frontiera ucraineana, in timp ce presedintele Vladimir Putin a anuntat luni intoarcerea lor in cazarmi.
„Din nefericire, trebuie sa spun ca nu am vazut nicio dovada ca Rusia a inceput retragerea” trupelor, a declarat in cadrul conferintei sale de presa lunare Rasmussen, la cateva ore dupa anuntul lui Putin. „Aceasta este a treia declaratie a lui Putin, dar noi nu am vazut inca o retragere”, a adaugat secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice. „Regret, deoarece ar fi fost semnul unei detensionari si daca intr-o zi vom vedea semnele unei retrageri, voi fi primul care ma voi bucura”, a explicat el. Rusia a anuntat in repetat randuri ca si-a retras trupele de la frontiera cu Ucraina, isi aceste lucruri s-au dovedit de fiecare data false.
Finlanda si Suedia vireaza ar putea adera la structurile Aliantei Nord-Atlantice
Pe de alta parte, tot mai multe tari europene, neafiliate inca la NATO, ar putea cere aderarea la acest bloc militar. Totul pe fondul tensiunilor din Ucraina. Cele mai noi „posibile pretendente” sunt Finlanda si Suedia. Ministrul finlandez al apararii, Carl Haglund, a declarat luni pentru portalul YLE ca acesta ar putea fi un efect al crizei ucrainene.
‘Este oarecum paradoxal ca actiunile Rusiei au adus Finlanda si Suedia mai aproape ca oricand de aderarea la NATO. Nu cred ca aceasta era intentia Rusiei’, a declarat ministrul Haglund la o conferinta a formatiunii pe care o conduce, Partidul Popular Suedez din Finlanda (RKP). El a subliniat in acest context ca Finlanda trebuie sa se angajeze intr-o dezbatere serioasa despre securitate si aparare, iar partidul pe care-l conduce ar trebui sa-si formuleze o pozitie oficiala cu privire la aceste probleme pana cel tarziu la conferinta de anul viitor. Celelalte trei tari scandinave, Danemarca, Norvegia si Islanda, sunt membri fondatori ai NATO, in timp ce Finlanda si Suedia au ales pana in prezent politica neafilierii la blocurile militare. O posibila admitere a celor doua tari scandinave in NATO ar avea implicatii considerabile pentru Rusia, mai ales daca analizam cazul Finlandei, ce are cu aceasta o frontiera de 1.200 de kilometri.
Se strange lantul in jurul Rusiei
In cazul unei consolidari a cooperarii Aliantei cu Ucraina si Georgia, atunci NATO ar avea sub control intreaga vecinatate vestica a Rusiei, de la Oceanul Arctic, pana in Marea Neagra si Caucaz. De altfel, Finlanda, Suedia, Ucraina si Georgia sunt singurele state din afara NATO care au participat la programul de aplicatii Response Force, desfasurat de Alianta in anul 2006 in insulele Capului Verde, din vestul Africii, constata agentia rusa de presa. Finlanda a semnat luna trecuta un memorandum de intelegere cu NATO, ce permite navelor si avioanelor Aliantei sa stationeze pe teritoriul sau si prevede posibilitatea ca armata finlandeza sa primeasca asistenta daca solicita acest lucru. In opinia agentiei RIA Novosti, acest acord inseamna practic ca Finlanda va fi sub protectia Articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic, ce prevede apararea colectiva a membrilor Aliantei.
Si Suedia a semnat la randul ei un acord asemanator cu NATO. Analistii militari au subliniat adesea ca gradul de compatibilitate al armatei suedeze cu standardele NATO este mai ridicat decat cel al multor state deja membre ale Aliantei. Aderarea la NATO a fost evocata si de partidul premierului finlandez Jyrki Katainen, Coalitia Nationala, unii membrii marcanti ai formatiunii propunand un referendum pe acest subiect.
de Razvan Iorga | mai 16, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, UE, Uncategorized @ro
Rusii sunt decisi sa mai cumpere doua nave franceze de tip Mistral, iar Parisul nu va refuza contractului militar, in ciuda protestelor din partea mai multor tari ale UE si NATO. Pe langa celelalte doua nave deja contractate si pe care guvernul de la Paris pare hotarat sa le livreze in pofida actualelor tensiuni dintre statele occidentale si Rusia provocate de criza ucraineana. Contractul semnat in anul 2011 prevede o comanda ferma pentru doua nave si o optiune pentru alte doua. Intelegerea a fost contestata la acea vreme de unii ofiteri ai marinei militare ruse, care au sesizat ca aceste ambarcatiuni destinate transportului de blindate si elicoptere sunt adaptate mai degraba pentru navigatia in zonele calde decat pentru apele reci de la latitudinile nordice. Dar producatorul francez a asigurat in urma acestei dezbateri ca navele vor fi adaptate conditiilor climatice din zona Rusiei.
Prima nava, botezata Vladivostok, este finalizata si ea se afla in prezent in etapa probele, iar cea de-a doua, Sevastopol, este inca in constructie. Conform surselor citate, ele ar trebui incluse in flota Pacificului, dar exista si posibilitatea ca una dintre ele sa intre in flota Marii Negre. in eventualitatea achizitionarii a inca doua, cele patru ar putea fi impartite egal intre aceste doua flote. in ciuda evolutiilor din Ucraina, guvernul francez doreste sa duca pana la capat contractul, pe care daca l-ar rezilia ar pierde nu doar o afacere de 1,2 miliarde de euro, dar ar trebui sa plateasca si penalitati. Franta a fost critica ca va trasnfera astfel tehnologie de ultima ora dintr-o tara NATO catre Rusia. In paralel, o nava franceza de recunoastere a intrat joi in Marea Neagra, in scopul consolidarii prezentei internationale in regiune in contextul agravarii tensiunilor in Ucraina. Nava de recunoastere Dupuy de Lome, destinata colectarii de date si comunicatii provenind din zone ostile, se afla in prezent in portul Varna, in estul Bulgariei, a anuntat agentia BGNES. Dupuy de Lome a intrat in Marea neagra prin stramtoarea Bosfor, insotita de distrugatorul american Donald Cook.
de Vitalie Goncearov | mai 15, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ministerul rus al Apararii a anuntat joi ca armata rusa va desfasura ample exercitii militare la granita cu Ucraina in perioada 21-26 martie, simultan cu alegerile prezidentiale ce se vor desfasura pe 25 mai la Kiev. Conducerea armatei de la Moscova ca la aceste exercitii, ce vor avea loc în regiunea Voronej, vor lua parte 71 de unitati aeriene apartinand tuturor regiunilor militare si fortelor aeriene ale Rusiei. Vor lua parte, de asemenea, avioane de vanatoare si bombardiere, precum si avioane ale aviatiei militare de transport, care, în timpul exercitiilor, vor trebui sa faca fata mijloacelor de aparare antiaeriana ale unui inamic.
Anuntarea acestor exercitii în apropierea frontierei cu Ucraina a provocat deja nemultumire la Kiev, ministrul de externe Andrii Descita afirmand, potrivit Interfax, ca astfel de decizii nu vor ajuta la stabilizarea situatiei din estul tarii. SUA si UE au avertizat Rusia sa nu intervina pentru a nu tulbura pacea în cadrul alegerilor din Ucraina, scrie Kiev Post.
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, afirma, saptamana trecuta, ca Moscova si-a retras trupele de la frontiera cu Ucraina, unde NATO estimase, la sfarsitul lunii aprilie, ca s-ar fi aflat efective militare de 40.000 de oameni, dar imagini recente din satelit arata ca Rusia are înca foarte multe trupe concentrate în zona de frontiera cu Ucraina.
de Razvan Iorga | mai 13, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Kievul nu agreeaza ideea unei federalizari a Ucrainei promovata de Federatia Rusa ce nu are nimic de-a face cu Constitutia tarii, a declarat ambasadorul ucrainean la Bucuresti, Teofil Bauer. „inteleg foarte bine ca atentia comunitatii internationale este atintita asupra Ucrainei. (…) Pozitia Ucrainei este aceea ca Crimeea a fost, este si va ramane teritoriu ucrainean si Ucraina o sa faca toate demersurile pentru ca aceasta sa devina realitate cat mai degraba. Ceea ce se intampla astazi in regiunile din est si sud ale Ucrainei este o a doua etapa dupa evenimentele din Crimeea, nu are nimic de-a face cu situatia interna, este propagat sau legat de propaganda care se face din Rusia. Ideea care ni se impune, de federalizare a Ucrainei, nu are nimic cu Constitutia Ucrainei”, a spus acesta, marti, intr-o conferinta de presa. Ambasadorul a explicat faptul ca, in Constitutia Ucrainei, este precizat ca Ucraina este un stat unitar.
„Incercarile de a ne induce ideea de necesitate a federalizarii Ucrainei nu are nimic de-a face cu realitatea, ci este pur si simplu o incercare de destabilizare pe mai departe a Ucrainei. Ultimele sondaje care au fost facute in Ucraina arata ca nu mai mult de 15% din populatia din estul tarii sustine astfel de idei, adica de federalizare. in acelasi timp, mai mult de 70 de procente din populatie sustine ideea statului unitar si a trai intr-un stat unitar si numai 5 procente din cei intervievati fac legatura intre situatia din Ucraina de astazi si problema, sa spunem asa, a limbii”, a subliniat Teofil Bauer. Acesta a tinut sa precizeze ca Ucraina se confrunta cu „o agresiune externa”, si nu cu un proces intern de autodeterminare din partea populatiei locale.
