Atentate la Eurovision: Azerbaidjan anunta zeci de arestari si confiscari de arme si explozibili

Atentate la Eurovision: Azerbaidjan anunta zeci de arestari si confiscari de arme si explozibili

Autorităţile din Azerbaidjan au anunţat, miercuri, că au dejucat o serie de atacuri teroriste ce urmau să aibă loc în timpul ediţiei din acest an a concursului Eurovision, organizat la Baku, şi au arestat 40 de persoane.
Pe lângă cele 40 de arestări, au fost confiscate 13 arme semiautomate, o mitralieră RPK, diferite tipuri de pistoale, 3 carabine, peste 3400 de cartuse de diferite calibre, 66 de încărcătoare pentru militalieră, 23 de grenade de tipul “RGD-5”, 26 de tipul  “F-1” şi 3 grenade de tipul “RG-42”. De asemenea, au fost confiscate mai multe detonatoare de grenadă, modificate pentru folosirea la diferite tipuri de încărcături explozive, 2352,22 grame de exploziv plastic, două continare cu aproximativ 20 de kg de susbstanţe explozive, 675 grame de blocuri TNT, 19 detonatoare electrice, 48 de staţii de comunicaţii radio “Kenwood”. Au mai fost găsite mai multe echipamente militare interzise, materiale de literatură şi propagandă teroristă, scheme pentru fabricarea unor bombe şi jucării capcană şi un container cu bucăţi de metal, ce ar fi urmat să fie folosit de producerea unor dispozitive explozive ce ar fi ucis oamenii aflaţi pe o rază de o sută de metri.
„Obiectivul principal al grupului terorist era de a comite atentate la Baku în timpul Eurovisionului”, a anunţat ministerul azer într-un comunicat. „40 de membri ai acestui grup au fost arestaţi”, afirmă ministerul pentru Siguranţa naţională. „Grupul urmărea să organizeze un atentat în sala de concerte unde a avut loc concursul, dar şi alte patru atentate contra preşedintelui Ilham Aliev, posturi de poliţie, hoteluri în care erau cazaţi străini şi contra unor lăcaşuri de cult”, a precizat ministerul azer.
Mai mulţi membri ai acelei grupări „aveau bilete pentru Eurovision, cu scopul de a comite acte teroriste în Crystal Hall din Baku”, sala în care s-a desfăşurat concursul, au adăugat oficialităţile azere. Serviciile de securitate i-au arestat pe membrii presupuşi ai grupării în cadrul unor operaţiuni separate ce au avut loc la Baku, în oraşele Ganja şi Soumgait, dar şi în alte regiuni ale ţării, a adăugat ministerul azer, fără a preciza data la care au fost operate aceste arestări. Câţiva membri ai grupării au opus rezistenţă şi au fost ucişi.
„Ministerul Siguranţei naţionale a decis să nu dezvăluie această informaţie în timpul Eurovisionului, pentru a nu crea panică în rândul cetăţenilor şi invitaţilor străini”, a explicat ministerul azer. Finala concursului Eurovision a avut loc sâmbătă, în faţa unui public de 20.000 de oameni la Baku Crystal Hall din capitala Azerbaidjanului.

Share our work
Kremlinul pregateste un nou razboi in Caucaz

Kremlinul pregateste un nou razboi in Caucaz

Tancurile Federatiei Ruse, pregatite sa intre in Caucaz

Armata Federaţiei Ruse anticipează ca pana in vara anului 2012, va avea loc un atac occidental asupra Republicii Islamice Iran, motiv pentru care a fost eleborat un plan de detaşare a trupelor ruse în Armenia, fosta republică sovietică aflată în aria de influenţă a Moscovei şi care are graniţă comună cu Iranul. Mass-media rusa, citata de presa regionala, relata recent ca situaţia din Siria şi Iran “face ca Rusia să îşi îmbunătăţească prezenţa militară în Caucazul de Sud, zona caspică şi mediteraneană şi în cea a Mării Negre”. Sursele citate de publicaţii apropiate Kremlinului spun că pregătirile au început în urmă cu doi ani, când baza militară 102 din Armenia a fost modernizată. Familiile militarilor de la baza Gyumri din Armenia au fost evacuate, atragand dupa sine un mini-exod al cetatenilor rusi din regiune.

