Cancelarul german Merkel vrea să relanseze procesul de pace din Ucraina

, , , , , , , , ,
 
Cancelarul german Angela Merkel vrea să evite adoptarea unor noi sancțiuni împotriva Federației Ruse

Cancelarul german Angela Merkel vrea să evite adoptarea unor noi sancțiuni împotriva Federației Ruse

Liderul de la Berlin, Angela Merkel, şi-a exprimat speranţa privind relansarea procesului de pace în Ucraina după alegerile prezidenţiale care vor avea loc pe 18 martie în Rusia, în condiţiile în care acordurile de la Minsk, încheiate sub egida Berlinului şi a Parisului, sunt în impas de luni de zile, relatează mass-media germană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.

”Vom vedea după alegerile din Rusia de duminică (18 martie) cum vom putea să dăm un nou impuls pentru progrese veritabile în acest proces de la Minsk”, a declarat dna Merkel într-o conferinţă de presă la Berlin, cu câteva zile înainte de scrutinul din Rusia, al cărui mare favorit este Vladimir Putin.

Acordurile de la Minsk, fără rezultat

”Aştept deja din prima zi a semnării acestor acorduri de la Minsk să ajungem la o încetare a focului care să ţină mai mult de 10 zile, este primul obiectiv’, a adăugat dna Merkel.
Acordurile de la Minsk, semnate pe 12 februarie 2015, sub egida Berlinului şi a Parisului, nu au dus niciodată la încheierea conflictului, deoarece Rusia şi separatiştii proruşi, de o parte, şi Ucraina, de cealaltă, se acuză reciproc de exacerbarea tensiunilor.

Kievul şi occidentalii acuză, de asemenea, Rusia că îi susţine militar pe rebeli, ceea ce Moscova dezminte.

O tentativă de a înfiinţa o misiune de ”căşti albastre” nu a reuşit, în pofida unui acord de principiu al părţilor în conflict şi a unor negocieri care au durat luni de zile. Ucraina și marea majoritate a comunității internațională insistă ca misiunea de pace să fie desfășurată pe întreg teritoriul aflat în conflict, mai ales pe granița de stat dintre Ucraina și Federația Rusă. La rândul său, Kremlinul insistă ca aceste forțe, care să provină și din state aliate Moscovei, precum Belarus ori Armenia, să fie desfășurate strict pe linia de contact dintre forțele guvernamentale și cele separatiste pro-ruse.

Sancțiunile, evitate de Berlin

Întrebată în legătură cu o eventuală ridicare a sancţiunilor impuse Rusiei în legătură cu conflictul din Ucraina, Angela Merkel a subliniat că acest subiect nu este la ordinea zilei. ”Doresc să avem mai întâi progrese şi apoi să putem discuta despre problema sancţiunilor. Dar trebuie să fie progrese bune şi importante”, a mai spus cancelarul german.
Conflictul dintre armata ucraineană şi separatişti s-a soldat cu peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa în aprilie 2014, atât civili, cât și combatanți.

Brexit, model pentru Ucraina

Anterior, ex-ministrul german de externe Zigmar Gabriel a efectuat o vizită la Kiev, unde a discutat și viitoarele relații dintre blocul comunitar și Kiev. Oficialul german sugerase că viitorul acord al Uniunii Europene cu Marea Britanie cu privire la Brexit ar putea să servească drept model pentru relaţiile UE cu alte state, cum sunt Turcia şi Ucraina. ”Dacă putem ajunge la un acord inteligent cu Marea Britanie care va configura relaţiile cu Europa după Brexit, atunci acesta ar putea servi ca model pentru alte ţări”, a declarat acesta.

El a afirmat pentru presa germană că nu vede nici Turcia, nici Ucraina aderând la blocul comunitar în curând, şi că, de aceea, UE ”trebuie să aibă în vedere forme alternative de cooperare mai strânsă”. El a mai sugerat că o astfel de abordare de către Bruxelles ar putea duce la o ”nouă formă de uniune vamală, mai strânsă” cu Turcia, ofertă care nu a fost făcută și Ucrainei.

Aceste declarații au stârnit nemulțumirea liderilor de la Kiev, care au avertizat Bruxelles-ul cu privire la scăderea dramatică a sprijinului pentru Uniunea Europeană și NATO în rândul populației din Ucraina.

Menționă că Berlinul nu susține aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și NATO în următorii ani, inclusiv pe fondul lipsei de reforme structurale și în domeniul luptei anticorupție din Ucraina. (N.G.)

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *