Bucurestiul refuza independenta Kosovo

, , , ,
 

Parlamentul European forteaza mana Romaniei in problema Kosovo

Parlamentul European forteaza mana Romaniei in problema Kosovo

Autoritatile de la Bucuresti asteaptă avizul CIJ înainte de a analiza recomandarea Parlamentului European (PE) de a se alinia pozitiei Uniunii Europene (UE) si a recunoaste independenta Republicii Kosovo, a declarat ministrul roman de externe Teodor Baconschi, citat de mass-media de la Bucuresti. Romania ramane consecventa asa numitei „linii nationale”, in chestiunea nerecunoasterii independentei unilaterale a Kosovo, dupa cum defineste ministrul Teodor Baconschi, pozitia autohtona in acest dosar complicat. Romania asteapta astfel avizul Curtii Internationale de Justitie inainte de a analiza recomandarea Parlamentului European in acest sens.
Reamintim ca saptamina trecuta, pe 8 iulie, parlamentarii de la Strasbourg au aprobat cu o serioasa majoritate o rezolutie prezentata de europarlamentarul ecologist austriac, Ulrike Lunacek, prin care acesta a invitat cele cinci tari din Uniunea Europeana care nu au recunoscut independenta Kosovo sa se alinieze pozitiei celorlalte state comunitare. Este vorba despre Romania, Spania, Grecia, Slovacia si Cipru, stat confruntat cu o importanta miscare secesionista a etnicilor turci din nordul insulei.

Sperante la Belgrad

Serbia se aşteaptă ca România, Grecia şi Bosnia-Herţegovina să nu recunoască independenţa unilaterală a Kosovo, a declarat ministrul sârb de Externe, Vuk Jeremici, citat de postul B92, preluat de mass-media de la Bucuresti. El şi-a exprimat speranţa ca nici Republica Muntenegru să nu ia o asemenea decizie, cu condiţia ca această ţară să nu fie supusă unor presiuni.
Jeremici a precizat că încercările de creare a „statului Kosovo” constituie o greşeală strategică. „Ideea noastră este să prevenim o confirmare internaţională şi legală a independenţei Kosovo, proclamată unilateral”, a declarat el. „Astfel, vom continua să facem tot posibilul pentru a limita numărul de ţări care o recunosc (independenţa), şi să împiedicăm Kosovo să adere la organizaţii internaţionale importante”, a adăugat ministrul de Externe, citat de cotidianul Glas Javnosti.
Ministerul de Externe a trimis scrisori mai multor organizaţii internaţionale, avertizând că statuturile şi principiile lor trebuie să împiedice o posibilă încercare a Priştinei de a adera la ele. „Este foarte important pentru noi să consolidăm o majoritate care să nu accepte independenţa Kosovo, să o adunăm într-un bloc care să fie mai extins decât grupul de ţări care fac acest lucru”, a explicat Jeremici.

Procesul Kosovo, la final

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) îşi va face public in data de 22 iulie 2010 avizul consultativ cu privire la legalitatea declaraţiei unilaterale de independenţă a Republicii Kosovo faţă de Serbia, a informat recent instanţa de la Haga, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit comunicatului oficial, şedinţa publică în care preşedintele Curţii, Hisashi Owada, va da citire avizului consultativ va avea loc la ora 15.00. Avizul CIJ, principalul organ judiciar al Naţiunilor Unite, nu are caracter obligatoriu. Serbia, Republica Kosovo şi 29 de state, printre care SUA şi Rusia, au participat între 1 şi 11 decembrie 2009 la o procedură orală în faţa CIJ, sesizată de Adunarea Generală a ONU la cererea Serbiei.
Independenţa Kosovo, proclamată la 17 februarie 2008, a fost recunoscută de 69 de state, printre care 22 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene. Serbia continuă să considere Kosovo drept provincia sa meridională.

