Premierul Boyko Borisov vizeaza la scutul antiracheta

Ministrul bulgar al apărării Aniu Angelov a inceput o vizită de o săptămană în SUA pentru a discuta despre perspectivele desfăşurării de rachete interceptoare în Europa şi intenţia Sofiei de a se alătura acestui proiect, relatează mass-media de la Sofia, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Susţinem puternic ideea unui sistem de apărare antirachetă comun al NATO în Europa de teama de a nu deveni o ţintă pentru rachete”, a explicat ministrul bulgar. Sursa citata a mai declarat ca dorinţa Bulgariei de a-şi aduce contribuţia la fondul comun al sistemului de apărare antirachetă din Europa va face de asemenea obiectul negocierilor.
Reamintim ca preşedintele american Barack Obama a renunţat anul trecut la ideea, puternic contestată de Moscova, de a desfăşura rachete interceptoare în Polonia şi un radar în Cehia. Liderul american a promis să găsească o soluţie „mai economică” şi mai eficientă pentru a neutraliza ameninţarea iraniană, inclusiv desfasurarea pe teritoriul Romaniei a elementelor scutului.

Permierul anti-racheta

Anterior, Republica Bulgaria a declarat prin vocea premierului Boiko Borisov ca Sofia va participa la initiativa instalarii unor elemente antiracheta in Europa daca va fi un proiect al NATO. “De la inceput, am declarat ca vom participa la apararea europeana antiracheta daca va fi o initiativa a NATO. Nu-mi imaginez cum am putea sa nu participam la un sistem care cuprinde toata Europa”, a precizat Boiko Borisov dupa o intalnire oficiala cu secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen. Dupa intalnirea cu premierul bulgar, Rasmussen a precizat ca discutiile s-au axat pe noul concept strategic al Aliantei, care ar urma sa fie adoptat la Lisabona in noiembrie. Rasmussen a adaugat ca Alianta are nevoie de o noua strategie de protejare a statelor membre de amenintari precum terorismul, atacurile cu racheta si atacurile informatice. “Noua strategie va confirma ca principala sarcina a NATO este protejarea teritoriilor si populatiei statelor membre. in acelasi timp, noua strategie va indica directiile pentru transformarea Aliantei, astfel incat aceasta sa poata face fata noilor amenintari”, explica secretarul general NATO. Rasmussen a evidentiat importanta proiectului american de instalare a unor elemente antiracheta in Europa, exprimand speranta ca, in cursul summitului din noiembrie, statele membre vor prelua initiativa americana, asumand-o ca plan al NATO. Rasmussen a salutat noua abordare a presedintiei Obama cu privire la apararea antiracheta in Europa, precum si intentia de a tranforma planurile dintr-o initiativa pur americana intr-una NATO.

Negocieri la Bucuresti

Romania si Statele Unite ale Americii au inceput la Bucuresti, negocierilor bilaterale privind cadrul juridic necesar participarii tarii noastre la sistemul de aparare antiracheta al SUA, relateaza surse oficiale, citate de mass-media de la Bucuresti. Conform surselor citate, in perioada 17-18 iunie 2010, in Romania, a sosit o delegatie americana condusa de Ellen Tauscher, subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor si securitate internationala, considerata una dintre cei mai importanti suporteri ai proiectului scutului antiracheta din actuala administratie  Barack Obama de la Casa Alba.
Potrivit serviciului de presa al Ministerului Afacerilor Externe de la Bucuresti, delegatia romana va fi condusa de Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri strategice in MAE, si va avea o componenta inter-institutionala, inclusiv din partea Ministerului Apararii Nationale de la Bucuresti si a comunitatii de informatii a Romaniei. Programul vizitei a cuprins o intrevedere a sefilor celor doua delegatii, pentru discutarea aspectelor de securitate de interes reciproc, inclusiv a aspectelor legate de participarea la apararea antiracheta si agenda comuna de neproliferare, urmata de discutii in plenul delegatiilor.
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a declarat ieri, citat de mass-media de la Bucuresti, ca primele discuţii oficiale cu partea americana referitoare la scutul antiracheta au vizat cadrul juridic care va fi convenit dar şi evaluarea cadrului mai larg de politici de securitate care face necesar acest proiect. Aurescu i-a mulţumit oficialului american pentru “caracterul substanţial şi extrem de deschis” al schimbului de vederi care va continua şi azi. “Din punctul de vedere al parţii române, ne-am pregatit serios pentru acest început în cadrul unui grup interinstituţional care a avut aproape 20 de rueniuni de lucru în ultimele luni”, a spus Aurescu. Secretarul de stat a precizat ca rundele de negocieri vor avea loc o data la doua luni, urmand sa fie gazduite de Bucuresti si Washinghton.

Reuniune cu repetitie

Prima reuniune s-a axat, potrivit lui Aurescu, şi pe o serie de probleme de fond “referitoare la cadrul juridic care va fi convenit dar şi referitoare la evaluarea cadrului mai larg de politici de securitate care face necesar acest proiect al sistemului gradual adaptiv antiracheta”. “Am discutat despre aspecte relevante legate de conexiunea dintre acest proiect şi obiectivul pe care cele doua state îl susţin şi pe careşi l-au asumat în comun, de creare a unui sistem NATO de aparare antiracheta ca misiune a alianţei care sa apere întregul teritoriu şi populaţia statelor aliate. Vom colabora strâns în perioada urmatoare pentru a facilita o decizie politica pozitiva în acest sens la summitul de la Lisabona”, a spus Aurescu adãugând ca o astfel de decizie este în deplina consonanţa cu principiul indivizibilitaţii securitaţii “Este un proces care abia a început, vom gestiona împreuna calendarul de negocieri care are mai multe componente – atât juridice cât şi tehnice -. Prin urmare nu avem un termen limita fixat pentru finalizarea acestui proces dar dorim sa progresam cât mai rapid”, a mai adaugat el.
La randul sau, subsecretarul de stat al SUA, Ellen Tauscher, a declarat ca România este astazi unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Statelor Unite şi un partener valoros în abordarea provocarilor globale. “Ma aflu aici, alaturi de o delegaţie americana, pentru a discuta cu omologii noştri români aspecte de securitate, de interes comun, inclusiv încheierea unui aord în vederea amplasarii de elemente ale sistemului american de aparare antiracheta în România. Aşteptam cu nerabdare sa colaboram pentru a spori securitatea Europei şi sa consolidam puternicul parteneriat cu România. Alianţa noastra este una puternica şi sunt încrezatoare ca va continua sa se dezvolte pe masura ce vom face eforturi pentru a ne realiza scopul comun, acela de a asigura libertatea şi prosperitate lumii”, a spus Tauscher. Inaltul oficial american a refuzat sa raspunda vreunei întrebari din partea mass-media romanesti sau straine prezente la conferinta.

Sprijin prezidential

Reamintim ca in data de 4 februarie 2010, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat acceptarea invitatie partii americane, transmisa de presedintele SUA, Barack Obama, privind participarea Romaniei la dezvoltarea abordarii adaptive in etape a  sistemului de aparare antiracheta din Europa. Noua abordare garanteaza acoperirea integrala a teritoriului Romaniei impotriva posibilelor amenintari reprezentate de rachetele cu raza scurta sau medie de actiune. „Pe teritoriul Romaniei vor fi amplasati interceptori terestri, ca parte componenta a sistemului antiracheta. Calendarul convenit cu partea americana vizeaza operationalizarea facilitatilor de pe teritoriul Tarii noastre incepand cu anul 2015. Subiectul apararii antiracheta este unul de maxima actualitate pe agenda aliatilor NATO. Statele aliate sunt din ce in ce mai constiente de proliferarea programelor balistice – si va sunt cunoscute numele tarilor despre care se vorbeste si se fac analize. Ca atare, sistemul vine sa raspunda acestei noi categorii de amenintari. Aici as face o paranteza: vechea amplasare a sistemului nu acoperea teritoriul Romaniei decat intr-o mica parte a zonei de vest, noua amplasare garanteaza acoperirea integrala a teritoriului Romaniei pentru eventuale lovituri cu rachete balistice sau cu rachete cu raza medie de actiune. Noul sistem nu este indreptat impotriva Rusiei. Acest lucru doresc sa il subliniez, in mod categoric, nu este gazduit pe teritoriul Romaniei un sistem care sa fie indreptat impotriva Rusiei, ci impotriva altor amenintari” a declarat presedintele roman Traian Basescu, in data de 4 februarie 2010, citat de mass-media de la Bucuresti.

Scut de criza

Un scut antiracheta al NATO, complementar cu cel al americanilor si politica portilor deschise ale Aliantei, au fost cele doua teme pe care secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen le-a dezvoltat in declaratiile de presa facute recent in urma intrevederii cu ministrul roman de externe Teodor Baconschi. Sistemul antiracheta are niste costuri mici, fata de efectele sale, a spus Rasmussen, care a subliniat si ca pozitia adoptata de NATO la Summit-ul de la Bucuresti privind aderarea Ucrainei si Georgiei ramane valabila.
Secretarul general al NATO si-a inceput discursul multumind Romaniei pentru angajamentul in cadrul Aliantei si pentru contributia cu trupe la misiunea din Afghanistan, remarcand faptul ca „soldatii romani fac o treaba foarte buna” acolo. Preocuparea sa insa a fost sa vorbeasca despre scutul antiracheta al NATO, complementar cu cel al SUA, asupra caruia ar trebui sa se ia o decizie la Summit-ul NATO de la Lisabona, din acest an. “Dau o mare importanta unui sistem antiracheta puternic si eficient, care sa acopere toti aliatii. Suntem in fata unei amenintari reale, Iranul are o tehnologie capabila sa laseze rachete care sa loveasca tinte in orase ale Europei”, a spus secretarul general al NATO.
El a adaugat ca este o chestiune esentiala protejarea impotriva acestor rachete si a remarcat faptul ca SUA au propriul scut, unii aliati au sisteme care sa le protejeze trupele din teatrele de operatiuni. “Intrebarea este de ce sa nu ne protejam toti cetatenii? Tehnic si militar este viabil, economic e posibil. Costul aditional al sistemului NATO va fi mai mic de 200 de milioane de euro, impartit in 10 ani si suportat de 28 de aliati. Este un cost foarte mic si este dobligatia noastra sa profitam de aceasta oportunitate. Sper ca la Summit-ul de la Lisabona, scutul antiracheta sa devina o misiune a NATO”, a spus Aders Fogh Rasmussen, citat de mass-media de la Bucuresti.

Explicatii detaliate

Federatia Rusa asteapta explicatii detaliate legate de amplasarea de rachete americane Patriot pe teritoriul polonez, in apropierea frontierei rusesti, a declarat recent ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de mass-media rusa. „Speram sa obtinem explicatii clare. Am fost asigurati, pentru moment, ca aceste rachete nu sunt indreptate impotriva noastra. Am mai auzit aceste lucruri si speram ca pe viitor noul caracter al relatiilor noastre cu Washington si Varsovia va permite obtinerea unor explicatii mai detaliate asupra situatiei actuale”, a afirmat Lavrov.
In conformitate cu acordul incheiat intre Polonia si Statele Unite in 11 decembrie 2009, o baza americana va fi amplasata pe teritoriul polonez, in orasul Morag, la o distanta de aproximativ 80 de km de frontiera ruseasca. Mai multe baterii de rachete sol-aer Patriot vor fi amplasate in aceasta baza, urmate, ulterior, de amplasarea rachetelor SM-3, capabile sa intercepteze rachete balistice.

Confruntare amanata

Pentru moment, Federatia Rusa nu are intentia sa amplaseze in regiunea Kaliningrad sisteme de rachete Iskander, ca raspuns la miscarea Statelor Unite, relateaza mass-media rusa, citand surse oficiale din cadrul Ministerului rus de Externe. „Deocamdata nu s-a pus problema desfasurarii rachetelor Iskander, pentru ca Patriot nu reprezinta elemente ale scutului antiracheta. Sunt, totusi, sisteme de rachete care au importanta pentru sistemele de aparare aeriana”, au declarat surse citate. In acelasi timp, un inalt diplomat rus a precizat ca institutia pe care o reprezinta nu intelege scopul amplasarii instalatiilor americane atat de aproape de granita cu Rusia: „De ce au fost ele amplasate in imediata vecinatate a teritoriilor Rusiei, nu am inteles”.

Propunere interesanta

Federatia Rusaa este interesata sa coopereze cu statele Aliantei Nord-Atlantice pentru crearea unui sistem de aparare antiracheta in Europa, daca acest lucru va fi in beneficiul intregii comunitati internationale, si nu doar al unui grup de tari, a declarat presedintele Dmitri Medvedev, citat de mass-media rusa. Moscova solicita de mult timp crearea „unui sistem de aparare global, un sistem de aparare antiracheta capabil sa protejeze nu doar o tara sau un grup de tari, ci care sa fie in interesul tuturor membrilor comunitatii internationale”, precizeaza presedintele rus.
Medvedev a mai subliniat ca Rusia a fost ostila fata de crearea unui sistem antiracheta de catre un grup de tari iar acest lucru „ar torpila sistemul existent de paritate intre puterile nucleare”. „Rusia ar putea raspunde afirmativ propunerii secretarului general al NATO, daca aceasta propunere este serioasa”, a precizat Dmitri Medvedev.
Reamintim ca reuniti la Tallinn intr-o intalnire informala, in 23 aprilie, ministrii de Externe ai NATO au decis sa inceapa discutiile cu Rusia privind cooperarea in crearea sistemului european antiracheta. Secretarul general al Aliantei, Anders Fogh Rasmussen, a afirmat ca scutul antiracheta ar fi mult mai eficient daca si Rusia ar contribui la crearea sa.

Opozitie rusa

Scutul american antiracheta vizeaza Rusia, in ciuda declaratiilor oficiale de la Washington, a afirmat anterior generalul Nikolai Makarov, seful Statului Major al armatei rusesti, citat de mass-media regionala. „Dezvoltarea si implementarea sistemului de aparare antiracheta sunt actiuni indreptate impotriva Federatiei Ruse”, a avertizat Nikolai Makarov. „In ciuda explicatiilor oferite de guvernele occidentale, care spun ca scopul este de a asigura securitatea lor, nu este cazul de asa ceva”, a continuat generalul. Potrivit acestuia, noul sistem din Europa ar submina in mod automat planurile strategice ale Rusiei, indiferent de retorica utilizata pentru a descrie scopul sau. „Dezvoltarea acestor sisteme de aparare antiracheta slabeste fara discutie potentialul nostru de disuasiune”, a precizat Makarov.
Declaratia sefului Statului Major al armatei rusesti a fost facuta la cateva saptamani dupa ce presedintele Traian Basescu a anuntat ca CSAT a aprobat participarea Romaniei la sistemul antiracheta, ca urmare a invitatiei presedintelui american Barack Obama. „Noul sistem nu este indreptat impotriva Rusiei, ci impotriva altor amenintari”, a declarat seful statului roman, Traian Basescu.

Kremlinul combate scutul

Federatia Rusa nu poate permite ca planurile americane de a desfasura elemente ale scutului sau antiracheta in Europa sa ameninte eficacitatea apararii sale nucleare, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat anterior de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Administratia americana sustine ca programul sau global antiracheta nu este directionat contra Rusiei. Totusi, concluziile noastre despre potentialul adevarat al viitorului sistem de aparare antiracheta ar trebui sa se bazeze pe specificul militar si factorii tehnici, nu pe cuvinte” a subliniat Lavrov. „Nu vom accepta o stare de fapt in care un sistem de aparare anti-racheta prezinta o amenintare la potentialul de aparare nucleara al Rusiei” a mai declarat seful diplomatiei rusesti.
Anterior, surse militare americane, au declarat pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS ca sistemul de aparare antiracheta al SUA din Europa ar putea sa loveasca rachetele balistice intercontinentale ruse pana in 2020.