Punct strategic

“Baza militară 102 este un punct cheie în Caucazul de Sud. Ocupă o poziţie geopolitică importantă, dar Kremlinul se teme că va pierde acest avantaj”, spun surse militare ruse. Sursele citate mai mentioneaza ca „Baza 102” este aprovizionată pe calea aerului, deoerece căile terestre trec prin Georgia, aliat al SUA, şi sunt blocate. Militarii ruşi iau în calcul că Georgia va ameninţa şi securitatea rutelor aeriene de aprovizionare, în cazul unui conflict, mai ales că SUA au reluat procesul de înarmare a Georgiei, oprit dupa războiul din 2008.
“Este posibil să folosim mijloace militare pentru a sparge blocada georgiană şi să stabilim coridoarele de transport care duc spre Armenia, spune Iuri Netkacev, fost comandant adjunct al forţelor din Transcaucazia.
La randul sau, seful Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Viktor Ozerov, declara că a pregătit un plan în cazul unui atac occidental şi israelian asupra Iranului, relatează mai multe publicaţii vestice. “Iranul este vecinul nostru. Dacă Iranul este implicat într-o actiune militară, aceasta este o ameninţare directă la adresa securităţii noastre”, a declarat şi fostul ambasador rus la NATO, Dmitri Rogozin, acum vicepremier însărcinat cu complexul militaro-industrial şi reprezentant al Moscovei în negocierile privind Transnistria.

Consecinţe impredictibile

Surse din Ministerul rus al Apărării precizează că Israelul nu are o forţă militară suficientă pentru a se angaja într-un război în Iran şi că va avea nevoie de sprijinul SUA. Aceleaşi surse arată că un asemenearazboi poate avea “consecinţe impredictibile” şi că Rusia poate lua parte la conflict, deoarece acesta îi ameninţă intersele vitale în regiune.
În acest context, Rusia va organiza exerciţiul militar Kavkaz 2012 şi a detaşat în regiune echipamente de comunicaţii care folosesc sistemul GLONASS, omologul rusesc al GPS. “Forţele aeriene din Districtul Militar Sud au fost înarmatae în proportie de 100% cu avioane de luptă şi elicoptere noi”, spune Pavel Felgenhauer, expert la Jamestown Foundation din Washington. Totodată, ministrul rus al Apărării, Anatoli Serdyukov, a declarat că în Stavropol şi Kislovodsk au fost detaşate trupele de elită ale spionajului militar (GRU)-Spetznaz.

Azerbaidjan, posibila tinta pentru Moscova

Nu doar Georgia, ţară care urmăreşte intens să primească Planul de Acţiune pentru Aderarea la NATO, ci şi Azerbaidjanul este un motiv de îngrijorare pentru Rusia. Azerbaidjanul are relaţii tot mai apropiate cu Israelul, iar potrivit telegramelor publicate de WikiLeaks, preşeditele Ilham Aliev a declarat că relaţia cu Tel Avivul este caun iceberg-90% din ea nu se observă. Statul Israel a ajuns să obţină chiar dreptul de a folosi baze aeriene azere în cazul unur misiuni de salvare a piloţilor israelieni în Iran, spun surse militare americane citate de The Washington Post. Israeul a decis să vândă echipamente militare în valoare de 1,6 miliarde de dolari Azerbaidjanului.
“Forţelor din Transcaucazia li se poate da ordin să lovească la sud şi să prevină astfel instalarea unor baze militare SUA înTurkmenistan. Astfel s-ar realiza legătura cu trupele din Armenia şi s-ar prelua controlul asupra coridorului energetic sudic prin care gazele din Azerbaidjan şi Turkmenistan ajung în Europa”, explica Felgenhauer. “Printr-o singură acţiune militară rapidă, Rusia îşi poate asigura controlul asupra Caucazului şi al bazinului caspic, punândVestul în faţa faptului împlinit, iar Occidentul, mult prea preocupat cu Iranul nu va riposta. Totodată, un asemenea conflict încununat de o victorie poate ralia populaţia Rusiei în jurul Kremlinului, permiţând şi zdrobirea mişcarilor prodemocraţie. În cele din urmă, o asemenea manevră va duce, probabil, la distrugerea regimului Saakaşvili din Georgia” a mai adaugat acesta.

Share our work
Azerbaidjan, in fruntea Consiliului de Securitate al ONU

Azerbaidjan, in fruntea Consiliului de Securitate al ONU

Azerbaidjanul, unul dintre partanerii strategici ai României, a devenit, de la 1 mai, preşedintele Consiliului de Securitate al ONU.
Deja a fost fixată agenda de lucru pentru următoarea lună: reglementarea crizei politice din Siria, situaţia din Orientul Mijlociu şi lupta împotriva proliferării armelor nucleare. După cum precizează reprezentantul permanent al Azerbaidjanului pe lângă ONU, Agşin Mehtiev, programul pe luna mai al Consiliului de Securitate al ONU nu a fost încă pus de acord şi ar putea fi completat.
De asemenea, Mehtiev a subliniat că, indiferent de situaţie, Azerbaidjanul nu intenţionează să-şi revizuiască problemele de politică externă. „Dacă într-un anumit moment opinia noastră va coincide cu cea a altor ţări – va fi extraordinar. Dacă nu – ţara noastră are principiile sale, la care nu intenţionează să renunţe”, a spus Mehtiev.
Priorităţile părţii azere vor fi, potrivit lui Mehtiev, problemele de securitate şi discutarea situaţiei din Bosnia şi Kosovo, dar şi din Africa de Vest. O atenţie specială Baku planifică să acorde luptei cu terorismul. Este programat ca la 4 mai să aibă loc o reuniune cu uşile deschise exclusiv pe acest subiect. Nu este exclusă participarea personală a preşedintelui azer Ilham Aliev.
Se precizează că situaţia din jurul Irakului „nu figurează în principiu” pe ordinea de zi a Consiliului de Securitate. Pentru a doua jumătate a lunii mai este planificată o vizită a reprezentanţilor Consiliului de Securitate al ONU în Africa de Vest. O invitaţie de a desfăşura un seminar special, în afara sediului său, i-a transmis Consiliului de Securitate statul turc.
Mehtiev şi-a exprimat speranţa că organizaţia va reuşi să soluţioneze problema legată de Sudan şi Sudanul de Sud, care sprijină grupări rebele în regiune. Azerbaidjanul este primul stat situat în spaţiul postsovietic care a devenit membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, la 24 octombrie 2011. Ţara se va afla în cadrul organizaţiei timp de doi ani. În ceea ce priveşte preşedinţia azeră în Consiliul de Securitate al ONU, aceasta va dura fix o lună, până la începutul lui iunie.

România şi Azerbaidjan, parteneri strategici

România şi Azerbaidjan sunt „parteneri strategici” şi cele două ţări cooperează foarte bine atât în domeniul energetic, cât şi în alte domenii ale economiei, a declarat săptămâna tercută preşedintele grupului de prietenie cu România din cadrul Parlamentului Republicii Azerbaidjan, Azay Guliyev. În opinia oaspetelui azer, proiecte precum „Nabucco” nu pot fi desfăşurate fără participarea celor două state.
„România este importantă pentru noi fiindcă face parte din NATO şi în acelaşi timp este ţara coordonator pentru Azerbaidjan în cadrul NATO. Apreciem şi activitatea României din cadrul UE. România este o ţară democratică şi a respectat de nenumărate ori dreptul internaţional şi poziţia Azerbadjanului din organizaţiile internaţionale. Suntem mulţumiţi de relaţiile bilaterale dintre cele două ţări”, a spus Azay Guliyev. În ceea ce priveşte conflictul din Caucazul de Sud, oaspetele azer consideră că acesta va trebui rezolvat respectând principiile de drept internaţional, integritatea şi suveranitatea Azerbaidjanului.
Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu s-a întâlnit, marţea trecută, cu delegaţia azeră a Grupului de prietenie cu România, condusă de Azay Guliyev, context în care a susţinut aprofundarea cooperării cu Azerbaidjan în domeniul energetic, prin implementarea proiectului AGRI. Secretarul de stat a pledat pentru aprofundarea cooperării în plan energetic, cu precădere prin implementarea proiectului comun al Interconectorului Azerbaidjan – Georgia – România (AGRI). Ambele părţi au reconfirmat susţinerea pentru realizarea proiectelor energetice NABUCCO, AGRI şi a gazoductului transcaspic.
Bogdan Aurescu a subliniat nivelul foarte bun al dialogului politic româno-azer, care a imprimat actualul caracter de Parteneriat Strategic relaţiei bilaterale şi a evidenţiat importanţa dialogului inter-parlamentar pentru dezvoltarea, în continuare, într-un registru cuprinzător, a cooperării între cele două state.
De asemenea, el a evocat valoarea instrumentală a organizării unei calendar susţinut de contacte de lucru pe teme de interes pentru cele două părţi. Aurescu a accentuat importanţa implementării Planului Comun de Acţiuni privind Parteneriatul Strategic, semnat în aprilie 2011, cu ocazia vizitei oficiale în Azerbaidjan a preşedintelui României, Traian Băsescu, cu accent pe domeniile economic şi energetic.

Azerbaidjan investeşte în România

Compania petrolieră de stat din Azerbaidjan SOCAR va investi în România peste 50 de milioane de euro până la finalul anului 2012 în extinderea reţelei de staţii de distribuţie şi estimează o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de euro aferentă anilor 2012 şi 2013, a declarat recent directorul executiv al companiei, Hamza Karimov.
„Compania SOCAR România dedică anul 2012 investiţiilor care privesc extinderea reţelei de staţii de distribuţie. Ţinta companiei, cuprinsă în planul etapizat de extindere, este ca până la finele anului în curs să lărgim reţeaua şi să bifăm deschiderea a încă 25 de benzinării la nivel naţional, inclusiv în Capitală. Vorbim în fapt despre o investiţie de peste 50 de milioane de euro prevăzută pentru acest an în extinderea reţelei de staţii de distribuţie”, a afirmat Hamza Karimov.
SOCAR România deţine în judeţele Iaşi, Neamţ, Suceava şi Botoşani un număr de 15 benzinării. Compania azeră intenţionează, de asemenea, să crească volumul de carburant distribuit la 300.000 de tone, până în anul 2013.
„Totodată, aceleaşi planuri sunt de creştere a volumelor de carburant distribuite de la 20.000 de tone înregistrate în cursul anului trecut la circa 300.000 de tone până în anul 2013”, a adăugat acesta. Odată cu extinderea reţelei de staţii de distribuţie, SOCAR România previzionează şi o redimensionare a volumelor de carburant distribuite. „Estimările noastre vizează o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de euro aferentă anilor 2012, 2013, în ani fiscali”, a precizat oficialul SOCAR România.

Share our work
Asia Centrala, amenintata de conflictul uzbeko-kargaz

Asia Centrala, amenintata de conflictul uzbeko-kargaz

Liderul uzbek, Islam Karimov, pregatit sa apere granitele Uzbekistanului

Republica Uzbekistan a început amplasarea unui gard de-a lungul graniţei, fără acordul Kârgâzstanului, a declarat şeful direcţiei pentru delimitarea graniţei şi dezvoltarea teritoriilor transfrontaliere din cadrul aparatului guvernului kârgâz, Kurbanbai Iskenderov, citat de mass-media regionala. Iskenderov a afirmat că partea uzbecă a început deja lucrările de amplasare a gardului. „Şi noi intenţionăm să amplasăm propriile garduri, în acest sens fiind deja alocate 7 milioane de somi (n.r.-moneda locala)”, a declarat oficialul kârgâz. El a subliniat că, în zona graniţei dintre Kârgâzstan şi Uzbekistan, din cele 18 puncte de trecere a frontierei lucrează, în prezent, doar unul. „Unele dintre aceste puncte lucrează doar în regim unilateral. Iar ca să fim mai clari, cetăţenii noştri nu sunt lăsaţi să treacă în Uzbekistan, în schimb cetăţenii Uzbekistanului intră fără nicio problemă pe teritoriul Kârgâzstanului”, a adăugat Iskenderov.
Problema stabilirii şi a delimitării graniţelor dintre cele două foste republici sovietice din Asia Centrală nu a fost rezolvata nici la aproape 20 de ani de la disparitia URSS. Reamintim ca Uzbekistanul, în regim unilateral, a demarat in urma cu cativa ani amplasarea unor campuri de mine de-a lungul graniţei sale cu Kargazstan, fapt ce a dus la moartea mai multor persoane, inclusiv a unor cetateni europeni si turci.

Share our work
Rusia, indecisa pe tema munitiei din Transnistria

Rusia, indecisa pe tema munitiei din Transnistria

Autoritatile de la Moscova nu sunt hotarate in privinta celei mai bune optiune vizavi de munitia depozitata in regiunea separatista transnistreana. Moscova va lua o decizie privind munitiile din Transnistria dupa ce Ministerul Apararii de la Moscova va examina toate aspectele acestei probleme, a declarat luni vicepremierul Dmitri Rogozin, numit recent reprezentant special al Kremlinului pentru regiunea separatista din Republica Moldova, relateaza Itar-Tass. „Conducerea Ministerului Apararii analizeaza la ora actuala aceasta chestiune, iar la sfarsitul analizei va fi adoptata o decizie”, a afirmat Dmitri Rogozin, comentand informatia din presa, potrivit careia Rusia va incepe retragerea munitiilor pana la sfarsitul acestui an. Ziarul Kommersant a scris pe 18 aprilie, citand surse din Ministerul rus al Afacerilor Externe, ca procesul de retragere a munitiilor va incepe pana la sfarsitul lui 2012, Moscova considerand ca aceasta va crea un context favorabil reglementarii conflictului transnistrean. „Pot sa va spun un singur lucru: depozitul de la Colbasna nu se deosebeste cu nimic de alte arsenale ale armatei ruse, iar daca termenul de valabilitate a munitiilor a expirat, trebuie luata o hotarare – fie le retragem, fie le distrugem pe loc”, a mai spus oficialul rus. El a adaugat ca Moscova „va face toate astea” si a tinut sa sublinieze ca noua conducere separatista de la Tiraspol „are incredere in Rusia”. Ministrul rus al Apararii, Anatoli Serdiukov, a efectuat pe 12 aprilie o vizita neanuntata la Tiraspol, in timpul careia a inspectat depozitele cu munitii ale armatei ruse. in regiunea transnistreana a Republicii Moldova, controlata de un regim separatist prorus, sunt depozitate, potrivit unor surse, intre 20.000 si 40.000 de tone de arme si munitii, care sunt pazite de un contingent militar rusesc format din aproximativ 1.500 de persoane. Rusia si-a asumat inca in 1999 obligatia de a-si retrage munitiile de pe teritoriul Moldovei, lucru pe care nu l-a dus insa la bun sfarsit. In opinia expertilor si politicienilor, prezenta trupelor si munitiilor rusesti in regiune constituie unul din motivele principale care impiedica reglementarea conflictului transnistrean.

Vizita-fulger a lui Serdiukov

Ministrul rus al Apararii Anatoli Serdiukov a efectuat, in urma cu circa doua saptamani, o vizita-fulger la Tiraspol. Acesta a venit cu avionul la Odessa, de unde ulterior s-a deplasat in Transnistria, scrie publicatia ucraineana „Rupor Odessi”. Avionul care l-a transportat pe Anatolii Serdiukov si delegatia care l-a insotit a aterizat la Odessa. Acolo acesta a fost intampinat de Presedintele Consiliului Regional Odessa, Nicolai Pundik. Ultimul a declarat presei ca vizita ministrului rus al Apararii are caracter neoficial si scopul acesteia este inspectarea „bazei militare rusesti din Transnistria”. Anatoli Serdiukov, insotit de generalul Valerii Evnevici si alti militari, a vizitat obiectivele militare ale Rusiei din regiunea transnistreana. Totodata acesta a asistat la exercitiile de trageri ale militarilor din cadrul Grupului Operational al Fortelor Ruse (GOTR) din regiunea transnistreana a Republicii Moldova. Presedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, s-a aratat nedumerit de vizita ministrului rus al Apararii, Anatoli Serdiukov, la Tiraspol si a spus ca, oficialul rus trebuia sa vina la Chisinau si sa urmeze rigorile protocolare.

Share our work
Rusia ar putea sa mute in Armenia radarul din Azerbaidjan

Rusia ar putea sa mute in Armenia radarul din Azerbaidjan

Rusia ar putea să renunţe la staţia sa de radiolocaţie din Azerbaidjan şi să o mute în Armenia, mai aproape de graniţele cu ţări membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord şi de noul sistem de radiolocaţie amplasat cu o lună în urmă în munţii Taurus din Turcia.
Pentru Armenia, noul sistem de radiolocaţie al Armatei ruse ar fi un lucru bun din punct de vedere al securităţii sale politice: în acest mod, ar putea fi majorată importanţa strategică a unei ţări aflate în izolare. În afară de aceasta, Rusia ar asigura, în rol de protector, o oarecare garanţie suplimentară în cazul unui nou război cu Azerbaidjanul, o ţară bine înarmată.
Este destul de probabil că într-o asemenea situaţie armata rusă se va amesteca în conflict de la baza militară Gyumri situată la graniţa turco-armeană. Cu toate acestea, nu există convingerea absolută că Rusia va lua exclusiv partea Armeniei: mai degrabă este posibilă o obligare timpurie la pace, într-un stadiu mai puţin avansat al conflictului, scrie ziarul Der Standard. Drept motiv pentru renunţarea Rusiei la staţia de radiolocaţie din Gabala, situată în Azerbaidjan, cotidianul austriac menţionează majorarea preţului pentru închirierea bazei militare, lucru anunţat încă de la mijlocul lunii februarie de ministrul-adjunct al apărării al statului azer.
Preţul ar urma să crească de la 7 la 300 de milioane de dolari. Înainte, Moscova îşi făcuse publică intenţia de a demola staţia de radiolocaţie de la Gabala, de a construi în locul ei o nouă staţie de radiolocaţie şi de a cumpăra cele 250.000 de hectare de teren pe care este amplasată baza militară. Acordul privind închirierea de către armata rusă a staţiei de radiolocaţie de la Gabala expiră anul acesta.

Share our work