Schengen balcanic

Ca dovada a sustinerii regionale pentru independenta statului balcanic, responsabili din trei tari din Peninsula Balcanica, Albania, Macedonia, Muntenegru, precum şi Kosovo au anunţat stabilirea unei zone de liberă circulaţie între ele, unde cetăţenii lor respectivi vor putea să se deplaseze dintr-o ţară într-alta fără vize. Cele patru ţări în chestiune, reprezentate prin preşedinţii lor, au decis să instituie un „regim de mini Schengen”, a declarat preşedintele kosovar Fatmir Sejdiu, făcînd aluzie la zona de liberă circulaţie de persoane stabilită de 25 de ţări europene, dintre care majoritatea membre ale Uniunii Europene. O asemenea iniţiativă „demonstrează maturitatea noastră pentru dezvoltarea integrării europene”, a adăugat Sejdiu, care i-a primit pe ceilalţi trei preşedinţi la Prizren, în sudul Kosovo.
La randul sau, preşedintele albanez Bamir Topi a subliniat că decizia celor patru ţări se aseamănă unui „apel către partenerii noştri europeni pentru a considera libera circulaţie de persoane ca pe un drept esenţial pentru fiecare cetăţean care trăieşte şi lucrează în regiunea Balcanilor”.
Reamintim ca Uniunea Europeană a abolit în decembrie 2010 obligaţia de vize pentru cetăţenii sarbi, muntenegreni şi macedoneni dotaţi cu un paşaport biometric şi care doresc să calatoreasca în ţările spaţiului Schengen. Albania şi Republica Kosovo aspiră la rîndul lor să poată beneficia de o asemenea măsură, pe fondul opozitiei crescande din partea Germaniei, Olandei, Belgiei si Marii Britanii.

Axa strategica Pristina-Mogadishu

Republica Somalia a recunoscut independenta Republicii Kosovo, au declarat in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS, surse diplomatice de la Pristina. Presedintele Republicii Kosovo, Fatmir Sejdiu, a primit documentele oficiale prin intermediul reprezentantei permanente a Somaliei la Organizatia Natiunilor Unite (ONU), care devine astfel cel de-al 69-lea stat care a recunoscut independenta unilaterala declarata de regimul de la Pristina. Sursele diplomatice kosovare, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca autoritatile de la Pristina nu au intentia de a deschide o reprezentanta diplomatica permanenta in Somalia, stat care se confrunta cu un sangeros razboi civil si o instabilitate politica si economica cronica.
Reamintim ca anterior presedintele Republicii Kosovo, Fatmir Sejdiu, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a declarat ca cele cinci state membre ale Ununii Europene care nu au recunoscut pana acum independenta Kosovo se indreapta spre stabilirea unor relatii diplomatice bilaterale cu autoritatile de la Pristina. Exista unele “mişcari pozitive” în ceea ce priveşte Grecia, a precizat Sejdiu într-un interviu acordat publicatiei Euobserver. Sejdu a mai subliniat ca exista „semnale diplomatice” si din partea autoritatilor din Republica Cipru, Romania, Spania şi Slovacia. Mentionam ca periodic in mass-media kosovara apar speculatii privind posibila recunoastere de catre Bucuresti a independentei Kosovo.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 69 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale ONU. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.
Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Deznodamant juridic

Anterior surse diplomatice din Bruxelles, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, declarau ca CIJ va emite opinia cu privire la legalitatea independentei Kosovo în luna noiembrie 2010.
La randul lor, oficialii de la Belgrad considera ca problema Kosovo poate fi abordata de pe o pozitie de forta atunci cand Serbia va deveni membra a Uniunii Europene. Secretarul de stat din Ministerul pentru regiunea Kosovo-Metohia, Oliver Ivanovic, citat de agentia sarba Tanjug, a declarat ca ”noua atmosfera economica si politica ce se va crea in Serbia ca urmare a obtinerii statutului de membru UE va face posibila stabilirea unei intelegeri istorice intre cele doua parti”. “Daca ma intrebati pe mine, este singura cale de a atinge un model sustenabil pentru solutionarea problemei nationale a sarbilor si albanezilor”, a subliniat Ivanovic, precizand ca albanezii din Kosovo si Serbia nu vor putea ajunge prin propriile puteri la o intelegere pana in momentul cand statutul de membru al UE nu va constitui un viitor sigur.

