Discuțiile între Statele Unite ale Americii și Rusia consacrate rezolvării problemelor din relațiile lor bilaterale se mută de la Istanbul la Moscova, a declarat noul ambasador al Rusiei la Washington, Aleksandr Darciev, în primul său interviu acordat marți agenției de presă ruse oficiale TASS de la numirea în funcție, citată de mass-media internațională.

Acuzații dure

‘Refacerea relațiilor ruso-americane este încă departe’, a afirmat Darciev, adăugând că apropierea de Moscova a fost încetinită de așa-numitul ‘deep state’ american și de ‘ulii’ antiruși din Congresul SUA. ‘Pot să confirm că următoarele negocieri între delegații vor avea loc la Moscova’, a declarat ambasadorul rus în interviul pentru TASS, amintind că în cursul rundei anterioare de discuții, la 10 aprilie la Istanbul, cele două părți au convenit să transfere consultările viitoare în capitalele celor două state.
Departamentul de Stat american a descris convorbirile din 10 aprilie de la Istanbul ca având o ‘abordare constructivă’. Consultările cu ușile închise au durat aproximativ șase ore și s-au axat pe asigurarea unor servicii bancare stabile pentru misiunile diplomatice. Ambele delegații au făcut schimb de note pe această temă și au convenit să continue discuțiile.
Darciev a mai spus că Rusia vizează un model de ‘coexistență neconflictuală’ cu SUA și a confirmat că părțile au lansat negocieri privind returnarea proprietăților diplomatice rusești confiscate.

Tensiune nucleară

Războiul din Ucraina a declanșat cea mai mare confruntare între Moscova și Occident, amintind de episoadele tensionate din timpul Războiului rece. Diplomați de rang înalt de la Moscova și Washington au declarat pentru Reuters în 2024 că nu își pot aminti ca relațiile să fi fost vreodată mai proaste.
Administrația președintelui american Donald Trump prezintă conflictul din Ucraina drept un război prin procură între Statele Unite și Rusia, iar Trump a avertizat în mod repetat cu privire la riscul escaladării acestuia într-un război mondial.
Rusia și SUA au avut primele discuții de la începutul invaziei ruse în Ucraina la 18 februarie la Riad. Delegațiile americană și rusă au avut, de asemenea, o sesiune de 12 ore cu ușile închise la Riad pe 24 martie

Condiții a la russe

Ministerul de Externe rus a condiționat încheierea războiului contra Ucrainei de o oprire a extinderii NATO către est. Viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a declarat pentru agenția de presă TASS că această dorință a Moscovei constituie și un test privitor la seriozitatea Statelor Unite atunci când acestea afirmă că vor să-și îmbunătățească relațiile cu Federația Rusă.
‘Este nevoie de măsuri practice dinspre partea americană pentru a elimina cauzele contradicțiilor fundamentale dintre noi în domeniul securității’, a spus Riabkov, care este responsabil pentru arme strategice. ‘Extinderea NATO este în vârful listei acestor cauze. Fără o soluție la această problemă acută și fundamentală, este pur și simplu imposibil de rezolvat actualul conflict în zona euro-atlantică’, a adăugat înalta oficialitate rusă.
Potrivit reprezentantului diplomației ruse, Washingtonul ar trebui să arate ‘respect pentru interesele esențiale ale Rusiei’.
Conducerea rusă menționează frecvent extinderea Alianței Nord-Atlantice și posibila aderare a Ucrainei la NATO ca motive ale războiului de agresiune lansat de Rusia împotriva țării vecine.
Serghei Riabkov s-a referit la un memorandum din decembrie 2021, cu două luni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. În acel document, Moscova a cerut stoparea extinderii NATO către est și retragerea trupelor occidentale staționate în noile state membre NATO începând din 1997. Acea solicitare rămâne valabilă, a afirmat Riabkov. Retragerea a 10.000 de militari americani din Europa de Est ar putea fi ‘benefică pentru securitatea întregului continent’, a susținut demnitarul rus.
NATO a respins ultimatumul. De la începerea războiului din Ucraina, Finlanda și Suedia au aderat la NATO și au fost suplimentate trupele în regiune acolo pentru a securiza țările baltice.
Pe de altă parte, Serghei Riabkov a anunțat că în viitorul apropiat va fi organizată a treia întâlnire între SUA și Rusia privind normalizarea activității reciproce a misiunilor lor diplomatice, fără a menționa o dată.

Rusia dezminte

Rusia a încercat să minimalizeze daunele provocate aerodromurilor sale militare de recentele atacuri ucrainene cu drone, afirmând că aviația sa strategică nu a avut de suferit în mod excesiv din această cauză.
‘Potențialul nostru de descurajare nucleară nu a suferit vreun prejudiciu semnificativ’, a asigurat viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, citat de agenția de presă RIA Novosti, acuzând Kievul că ‘exagerează în mod deliberat și conștient amploarea consecințelor acestui atac’.
Ucraina a țintit la 1 iunie avioane militare de pe mai multe aerodromuri din Rusia, aflate la mii de kilometri distanță de frontiera sa, după ce într-o operațiune complexă și ingenioasă a introdus clandestin pe teritoriul Rusiei drone explozive.
Potrivit Kievului, în acest atac spectaculos, produs în ajunul celei de-a doua runde de discuții de pace ruso-ucrainene la Istanbul, au fost avariate 41 de avioane, adică aproximativ o treime din aviația strategică rusă. Potrivit Germaniei, doar 10% din capacitățile acesteia au fost afectate în realitate.
Moscova a recunoscut că mai multe avioane ‘au luat foc’, dar fără să ofere un număr exact. Aparatele avariate în urma acestui atac ‘pot și vor fi reparate’ și ‘nu toate’ fac parte din arsenalul de descurajare nucleară rusă, a declarat miercuri Riabkov, indicând că multe dintre acestea ‘nu sunt clasificate drept bombardiere strategice sau bombardiere grele’, în conformitate cu Tratatul New START de dezarmare nucleară încheiat între Rusia și SUA. ‘Deci, nu există niciun fel de slăbire a capacităților noastre în acest domeniu’, a concluzionat el.
Ucraina trimite în mod regulat drone în Rusia ca răspuns la atacurile aeriene zilnice ale armatei Moscovei, care vizează teritoriul său de la începutul ofensivei ruse pe scară largă în februarie 2022.