Aniversarea a două decenii de când România a devenit membru cu drepturi depline a NATO repune pe tapet necesitatea consolidării flancului pontic al Alianței. Amenințarea reprezentată de reimperializarea politicii externe a Federației Ruse pune în pericol întregul bazin al Mării Negre.
Pe 29 martie 2004, România a aderat oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Pe 2 aprilie în acelaşi an, drapelul românesc a fost arborat la sediul NATO din Bruxelles.
NATO rămâne cea mai importantă și puternică organizație politică și de securitate din istorie, iar relevanța sa este cu atât mai mare în contextul extrem de complex pe care îl traversăm. În cei 20 de ani de la aderarea României, numărul crizelor internaționale de securitate s-a înmulțit semnificativ, culminând cu războiul de agresiune ilegal, ilegitim și neprovocat al Federației Ruse împotriva Ucrainei, a declarat președintele român cu această ocazie.
Pentru România, apartenența la NATO, la Uniunea Europeană și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii reprezintă pilonii politicii externe și de apărare. Nu este greu de imaginat care ar fi fost soarta României dacă nu făceam parte din NATO, dar acest statut nu trebuie să ducă la încetarea eforturilor de consolidare a armatei române prin achiziții de sisteme de armament și investiții în resursele umane ale armatei, pentru a putea răspund și în viitor amenințărilor din Est.
România este un partener esențial în dezvoltarea eforturilor de descurajare și apărare ale Alianței pe Flancul Estic, inclusiv prin operaționalizarea scutului antirachetă de la Deveselu și prin întărirea, alături de aliații din NATO, a securității la Marea Neagră.
Cel mai recent exemplu este demararea lucrărilor la orașul militar din zona bazei militare Mihail Kogălniceanu din Constanța, în care vor putea locui peste 10.000 de militari NATO.
Extinderea bazei ar urma să fie realizată în cinci ani, Guvernul român investind în acest proiect 2,5 miliarde de euro. Noua bază modernizată de la Mihail Kogălniceanu și orașul care se va dezvolta în jurul ei este concepută pentru a putea prelua logistică și resurse umane de la cea din Rammstein, din Germania.
Tranformarea Dobrogei într-un adevărat portavion va crește siguranța bazinului Mării Negre. România își dovedește încă odată statutul de important furnizor de securitate la nivel regional și euroatlantic.
Oficiali din toate statele NATO au recunoscut faptul că România ocupă un loc important şi strategic în cadrul Alianţei, inclusiv ca o ancoră în partea de sud a Flancului estic şi ca stat riveran la Marea Neagră, zonă de importanţă strategică pentru securitatea europeană. La summiturile NATO de la Madrid şi Vilnius partea română a pus pe agenda aliaților problema consolidării prezenței NATO în bazinul Mării Negre.
Necesitatea înființării unui grup naval permanent al NATO în bazinul Mării Negre este tot mai des menționată în discursurile oamenilor politici și în diferite analize. România, Bulgaria și Turcia trebuie să identifice o soluție comună pentru asigurarea securității Mării Negre. Modelul Mării Baltice, care a devenit practic un lac NATO după aderarea Suediei și Finladei, poate fi un bun exemplu pentru regiunea Mării Negre. Consolidarea relațiilor dintre NATO și Ucraina ori chiar acceptarea Ucrainei în calitate de membru cu drepturi al NATO poate oferi noi posibilități de întărire a flancului pontic.
Șefa diplomației de la București, Luminița Odobescu, a subliniat foarte bine că „articolul 5 pe care îl pomenim aproape zilnic este cu atât mai relevant, iar această deviză ‘Toţi pentru unul, unul pentru toţi’ este prezentă şi mai puternic în ziua de astăzi”.
Cu privire la schimbările aduse de anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, în 2014, respectiv de războiul din Ucraina început în urmă cu doi ani, ministrul român a spus că „NATO s-a adaptat permanent la diversele provocări de securitate, inclusiv prin valurile de extindere”.
Odobescu a afirmat că, în acest context, „România a continuat să fie vocală şi să îşi promoveze obiectivele în cadrul NATO şi rezultatele s-au văzut în mod direct, inclusiv prin creşterea prezenţei militare pe teritoriul nostru”. Ea a adăugat că un exemplu este reacţia aliată după ce drone ruse au căzut pe teritoriul României iar aliaţii au crescut prezenţa militară în ţara noastră şi au consolidat supravegherea aeriană.
Ea a apreciat că recunoaşterea de către NATO a rolului strategic al Mării Negre este o reuşită.
„NATO a încercat să răspundă şi unor obiective ale aliaţilor. Pentru România, regiunea Mării Negre şi Flancul estic au fost întotdeauna prioritate şi au fost promovate constant pe agenda reuniunilor NATO. (…) Am reuşit să promovăm rolul strategic al Mării Negre pe agenda NATO, să avem rezultate importante şi să ne promovăm interesele în ceea ce priveşte consolidarea posturii de apărare şi descurajare pe Flancul estic”, a completat ministrul.
Ea a subliniat că aceste obiective ale României au devenit şi mai relevante în contextul actual de securitate şi a menţionat, în acest sens, Summitul NATO care va avea loc în această vară, la Washington.
„În general, noi, cei din Flancul estic, inclusiv România, de fiecare dată, nu numai la NATO, dar şi în cadrul Uniunii Europene, am explicat şi explicat partenerilor noştri ce poate să facă Rusia, ce face Rusia şi care sunt obiectivele Rusiei. Le ştim din istoria trecută şi din cea recentă. (…) Trecutul te învaţă foarte multe şi o ştim şi noi din propria noastră experienţă şi cred că am avut destule semne de avertizare. Le-am avut în 2008 – am văzut ce s-a întâmplat în Georgia -, le-am avut în 2014 (anexarea ilegală a Crimeei – n.r.) şi evident, le avem într-un mod dramatic acum – un război început acum doi ani. Deci cred că situaţia este una foarte clară. Rusia este şi va rămâne o ameninţare pentru securitatea nu numai europeană, euroatlantică şi, în consecinţă, aşa cum s-a făcut în ultima perioadă, trebuie să ne adaptăm la aceste riscuri de securitate pe termen mediu şi lung”, a spus şefa diplomaţiei române.
Conform ministrului, faptul că ţara noastră are cea mai extinsă frontieră terestră cu Ucraina „şi-a pus amprenta şi asupra rolului şi poziţiei României în cadrul NATO”.
Luminiţa Odobescu a mai evidenţiat că în regiunea Mării Negre există parteneri vulnerabili, respectiv Republica Moldova şi Georgia.
„Sprijinul pentru Republica Moldova este o prioritate a politicii externe româneşti, la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce priveşte procesul de aderare la Uniunea Europeană – pot să vă spun foarte clar că România a avut un rol esenţial în toate deciziile istorice luate. Sprijinul său nu este numai unul vocal, ci este unul concret”, a punctat ea.
Ministrul a afirmat că există un parteneriat cu NATO care abordează „vulnerabilitatea” Republicii Moldova la ameninţările hibride „extrem de sofisticate”.
„Încercăm împreună cu aliaţii şi partenerii din cadrul UE şi NATO să găsim soluţii şi să sprijinim în continuare Republica Moldova. Republica Moldova este extrem de vulnerabilă la aceste ameninţări hibride. S-au luat decizii importante pentru sprijinul său”, a spus ministrul.
„Republica Moldova trebuie să fie în continuare ajutată, ceea ce vom face atât în plan european, cât şi în plan euroatlantic”, a afirmat ministrul de Externe.
Ajutor pentru Ucraina
Ministrul Luminiţa Odobescu a afirmat că formula repetată de înalţi oficiali atunci când vorbesc de nevoia de a fi alături de Ucraina nu este doar limbaj diplomatic, ci o realitate.
„Ucraina se află într-un moment critic, iar continuarea sprijinului comunităţii internaţionale pentru independenţă, suveranitate şi integritate teritorială este foarte important. Să repetăm acest lucru. Chiar dacă pare un limbaj de minister de Externe, este foarte important să continuăm să explicăm cetăţenilor noştri despre ce este vorba în acest război”, a mai menționat ministra.
Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a anunţat, în discursul său anual către naţiune, că Rusia va face tot posibilul pentru a încheia războiul din Ucraina şi a eradica nazismul din ţara vecină. Discursul intervine cu două săptămâni înaintea alegerilor prezidenţiale din Rusia la care este de aşteptat ca Putin să câştige un al cincilea mandat de şase ani cu o largă majoritate, în lipsa unei opoziţii reale. Astfel am asistat la un adevărat recital electoral al noului și vechiului lider de la Moscova. Putin a declarat că Rusia nu va permite nimănui să se amestece în afacerile sale interne şi a reluat acuzaţia conform căreia Occidentul încearcă să distrugă Rusia din interior. Liderul de la Kremlin a mai susţinut că „o majoritate clară a populaţiei” ruse sprijină decizia sa luată acum doi ani de a trimite sute de mii de militari în Ucraina. El le-a mulţumit cetăţenilor şi companiilor pentru sprijinul lor faţă de conflict şi a ţinut un moment de reculegere în timpul discursului pentru militarii căzuţi în luptă.
„Nu Rusia a fost cea care a început războiul în Donbas (regiune din estul Ucrainei, ocupată parţial de Rusia – n.r.), dar noi vom face totul pentru a-l încheia, pentru a elimina nazismul şi a îndeplini obiectivele operaţiunii militare speciale” din Ucraina, a declarat Putin în discursul rostit în faţa camerelor reunite ale parlamentului rus, reluând tezele propagandei ruse. „Când Patria îşi apără suveranitatea şi securitatea, protejează vieţile compatrioţilor noştri în Donbas şi Novorossia (nume dat sudului ucrainean de Imperiul Rus în cea de a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în contextul războaielor ruso-turce – n.r.), rolul decisiv în această luptă dreaptă aparţine cetăţenilor ruşi, unităţii lor, dăruirii pentru ţara lor natală şi responsabilităţii pentru destinul acesteia”, a decretat şeful statului rus. „Aceste calităţi au fost manifestate clar şi fără echivoc chiar de la începutul operaţiunii militare speciale”, a adăugat el. Paralel cu discursul lui Putin, Ministerul Apărării din Rusia a publicat buletinul său zilnic în care a informat despre „îmbunătăţirea poziţiilor” trupelor ruse în sudul Ucrainei. Anterior, timp de două săptămâni, militarii ruşi au raportat progrese în estul Ucrainei, un imbold electoral important pentru liderul de la Kremlin. Putin le-a reamintit celor prezenţi că 2024 este anul aniversării a 10 ani de la anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea, transmite dpa, care aminteşte că această peninsulă nu este nici acum recunoscută la nivel internaţional ca făcând parte din Federaţia Rusă şi că Ucraina s-a jurat să o recucerească. Putin a insistat totuşi că Rusia este mândră de ceea ce a reuşit, prin anexarea Crimeii. „Împreună putem obţine totul”, a adăugat el. „Fără o Rusie suverană şi puternică nu va fi posibilă o ordine mondială solidă”, a insistat şeful statului rus. „Înţelegem că Occidentul încearcă să ne târască într-o cursă a înarmării. Ei încearcă să ne epuizeze, să repete trucul pe care l-au reuşit cu Uniunea Sovietică în anii 1980”, a mai adăugat acesta. Din acest motiv, a adăugat Putin, sarcina Rusiei este să dezvolte complexul industrial de apărare „pentru a creşte potenţialul ştiinţific, tehnologic şi industrial al ţării”. „Trebuie să distribuim resursele cât mai raţional posibil şi să construim o economie eficientă a forţelor armate, pentru a obţine maximum pentru fiecare rublă cheltuită pentru apărare”, a adăugat el. Putin a anunţat că Rusia „este deschisă unui dialog în detaliu cu toate ţările şi organismele internaţionale interesate” în „edificarea în viitorul apropiat a unui nou sistem de securitate în Eurasia, indivizibil şi cu condiţii egale pentru toţi”. „Forţele nucleare strategice sunt într-o stare de deplină pregătire pentru utilizare garantată”, a avertizat Putin. El a mai declarat că sistemul antiaerian hipersonic nu numai că a fost pus în funcţiune, „dar este şi folosit cu eficienţă ridicată pentru a atinge ţinte deosebit de importante în cursul operaţiunii militare speciale” din Ucraina, aşa cum numeşte Rusia invazia pe care a lansat-o împotriva ţării vecine la 24 februarie 2022. În discursul său, Putin a anunţat că Rusia a folosit sisteme avansate de armament, inclusiv rachete hipersonice Zircon, şi că deţine în mod ferm avantajul militar în Ucraina. „Unităţile noastre menţin în mod ferm iniţiativa. Avansează ferm într-o serie de zone şi eliberează tot mai multe teritorii”, a afirmat Putin, care a evidenţiat experienţa de luptă obţinută de trupele Moscovei în cei mai bine de doi ani de război. „Complexul hipersonic de pe mare Zircon a fost deja folosit în luptă. Unităţile hipersonice cu rază de acţiune intercontinentală Avangard (şi) sistemele laser Peresvet sunt în serviciu de luptă. Testele rachetei de croazieră cu rază nelimitată Burevestnik sunt în curs de finalizare. Şi vehiculul subacvatic fără pilot Poseidon… Primele rachete balistice grele Sarmat produse în serie au fost livrate trupelor”, a detaliat preşedintele rus, citat de mass-media.
„Occidentul a provocat conflictul din Ucraina, din Orientul Mijlociu, în alte regiuni din lume, şi continuă să mintă, uneori fără ruşine, spunând că Rusia intenţionează vezi Doamne să atace Europa”, a spus Putin. El a avertizat totodată NATO că consecinţele unei desfăşurări de trupe aliate în Ucraina vor fi „tragice” şi a calificat drept „aberaţii” acuzaţiile potrivit cărora Moscova s-ar pregăti să atace Europa.
„Au început să vorbească despre posibilitatea de a trimite în Ucraina contingente militare ale NATO, dar să ne reamintim soarta acelora care, la vremea lor, au trimis trupe pe teritoriul ţării noastre. Însă acum consecinţele pentru potenţialii intervenţionişti vor fi mult mai tragice” decât în timpul celui de-al Doilea Război Mondial deoarece Rusia are în prezent arme care pot lovi ţinte aflate pe teritoriul inamicului, a insistat şeful statului rus, citat de EFE. „Ei cred că (războiul) e ca în desenele animate”, a adăugat Putin. Putin, în vârstă de 71 de ani, le-a sugerat politicienilor occidentali să-şi amintească de soarta celor care – precum liderul Germaniei naziste, Adolf Hitler, şi Napoleon Bonaparte al Franţei – au invadat ţara în trecut fără sorţi de izbândă. Ţările occidentale „trebuie să priceapă că şi noi avem arme capabile să atingă ţinte pe teritoriul vostru”, a avertizat Putin. „Tot ceea ce inventează ei acum, cu ce sperie lumea, toate acestea constituie o ameninţare reală a unui conflict cu utilizarea armelor nucleare, ceea ce înseamnă distrugerea civilizaţiei. Oare ei chiar nu înţeleg acest lucru?”, a spus el. Totodată, şeful statului rus a apreciat că Rusia va trebui să-şi consolideze districtul militar vest, acum că Suedia şi Finlanda au aderat la NATO. Finlanda are o graniţă terestră lungă cu nord-vestul Rusiei. „Recent, au existat din ce în ce mai multe acuzaţii nefondate împotriva Rusiei, de exemplu că se presupune că vom desfăşura arme nucleare în spaţiu. O astfel de insinuare, care nu este altceva decât o insinuare, este un truc pentru a ne atrage în negocieri în propriile lor condiţii, care sunt favorabile numai Statelor Unite”, a afirmat şeful statului rus. „Prin urmare, avem toate motivele să credem că declaraţiile autorităţilor americane de astăzi despre presupusul lor interes în negocierile cu noi pe probleme de stabilitate strategică sunt demagogie… În ajunul alegerilor prezidenţiale din SUA, vor pur şi simplu să le arate cetăţenilor şi tuturor celorlalţi că încă conduc lumea”, a mai spus Putin în acest discurs nuclear.
Pontus Euxinus rămâne și în acest an pe agenda politicii externe românești, pe fondul prelungirii invaziei militare ilegale declanșate de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
Ministrul român de externe Luminiţa Odobescu a declarat recent că este necesar să ne ajutăm partenerii vulnerabili, Ucraina şi Moldova, pentru că altfel, „riscurile sunt majore pentru noi şi nu ştim ce se va întâmpla în următorii ani”.
Aceste declarații vin în contextul atenţionărilor tot mai dese venite din partea unor oficiali militari care spun că trebuie să fim pregătiţi de un război cu Moscova. Federația Rusă vorbeşte foarte mult despre sfere de influenţă, dar nu se referă numai la Ucraina, ci se referă inclusiv la estul Europei, a avertizat şefa diplomaţiei române.
Șefa diplomației de la București a precizat că „România beneficiază la acest moment de cele mai solide garanţii de securitate din istoria sa. Este un lucru important, dar, evident, trebuie să ne pregătim în continuare”.
Trebuie să fim naivi dacă nu vedem pericolul pentru România în cazul în care Ucraina și R. Moldova ar fi aservite intereselor Federației Ruse. Posibilitatea unei vecinătăți imediate cu Federația Rusă și amenințarea unor nave rusești patrulând pe Dunăre ori pe Marea Neagră trebuie să îngrijoreze factorii de decizie de la București.
„Rusia vorbeşte foarte mult de sfere de influenţă, dar atunci când vorbeşte de sferă de influenţă, nu se referă numai la Ucraina, se referă inclusiv la estul Europei”, a atras atenţia Luminiţa Odobescu. „Şi noi întotdeauna, statele din flancul estic, am spus întotdeauna partenerilor noştri să avem grijă. Şi, din păcate, am avut dreptate”, a mai punctat ea.
Republica Moldova rămâne în continuare un stat extrem de vulnerabil, fiind ţinta ofensivei hibride declanșate de Kremlin. Anii electorali 2024 și 2025 complică situația politică de la Chișinău, România, NATO și Uniunea Europeană fiind direct interesate de stabilitatea regiunii.
Partea română s-a folosit de contextul summitul NATO de la Vilnius pentru a solicita consolidarea posturii de apărare pe flancul estic, iar rolul geostrategic al Mării Negre a fost recunoscut.
Faptul că Legislativul american a adoptat recent o strategie pentru Marea Neagră confirmă importanța acestui spațiu pentru aliații strategici ai României.
În acest context, Luminiţa Odobescu și alți înalți oficiali români au menționat că Bucureștiul continuă dialogul cu partenerii americani, șefa diplomației de la București având recent o întrevedere cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. „Am discutat despre modul în care putem să facem şi mai vizibilă Marea Neagră pe agenda NATO şi pe agenda de dialog cu partenerii noştri americani”, a menţionat ea.
Factorii de decizie de la București au susținut în permanență intensificarea sprijinul pentru ţările din regiune, în special pentru Republica Moldova. „Să nu uităm că avem două decizii importante care privesc state din regiunea noastră. O decizie istorică de lansare a negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, dar şi acordarea statutului de ţară candidată pentru Georgia. Deci lucrăm pe toate componentele, ca să spun aşa, pentru a asigura securitatea, pe de o altă parte, dar şi prosperitatea şi conectivitatea dintre ţările noastre”, a menţionat Luminița Odobescu.
Săptămâna trecută, Ambasada SUA la Bucureşti şi Comandamentul Forţelor SUA din Europa (EUCOM) au găzduit o întâlnire cu participarea unor oficiali americani, discuţiile vizând subiecte de politică externă, eforturile diplomatice ale Statelor Unite, precum şi interesele de securitate din regiunea Mării Negre. „Marea Neagră este esenţială pentru pacea şi stabilitatea globală, iar importanţa ei este de aşteptat să crească în următorii ani. Este o rută vitală de tranzit la export, iar interconexiunile sale facilitează comerţul şi fluxurile de energie dintre Europa, Eurasia şi Orientul Mijlociu, transformând-o într-un centru economic crucial. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cel mai important conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial şi cea mai mare ameninţare de astăzi la adresa ordinii internaţionale. Un astfel de atac asupra ordinii internaţionale de pretutindeni afectează pacea şi stabilitatea peste tot, inclusiv în regiunea Mării Negre”, a declarat ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec, se arată în comunicat. La rândul său, comandantul EUCOM, generalul Christopher Cavoli, a declarat că „invazia Ucrainei de către Rusia a schimbat mediul de securitate din regiunea Mării Negre. Regiunea are o importanţă geostrategică critică pentru USEUCOM, pentru aliaţii şi partenerii noştri. Această conferinţă a reunit lideri diplomatici şi militari ai Statelor Unite, cu accent pe promovarea securităţii teritoriale colective a Regiunii Mării Negre”. Un aport important la consolidarea securității în bazinul Mării Negre este semnarea de către ministrul român al Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a Memorandumului de Înțelegere privind constituirea grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră – MCM Black Sea, o inițiativă în premieră pentru statele aliate riverane.
Alături de ministrul român, la ceremonia de semnare au participat, din partea statelor inițiatoare, omologii sîi din Bulgaria și Turcia.
În cadrul ceremoniei oficiale de semnare a Memorandumului, oficialul român a evidențiat importanța acestui proiect pentru siguranța navigației în Marea Neagră, dar și pentru postura aliată de descurajare și apărare pe flancul estic.
Înaltul oficial de la București a subliniat că securitatea regiunii Mării Negre rămâne o prioritate absolută pentru România, iar Memorandumul de Înțelegere privind constituirea grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră va permite și altor state aliate și partenere să contribuie la această inițiativă.
„Prin lansarea MCM Black Sea demonstrăm solidaritatea și angajamentul nostru comun în contracararea amenințărilor minelor marine care plutesc în derivă în Marea Neagră. Aștept cu încredere implicarea, pe viitor, a partenerilor NATO riverani, Grupurilor Navale Permanente ale NATO și a altor state aliate, consolidând astfel cooperarea și interoperabilitatea în asigurarea securității Mării Negre și a regiunii Euro-Atlantice. La nivel național, depunem eforturi să realizăm mai mult. Luna trecută, prima dintre cele două nave vânătoare de mine achiziționate din Marea Britanie a intrat în serviciul Forțelor Navale Române. Această nouă capabilitate, înzestrată cu tehnologie de ultimă generație, va contribui semnificativ la îndeplinirea misiunilor de identificare și neutralizare a minelor din Marea Neagră”, a mai precizat ministrul român.
România a subliniat în permanență că trebuie menținută toată atenția NATO asupra evoluțiilor de securitate din regiunea Mării Negre unde, împotriva normelor dreptului internațional, Federația Rusă continuă atacurile nediscriminatorii care vizează infrastructura civilă ucraineană, fiind produse distrugeri semnificative, cu impact major asupra populației civile din Ucraina și alte state.
Recenta decizie privind începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pune conducerea și populația statului în fața unor dileme importante.
În lipsa progreselor înregistrate pe domeniul justiției, Republica Moldova nu va putea avansa cu negocierile la celelalte capitole. Autoritățile speră ca procesul de screening să se finalizeze în 2024, lucru considerat destul de posibil, având în vedere sprijinul părții române. Experții consideră că Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative pe 9 capitole din cele 35, mai având totuși mult de lucru pentru a adopta legislația rămasă, dar mai ales pentru a o implementa.
Până la sfârșitul primăverii 2024, Chișinăul speră să organizeze o conferință guvernamentală în timpul căreia să fie setat cadru de negocieri.
În paralel, Chișinăul este deja în procesul de creare a unei echipe de negociatori și de numire a unui negociator – șef, poziție pentru care sunt vehiculate mai multe nume.
Biroul de Integrare Europeană, recent înființat se vrea a fi vârful de lance în acest context, autoritățile de la Chișinău sperând ca aceste procese să intre într-o nouă fază în următoarele câteva luni.
Factorii responsabili cu aceste negocieri au menționat că negocierile vor începe cu capitolul 23 ce ține de justiție și drepturi fundamentale. Pentru a putea deschide și alte capitole de negocieri, Chișinăul va trebui să demonstreze progrese reale pe justiție.
Faptul că autoritățile de la Chișinău au menționat că obiectivul primordial de țară este integrarea europeană este un semnal puternic pentru o situație în caree trebuie demarat un efort național, care să cuprindă nu doar Guvernul ori Administrația Prezidențială, dar și societatea civilă și fiecare cetățean individual.
Republica Moldova are oportunitate unică de a avansa mult mai rapid în acest proces de aderare decât alte țări candidate. Sprijinul României, dar și al cetățenilor din Republica Moldova, care activează deja în instituțiile europene, trebuie valorificat în mod eficient
Războiul pentru reformă trebuie dublat de un război împotriva propagandei. Decizia Guvernului de la Chișinău prin care toate companiile care activează în domeniul emisiilor de televiziune/serviciile audiovizuale vor trece o verificare a beneficiarilor săi efectivi în ceea ce privește implicarea acestora în activități de spălare ale banilor, infracțiuni grave sau deosebit de grave, acțiuni de corupție sau activități care afectează securitatea statului sau ordinea publică este una justă.
Fragilitatea Republicii Moldova la acest timp de atac hibrid obligă autoritățile să implementeze astfel de decizii,
Totodată, pentru că situația curentă în domeniul media audiovizual denotă existența cazurilor de activitate investițională cu abateri grave de la prevederile legislației și ignorarea restricțiilor în realizarea investițiilor în domeniile de importanță pentru securitatea statului, prin hotărârea publicată de Guvernul Republicii Moldova, a fost decisă sistarea temporară a valabilității actelor permisive, ca și măsură preventivă, ale companiilor SRL „Telesistem TV”, SRL „Media Resurse”, SRL „Archidoc Group”, SRL „Media Pro Group”, SRL „General Media Group Corp” și SRL „Telestar Media”, pe perioada de timp necesară colectării şi examinării de către Consiliu a informațiilor privind neconcordanțele în privința beneficiarilor efectivi şi indicii ale potențialelor încălcări.
Chiar dacă pentru cetățenii din statele din Uniunea Europeană astfel de măsuri par dure, situația de pe frontul hibrid deschis de Rusia împotriva Republicii Moldova, obligă autoritățile la astfel de măsuri.
Recenta decizie a plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului român prin care a adoptat, cu o majoritate largă de voturi, o rezoluţie privind perspectiva europeană a Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei şi Balcanilor de Vest, demonstrează încă odată atașamentul statului român față de ideea extinderii blocului comunitar.
Prin această rezoluţie, Parlamentul român îşi reiterează sprijinul deplin pentru avansarea integrării europene a Ucrainei, Republicii Moldova şi a Georgiei.
Totodată, susţine adoptarea unei decizii pozitive a Consiliului European privind deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova şi Ucraina, ţinând cont de „eforturile şi progresele clare şi substanţiale înregistrate de cele două state în implementarea recomandărilor” CE, precum şi de angajamentul UE pentru sprijinirea acestor ţări în parcursul european.
Conform rezoluţiei, Parlamentul român îşi reiterează disponibilitatea de a coopera şi de a acorda sprijin Parlamentelor statelor candidate şi potenţial candidate pentru avansarea proceselor de aderare. În textul rezoluţiei se invocă dreptul oricărui stat suveran de a decide cu privire la politica sa externă şi la aranjamentele de securitate corespunzătoare intereselor naţionale.
Anterior, șefa diplomației române, Luminița Odobescu, preciza că pe fondul agresiunii militare în curs de desfășurare a Federației Ruse împotriva Ucrainei, în vecinătatea strategică a UE, extinderea Uniunii Europene ar trebui să fie redinamizată ca o parte importantă a setului de instrumente al UE pentru a răspunde în mod corespunzător la evoluțiile geopolitice dramatice și fără precedent.
Șeful diplomației române a subliniat, totodată, poziția României favorabilă continuării accelerate a procesului de extindere a UE, bazat pe meritele proprii ale candidaților, în paralel cu procesul instituțional intern necesar pentru a pregăti Uniunea să primească noi membri.
În permanență, ministrul Luminița Odobescu a reiterat, în numele statului român, sprijinul pentru adoptarea, până la finalul acestui an, a deciziilor necesare deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, în conformitate cu realizările remarcabile ale celor doi candidați recunoscute de către Comisia Europeană prin evaluările pozitive publicate la 8 noiembrie 2023.
“Nu vorbim în termeni de “geopolitică” versus “merite”. Este adevărat că argumentele geopolitice în favoarea extinderii sunt chiar mai puternice astăzi decât erau acum 20 de ani. Dar extinderea nu se referă doar la geopolitică. Uniunea noastră este, în primul rând, o comunitate de valori, principii și norme comune. Voința politică, orientarea strategică europeană și asumarea valorilor UE sunt și mai relevante astăzi, deoarece au apărut noi provocări. În al doilea rând, într-o notă mai largă, această dezbatere nu este nici despre extindere versus evoluția internă a UE. Noi le considerăm complementare. În al treilea rând, extinderea este un proces benefic pentru UE și pentru actualele sale state membre. Ca atare, sunt convinsă că o UE extinsă are potențialul de a fi un actor mai puternic și mai relevant pe plan mondial”, menționa ministra Odobescu.
Federația Rusă a răspuns dur susținerii partenerilor occidentali pentru Reăublica Moldova și Ucraina. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat, la reuniunea OSCE de la Skopje că Republica Moldova este „următoarea victimă a războiului hibrid declanşat de Occident împotriva Federaţiei Ruse” într-un discurs în care a acuzat, de asemenea, Occidentul că distruge Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
Ministrul rus de externe a spus că Occidentul duce un „război hibrid” împotriva Rusiei şi a declarat că Uniunea Europeană a devenit un „proiect politic agresiv”. În acest context, el a menţionat Republica Moldova şi a acuzat Occidentul că a „torpilat” planul rusesc de soluţionare a conflictului transnistrean propus în urmă cu 20 de ani, iar acum „ucide” formatul de negocieri „5+2”.
Dacă altădată Republica Moldova nu ar fi răspuns acestor declarații, actualul ministru de Externe, vicepremierul Nicu Popescu a cerut din nou Federaţiei Ruse să-şi retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova. Odată retrase trupele ruseşti, a subliniat şeful diplomaţiei de la Chişinău, vor fi create condiţii favorabile pentru rezolvarea „exclusiv paşnică” a conflictului transnistrean.
„Încă de la începutul invaziei brutale a Federației Ruse împotriva Ucrainei, în Moldova am resimțit întreg arsenalul de tentative de destabilizare pe care Rusia l-a declanșat împotriva noastră”, a declarat, la rândul său, pe canalul de telegram #MAEIExplică, Igor Zaharov, consilierul pe comunicare al ministrului de externe Nicu Popescu.
„Declarațiile Rusiei, fie ele de astăzi sau din ocazii anterioare, se înscriu în șirul acțiunilor ostile pe care Federația Rusă încearcă să le implementeze față de țara noastră de-a lungul ultimilor 30 de ani. Din fericire, în tot acest timp, statele partenere din occident ne-au fost alături, ajutându-ne să depășim cu succes aceste amenințări”, a mai menționat acesta.
„Luând în calcul că ministrul Lavrov a ajuns totuși la reuniunea ministerială OSCE, sperăm că mesajul nostru – clar și tranșant – va fi înțeles și de el: Republica Moldova merge, ireversibil, pe calea europeană iar astăzi, mai mult ca niciodată, insistăm pe retragerea imediată și necondiționată a trupelor ruse din teritoriul nostru” a mai precizat Igor Zaharov.
Așa cum suntem obișnuiți, orice tip de alegeri din Republica Moldova capătă valențe de război geopolitic total. Federația Rusă a investit sume copioase pentru a își asigura o prezență masivă pe scena politică din Republica Moldova.
Șeful Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (echivalentul SRI-ului românesc), Alexandru Musteață, a anunțat că SIS deține informații și probe care confirmă că Moscova vrea să influențeze alegerile locale din Moldova. „Acest lucru se întâmplă prin câteva metode ce implică finanțarea ilegală a campaniei electorale, cumpărarea de voturi și coruperea candidaților, dar și prin campanii de dezinformare”, a precizat șeful SIS. În context, el a cerut Comisiei pentru Situații Excepționale închiderea imediată a încă șase posturi de televiziune și a 31 de portaluri de știri implicate în atacuri informaționale contra Moldovei.
Anterior, au fost suspendate licențele altor șase posturi TV și au fost închise zeci de siteuri care justificau războiul Rusiei contra Ucrainei.
Kremlinul, prin vocea președintelui Comisiei pentru Afaceri Internaționale a Dumei de Stat, Leonid Sluțki, a amenințat direct Republica Moldova
„Regimul (n.r.- președintelui Republicii Moldova) Maia Sandu se transformă într-o clonă ucraineană. Cetățeana României le impune moldovenilor cenzura și interzice partidele politice populare pentru care votează efectiv populația. Acesta a fost începutul domniei Guvernului post-Maidan din Ucraina. La ce s-a ajuns acum? Control extern și o țară distrusă”, a spus Sluțki, afirmând că „dar, după cum se spune, un exemplu rău este contagios. Atât pe Sandu, cât și pe Zelenski îi așteaptă groapa de gunoi a istoriei”.
Iar președintele Asociației Jurnaliștilor din Rusia, Vladimir Soloviov, afirmă că Moscova va răspunde cu aceeași monedă Chișinăului.
„Se poate exprima doar regretul față de acțiunile autorităților moldovenești și de politicile lor rusofobe. Ei restrâng grav activitatea presei ruse, încălcând toate normele libertății de exprimare și de difuzare a informațiilor pe care le declară pe hârtie. Este posibil că, drept răspuns la aceste acțiuni, Rusia va lua măsuri în oglindă împotriva jurnaliștilor moldoveni acreditați în Rusia”, a menționat acesta presei ruse. Deocamdată nu se știe câte persoane ar fi afectate de măsurile menționate de Soloviov, parte importantă în mașina de propagandă rusă.
De cealaltă parte, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că în acest fel autoritățile de la Chișinău apără statul și democrația.
„Face parte din răspunsul autorităților Republicii Moldova de a proteja statul și de a proteja democrația, în special, în această campanie electorală de încercările de interferență din partea Federației Ruse în procesul electoral din Republica Moldova”, a declarat lidera de la Chișinău.
Amploarea mașinăriei de propagandă pro-rusă este scoasă în evidență și de faptul că printre cele 31 de site-uri, 21 erau coordonate de persoane din Rusia, fiind blocate. Motivul menționat de autoritățile de la Chișinău este acela că prin „conţinutul informaţiilor difuzate în spaţiul public în stare să genereze tensiuni ori conflicte sociale provenite de la autorităţile publice din statul aflat în conflict militar şi recunoscut drept stat agresor sau provenite de la persoanele fizice sau juridice incluse în listele de sancţiuni internaţionale ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Canadei şi Norvegiei, pentru acţiuni ce au urmărit destabilizarea ordinii constituţionale din Republica Moldova sau pentru implicarea în acţiuni ce atentează la statalitatea şi integritatea teritorială a statului”.
Mizele alegerilor locale din 5 noiembrie 2023 sunt atât obținerea controlului administrației publice din diferite orașe, cât și alegerile prezidențiale din 2024 și a celor parlamentare din 2024. Prin acest exercițiu electoral, de care Kremlinul își leagă speranța blocării parcursului european al Moldovei, Moscova vrea să pregătească terenul pentru instalarea la Chișinău a unei guvernări loiale și anti-occidentale.
De la începutul invaziei ruse împotriva Ucrainei, Kremlinul a pus în aplicare numeroase tentative de destabilizare a Moldovei și de răsturnare a orânduirii constituționale în această țară, cu ajutorul partidelor oligarhilor corupți fugiți din țară după tentativa eșuată de lovitură de stat din 2019.
Cu sprijinul partenerilor occidentali, aceste eforturi au fost oprite, dar exercițiul electoral din 5 noiembrie va da apă la moară mașinii de propagandă rusă dintr-un singur motiv. Rezultatul nu va oglindi adevărata opțiune a Republicii Moldova, având în vedere că diaspora nu va vota în acest scrutin.