Batalie legala

Avizul Curtii Internationale de Justitie de la Haga, care nu are caracter de constrangere, va fi redactat de catre cei 15 judecatori ai CIJ si va fi citi apoi in sedinta publica. Belgradul a afirmat la inceperea audierilor, la 1 decembrie, ca declaratia de independenta a Kosovo este “o provocare pentru ordinea juridica fondata pe principiul suveranitatii statelor”.
La randul sau, ministrul kosovar de externe, Skender Hyseni, a declarat ca “independenta Kosovo este ireversibila si va ramane asa”. El a primit sprijinul neconditionat al SUA, care au rugat Curtea sa o declare “conforma cu dreptul international” si au prezentat-o ca un factor de stabilizare a Balcanilor.
Reamintim ca instanta de la Haga nu va da niciun verdict asupra independentei Republicii Kosovo. CIJ va trebui sa ia in considerare regula ca recunoasterea statelor este o chestiune de suveranitate a statelor care recunosc, a declarat si presedintele sloven Danilo Tirk intr-un interviu pentru publicatia sarba Politika. Curtea de Justitie poate analiza circumstantele in care a fost proclamata independenta, isi poate exprima opinia asupra acestor circumstante, insa nu poate norma politica de recunoastere a statelor. Este o chestiune de suveranitate a fiecarui stat in parte. De aceea nu trebuie sa asteptam multe de la opinia consultativa a Curtii cu sediul la Haga, a declarat presedintele sloven. Danilo Tirk considera ca avertismentul presedintelui CIJ Hisashi Owada este potrivit, subliniind ca toti cei care se asteapta ca instanta sa emita un verdict sub notiunea de opinie se insala. O opinie este doar o opinie, a spus el. Tirk, care este si profesor de drept international, a subliniat ca problema unei declaratii unilaterale de independenta este totdeauna disputabila si legata de tensiuni politice si ca, in acest sens, reprezinta o amenintare la pacea lumii.

Sprijin romanesc

Serbia a beneficiat de sustinerea neconditionata a Romaniei, o delegatie condusa de secretarul de stat din MAE de la Bucuresti, Bogdan Aurescu, pledand impotriva independentei Kosovo in fata Curtii Internationale de Justitie. Potrivit declaratiilor oficialului roman, Curtea Internationala de Justitie (CIJ) din capitala olandeza trebuie sa decida daca un stat poate fi creat prin secesiune unilaterala. Anterior, si delegatia Regatului Spaniei a sustinut la CIJ ca, potrivit dreptului international, declararea in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo in februarie 2008 este ilegala. La randul lor, Statele Unite ale Americii, Bulgaria, Croatia, Canada, precum si alte state occidentale si musulmane si-au manifestat sustinerea fata de independenta Republicii Kosovo.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu si directorul general pentru afaceri juridice Cosmin Dinescu au pledat in fata Curtii Internationale de Justitie, prezentand pozitia Romaniei in procesul Serbiei contra Kosovo cu privire la declararea unilaterala a independentei acestui teritoriu. Reamintim ca Romania este una dintre putinele tari membre ale Uniunii Europene (UE) si Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care nu recunosc independenta Republicii Kosovo, fosta regiune a statului sarb, populata majoritar de etnici albanezi.

Recomandare europeana

Membrii Parlamentului European au recomandat recunoaşterea independenţei Kosovo de către toate statele membre ale Uniunii Europene, conform unei rezoluţii adoptate saptamana trecuta. „Deputaţii europeni ar saluta recunoaşterea de către toate statele membre a independenţei Kosovo”, potrivit proiectului de rezoluţie elaborat de eurodeputatul Ulrike Lunacek. Luând act de declaraţia de independenţă a Kosovo din 17 februarie 2008, recunoscută de 69 de ţări, rezoluţia menţionează „că 22 de state membre UE au recunoscut Kosovo ca ţară independentă, iar cinci încă nu au luat această decizie”. Pentru a creşte eficienţa politicilor UE pentru toţi cetăţenii kosovari, eurodeputaţii încurajează statele membre „să intensifice abordarea comună în ceea ce priveşte Kosovo”. În acelaşi timp, membrii PE resping posibilitatea divizării Kosovo. Rezoluţia reafirmă importanţa pe care o au pentru UE relaţiile cu Kosovo, în pofida diferenţelor dintre statele membre în privinţa statutului acestui teritoriu.
Potrivit eurodeputaţilor, statele membre UE şi Comisia Europeană ar trebui să adopte rapid o procedură provizorie pentru a facilita deplasarea cetăţenilor kosovari. În acelaşi timp, eurodeputaţii evidenţiază necesitatea reformelor şi combaterii corupţiei în Kosovo, autorităţile de la Priştina fiind îndemnate să continue descentralizarea. Conform rezoluţiei, una din principalele probleme din Kosovo o reprezintă infracţionalitatea organizată, dar şi tensiunile din nordul teritoriului, unde un protestatar a fost omorât pe 2 iulie, iar un membru de etnie sârbă al Adunării Kosovo a fost rănit pe 5 iulie în Mitroviţa.
Reamintim ca independenţa Kosovo a fost recunoscută până acum de 69 de ţări, între care Statele Unite şi 22 din cele 27 de state membre UE, si 24 dintre membrele NATO. România nu a recunoscut independenţa teritoriului.

Opozitie prezidentiala

Reamintim ca in timpul unei recente vizite oficiale efectuate in luna iunie 2010 in Albania, preşedintele roman Traian Băsescu a reafirmat, în cursul unei întâlniri cu omologul său albanez, că poziţia României în privinţa statutului provinciei Kosovo rămâne inflexibilă în temeiul dreptului internaţional. Relaţiile româno-albaneze şi situaţia din Kosovo au dominat discuţiile de la Tirana, dintre preşedintele României, Traian Băsescu, şi omologul său albanez, Bamir Topi.
Preşedintele Albaniei a afirmat că, în cadrul convorbirilor avute cu şeful statului român, a reconfirmat intenţia ţării sale de a juca un rol constructiv şi de moderator în regiune. „Am considerat împreună foarte importantă creşterea nivelului de investiţii, includerea Albaniei şi a României în proiecte, începând cu Marea Neagră şi Marea Adriatică, în domeniul energetic, dar şi în domeniul turismului.”
Preşedintele Traian Băsescu a vorbit despre consolidarea relaţiilor economice bilaterale şi a precizat că s-a stabilit, în acest sens, organizarea unui forum de afaceri, la toamnă, la Bucureşti. Referindu-se la poziţia României în privinţa problemei Kosovo, şeful statului a spus că aceasta este inflexibilă. „Inflexibilitatea nu vine din lipsa de respect faţă de kosovari, ci vine din consistentul respect pe care îl avem pentru dreptul internaţional”, a precizat preşedintele Traian Băsescu.
Pe de alta parte presedintele român Traian Basescu este de parere ca rusii au profitat de aceasta exceptie Kosovo atunci cind au invadat Georgia si au declarat Osetia de Sud si Abhazia state de sine statatoare. In acelasi timp Romania, ca si celelalte patru tari europene care refuza sa recunoasca independenta Kosovo, argumenteaza ca independenta proclamata de Pristina, in februarie 2008 desi a a avut sprijinul NATO si al Uniunii Europene, nu a fost autorizata de Consiliul de Securitate al ONU si de niciun alt organism international autorizat juridic, iar pina acum doar 69 de state din cele 192 , membre ale ONU au recunoscut-o.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *