Câmpia Turzii, noua fortăreață F-16 Fighting Falcon în România

, , , ,
 
F-16, speranța aviației militare române

F-16, speranța aviației militare române

O parte din avioanele F16 care vor fi cumpărate de Ministerul român al Apărării Naţionale (MApN) vor fi operate la Câmpia Turzii, care va fi cea de-a a doua bază din România, după cea de la Borcea, care va avea în dotare acest tip de aeronavă de luptă. MApN român a demarat la Câmpia Turzii operaţiunile de expropriere a terenurilor pe care va fi extinsă viitoarea baza aeriană modernizată pentru noile avioane F-16.

Exproprierile se vor face printr-o Hotărâre de Guvern în motivarea căreia se explică de ce trebuie redimensionată baza care oricum a fost introdusă într-un program de modernizare de către US Air Force. Partea americană a anunţat că investeşte lângă Cluj peste 40 de milioane de dolari. „Perspectiva dotării Forţelor Aeriene ale Ministerului Apărării Naţionale cu alte tipuri de aeronave de luptă multirol, precum şi diversificarea gamei de misiuni şi exerciţii naţionale sau cu participare internaţională (…) presupune regândirea şi redimensionarea facilităţilor existente în prezent şi aducerea acestora la un nivel de dezvoltare corespunzător”, se arată în nota de fundamentare.

Expropieri pe bandă rulantă

O mare parte a terenului necesar pentru extinderea bazei (3,7 milioane de metri pătraţi) se află în proprietatea privată a unui număr de 1326 persoane fizice şi juridice, reprezentând 477 de imobile, şi va „face obiectul declanşării procedurilor de expropriere pentru cauza de utilitate publică”, mai arată MApN în documentul citat de mass-media. Specialiştii ministerului au estimate – în urma unui raport întocmit un un expert autorizat ANEVAR – că pe aceste terenuri se vor achita în jur de 1,2 milioane de lei. După ce vechile imobile vor fi demolate vor începe lucrările de construcţie a noii baze. Vor fi ridicate mai multe clădiri cu toate instalaţiile aferente de alimentare cu electricitate, gaz şi apă, vor fi plasate mai multe instalaţii militare cu rol de protecţie (baricade, biute) şi vor fi amenajate drumuri şi împrejmuiri. Toate facilităţile la îndemână MApN susţine că viitoarele structuri vor oferi toate facilităţile necesare de la centru de comandă, la secţie pregătire rachete sau zonă Q.R.A. (Quick Reaction Alert), în care stau în aşteptare piloţii care sunt de serviciu. În acelaşi timp la îndemână vor fi şi depozitul de muniţie pentru avioane, hangarele pentru mentenanţa avioanelor, o staţie de pompieri şi chiar un simulator de zbor.

Investiții SUA

Reamintim că deşi nu are, oficial, o bază la Câmpia Turzii, US Air Force investeşte masiv, pe toate planurile, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”. Practic, prin noile facilităţi care vor fi ridicate şi prin modernizarea sau repararea celor vechi, baza de la Câmpia Turzii este reinventată de militarii americani. Investiţia, care trebuie finalizată în anul 2019, face parte din planul de măsuri american pentru descurajarea unei Federații Ruse cu atitudini din ce în ce mai agresive în zonă, în cadrul operaţiunii „European Deterrence Initiative”.

52 de F16

MApN doreşte ca, în viitorul nu foarte îndepărtat, să completeze escadrila de F16 Fighting Falcon cu încă patru aeronave şi are în proiecţie achiziţionarea a încă 36 de astfel de aparate de zbor. Cum la această oră Forţele Aeriene Române au în dotare 12 astfel de aparate, la finalul acestui program de înzestrare piloţii români vor opera 52 de astfel de aparate cu o lungă experienţă de luptă în teatrele de operaţii. O parte dintre acestea, 16 cel mai probabil, vor fi operate de la Câmpia Turzii.

Baza 71 Aeriană a Forțelor Aeriene Române este localizată lângă orașul Câmpia Turzii, în Județul Cluj. Baza a fost fondată pe 1 Iunie 2002, în urma unui program de reorganizare a Armatei Române.

Locația actuală a bazei a fost folosită, încă din timpul celui de al II-lea Război Mondial, pentru desfășurarea operațiilor aeriene din zona Aiud – Turda – Cluj.

În vederea creșterii mobilității, operaționalității și eficacității dispozitivului de luptă al armatei și aviației militare, în anul 1982, aerodromul de la Câmpia Turzii intră în compunerea Escadrilei 48 Aviație Vânătoare din cadrul Regimentului 91 Aviație Vânătoare, dislocat la Deveselu, județul Olt. În același an Escadrila 48 Aviație Vânătoare dobândește statutul de unitate militară care în anul 1987 se dislocă pe aerodomul de la Câmpia Turzii, devenind nucleul Regimentului 71 Aviație Vânătoare, echipată cu aeronave MiG-21. Astfel, la data de 9 iunie 1987 au aterizat primele avioane în dublă comandă, iar la data de 3 iulie 1987 are loc primul zbor de instrucție pe aerodromul Câmpia Turzii.

În anul 1995 ia ființă Baza 71 Aviație Vânătoare Vânătoare-Bombardament și Grupul 71 Aviație Vânătoare, unități ce își desfășoară activitatea pe aerodromul de la Câmpia Turzii.

Primele avioane MiG-21 LanceR, varianta aer-sol și ulterior varianta aer-aer întră în dotarea unității în anul 2001, iar în anul 2010, Baza 71 Aeriană este înzestrată cu elicoptere IAR-330 SOCAT.

România vrea să ăși alinieze aviația militară la standardele NATO

România vrea să ăși alinieze aviația militară la standardele NATO

MIG-21 Lancer, nemodernizat

În prezent, la nivelul Ministerului Apărării Naționale nu se derulează niciun program de modernizare a aeronavelor MiG-21 Lancer, se arată într-un comunicat al ministerului transmis agenției de presă KARADENIZ PRESS. În ceea ce privește aeronavele MiG-21 Lancer, vă informăm că, de-a lungul timpului, au intrat în dotarea Forţelor Aeriene peste 400 de avioane MiG-21, ultimul avion de acest tip intrând în serviciu în anul 1982, mai arată comunicatul transmis redacției KARADENIZ PRESS.

În anul 1992, Forţele Aeriene Române au iniţiat un program de modernizare a aparatelor MiG-21, pentru a asigura interoperabilitatea cu NATO şi pentru a mări capacitatea acestora de a executa misiuni la cerinţele luptei aeriene moderne. Programul de modernizare a vizat crearea unor variante ale avionului, având la bază o configuraţie comună, în funcţie de misiunile pe care urmau să le execute: MiG-21 LanceR A (pentru misiuni aer-sol), LanceR B (versiune de instruire) şi LanceR C (optimizate pentru misiuni aer-aer), se mai mențioinează.

F-16 Fighting Falcon, principalul avion militar românesc

Concepția de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană în cadrul programului Avion multirol al Forțelor Aeriene, aprobată prin lege de Parlamentul României, se află în prezent în implementarea primei faze a Etapei de tranziție inițială, se mai arată în comunicatul transmis redacției. Realizarea capabilităţii militare Avion multirol a presupus, pe lângă achiziţia, într-o primă etapă, a celor 12 aparate de luptă F-16 Fighting Falcon din stocurile operaționale ale Forțelor Aeriene Portugheze, și modernizarea acestora la configurația MLU M5.2, pregătirea piloţilor, achiziţionarea armamentului necesar, modernizarea aeroporturilor militare și a infrastructurii specifice, precum şi instruirea personalului tehnico-ingineresc la standardele necesare operării acestui tip de aeronavă de luptă.

Operaționalizarea primei escadrile a Forțelor Aeriene Române dotată cu aeronave F-16 Fighting Falcon  – Escadrila 53 Aviație Vânătoare este în curs de finalizare, escadrila  urmând a atinge capacitatea operațională în cursul anului 2019.

Ministerul Apărării Naționale a inițiat demersurile pentru achiziționarea a încă cinci aeronave din Portugalia – dintre care unul în dublă comandă – pentru a completa Escadrila 53 Aviație Vânătoare și continuă procesul de identificare a celorlalte avioane F-16 necesare constituirii capabilității de apărare aeriană.

De la intrarea în serviciul Forțelor Aeriene Române, cele 12 aeronave F-16 Fighting Falcon au executat zboruri de antrenament și instruire, inclusiv participări la evenimente publice: Parada Naţională – 1 Decembrie 2017, BIAS (Bucharest International Air Show) 2017 şi 2018, Ziua Aviaţiei şi a Forţelor Aeriene în anii 2017 şi 2018, precum şi la activităţi dedicate Zilelor Porţilor Deschise de la Baza 86 Aeriană şi Baza 95 Aeriană, BSDA 2018 și Ziua Marinei în anul 2017 și 2018. (M.B.)

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *