Belarusul ataca „juridic” blocada economica a Kremlinului

, , , ,
 

Presedintele belarus Alexandr Lukasenko, pregatit pentru un conflict juridic de durata cu omologul sau rus Dmitrii Medvedev

Presedintele belarus Alexandr Lukasenko, pregatit pentru un conflict juridic de durata cu omologul sau rus Dmitrii Medvedev

In data de 25 martie 2010 Republica Belarus s-a adresat Arbitrajului Economic din cadrul EvrAzEs (Uniunea Vamala) cu o reclamatie privind colectarea taxelor de export de catre Federatia Rusa pe produse petroliere in exporturile lor catre Republica Belarus, relateaza serviciul de presa al Ministerului Afacerilor Externe de Minsk, citat de mass-media regionala. Conform sursei citate, data inceperii procesului a fost fixata pentru data de 7 septembrie 2010, pana in acest moment autoritatile ruse taraganand desfasurarea procesului.
Incepand cu 1 ianurie 2010, Federatia Rusa percepe taxe de export pentru produsele petroliere livrate pentru Republica Belarus. Potrivit partii beloruse, aceste actiuni sunt in contradictie cu o serie de acorduri internationale privind comertul liber si Uniunea Vamala, existente intre Republica Belarus si Federatia Rusa. In privinta produselor petroliere, dispozitiile prevazute in Tratatele privind comertul liber si Uniunea Vamala  se aplica bilateral si in acordurile incheiate in cadrul EvrAzEs. Exemplu de aceste acorduri pot servi Acordul dintre guvernul Republicii Belarus si al Federatiei Ruse privind comertul liber din 13 noiembrie 1992, Protocolul privind introducerea regimului comertului liber fara exceptii si limitari dintre Republica Belarus si Federatiei Ruse din 6 ianuarie  1995, Acordul privind Uniunea Vamala dintre Republica Belarus si Federatia Rusa din 6 ianurie 1995, Tratatul privind Uniunea Vamala si zona economica unica din 26 februarie 1999, Tratatul privind crearea unui teritoriu vamal unic si formarea Uniunii Vamale din 6 octombrie 2007. In urma acordurilor internationale indicate mai sus, partile se angajeaza sa nu perceapa taxe in comertul bilateral.

Masuri ilegale

Astfel, introducerea taxelor de export de catre Federatia Rusa pentru produsele petroliere, contravine obligatiunilor internationale asumate si aduce grave prejudicii economice concernului „Belneftehim”, entitatilor economice din Belarus, care utilizeaza produse petroliere rusesti pentru productia proprie si in general economiei nationale a Belarus. Republica Belarus a luat toate masurile necesare pentru solutionarea litigiului inainte de a recurge la tribunal, inclusiv, a initiat consultari si negocieri, dar nu au dus la nici un rezultat pozitiv. In aceasta situatie, pentru a ajunge la o examinare impartiala si independenta a litigiului, bazata pe o analiza juridica echilibrata, Republica Belarus s-a adresat autoritatilor judiciare din cadrul  EvrAzEs.
Republica Belarus, considera ca este important sa se asigure solutionarea acestei dispute economice cu Federatia Rusa pe o baza solida juridica internationala, respectand in acelasi timp toate principiile justitiei, inclusiv independenta si impartialitatea procesului.  Litigiu in fata unei instante din EvrAzEs ar trebui sa serveasca la luarea unei hotarari obiective si sa fie un exemplu in solutionarea disputelor similare in formatul Uniunii Vamale si spatiului economic unic.
In conformitate cu punctul 6 din statutul Arbitrajului economic, adoptat prin  Decizia nr. 122 a Consiliului Interstatal al Comunitatii Economice Eurasia din 27 aprilie 2003, hotararea Arbitrajului este definitiva. Fiecare stat – membru al EvrAzEs este de acord sa se conformeze deciziei in acest caz, in care este parte.

Razboi vamal ruso-belarus

Anteruor, presedintele Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev, avertiza Republica Belarus sa i-si plateasca datoria „istorica” pentru livrarile de gaze rusesti, amenintand ca, in caz contrar, vor fi luate masuri severe fata de fosta republica sovietica. „Contactati responsabilii structurilor corespunzatoare belaruse, care se ocupa de aceasta problema si propuneti-le ca in cel mai scurt timp sa achite datoria”, sublinia Dmitri Medvedev, citat de mass-media de la Moscova, preluata de agentiile de presa de la Bucuresti. „Daca acest lucru nu va fi facut, atunci vom trece la luarea unor masuri severe”, a insistat presedintele rus.
La randul sau, Aleksei Miller a indicat ca Gazprom are „toate motivele de reducere a livrarilor de gaz catre Belarus, proportional cu suma datoriei”. Potrivit Gazprom, Minskul trebuie sa achite Moscovei 200 de milioane de dolari pentru gazele livrate de la inceputul anului 2010. Gigantul rus se confrunta adesea cu problema intarzierilor la plata gazelor din partea Belarusului, tara pe care a amenintat-o de mai multe ori in ultimii ani cu reducerea livrarilor sale in caz de neplata.
Reamintim ca relatiile in domeniul energetic dintre Moscova si Minsk, dar si dintre Moscova si Kievul vecin, sunt urmarite cu atentie de clientii europeni ai Gazprom, care se tem de intreruperi ale livrarilor, in conditiile in care 20% din importurile de gaz rusesc ale UE tranziteaza Belarus, restul trecand prin Ucraina.

Tratative esuate

Tratativele bilaterale dintre Rusia si Belarus la nivel prezidential s-au finalizat fara nici un rezultat, ca si cele intre premierii celor doua tari, relateaza mass-me dia rusa, autoritatile de la Minsk refuzand sa accepte taxa pentru titei in interiorul Uniunii Vamale formate din Federatia Rusa, Republica Belarus si Kazahstan. Uniunea vamala trilaterala urmeaza sa intre in vigoare de la 1 iulie 2010, insa din cauza refuzului Minskului de a face concesii, Rusia si Kazahstan au declarat la 28 mai ca aceasta va fi bilaterala. Premierul Putin explica atunci ca o divergenta de nedepasit au devenit tarifele la titei si produsele petroliere, reexportate de Republica Belarus in terte state. Reprezentantul guvernului belarus a calificat mentinerea acestora in interiorul uniunii ca o incalcare grosolana a regulilor internationale de integrare.
Saptamana trecuta, presedintele belarus Lukasenko a sosit la Moscova pentru a discuta problemele litigioase cu liderii rusi. Acesta a relatat ulterior ca discutiile cu Medvedev au fost “furtunoase”, dupa care a plecat sa continue tratativele cu Putin, pe care l-a numit “un lup deja batut”. Discutiile vor continua in timpul cel mai apropiat, pe 18 iunie 2010 fiind programate noi intalniri la nivelul comisiei comune din cadrul Uniunii Vamale, insa surse oficiale de la Moscova au declarat ca este „prematur” sa se vorbeasca despre o intelegere definitiva.
Pozitia rigida a autoritatilor de la Minsk a fost criticata de oficalii rusi, printre care si ambasadorul Federatiei Ruse in Belarus, care a declarat ca nu vede erori in sistemul existent de taxe vamale. Diplomatul rus sustine ca “taxele cuprind si volumul care este exportat prin prelucrarea titeiului”.
Anterior, vice-premierul rus Igor Secin considera, de asemenea, ca sistemul juridic nu permite anularea taxelor de export, aceasta va fi posibil numai la formarea spatiului economic unic, adica de la 1 ianuarie 2012. Avand in vedere ca inlaturarea taxelor a fost obtinuta la sfarsitul anului 2009, Belarus considera ca “Rusia incearca sa modifice regulile jocului dupa ce a inceput deja sa joace”, mai considera cotidianul rus „Vedomosti”.

Ingrijorari europene

O uniune vamala intre Rusia, Belarus si Kazahstan, care intra in vigoare la 1 iulie 2010, ar putea afecta comertul international si planurile acestor tari de aderare la Organizatia Mondiala a Comertului, a declarat recent inaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Catherine Ashton. Aceasta a afirmat in plenul Parlamentului European ca viitoarea uniune a provocat ingrijorare in Uniune. “In general nu suntem impotriva uniunilor vamale, dar suntem ingrijorati atunci când pot afecta comertul in loc sa il promoveze, asa cum este acest caz”, a spus Ashton.
Rusia, care negociaza de 16 ani intrarea in OMC, a surprins anul trecut comunitatea internationala cu planul de formare a unei uniuni vamale intre Rusia, Belarus si Kazahstan, relateaza Reuters, citat de Mediafax. Uniunea ar urma sa intre in vigoare la 1 iulie, in pofida unei dispute din ultimele saptamâni intre Rusia si Belarus, referitoare la taxele vamale aplicate exporturilor de petrol. Autoritatile de la Moscova au suspendat negocierile cu OMC in 2009, dupa ce au anuntat planul de uniune vamala, dar discutiile ar putea fi reluate in aceasta luna. UE a anuntat in luna mai 2010 ca Rusia ar putea adera la OMC in decurs de un an.

Oferta belarusa

Republica Belarus este gata sa cedeze Rusiei controlul societatii sale care transporta gaz spre Europa, Beltransgaz, si al rafinariilor sale, in schimbul micsorarii pretului la gaze, a declarat presedintele belarus Aleksandr Lukasenko, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „N-as fi impotriva, daca rusii propun sa ne furnizeze gaz la pretul pietei interne ruse in schimbul unui pachet de control la Beltransgaz. Daca totul se face in conditii echitabile, ei pot prelua acest control”, a declarat Lukasenko in timpul unei reuniuni a asociatiilor si organizatiilor studentesti pro-guvernamentale din Belarus.
Anterior, Lukasenko a declarat ca „ideea Uniunii vamale nu trebuie emasculata. Conceptual va trebui sa fim un singur teritoriu, fara exceptii si restrictii pentru articole sensibile”, a subliniat acesta, referindu-se la recentele majorari ale tarifelor pentru petrolul rus exportat catre rafinariile din Belarus. El a cerut “o discutie sincera” despre lansarea Uniunii vamale si dificultatile posibile. Trebuie de acum ca Uniuna vamala sa evolueze intr-o singura directie, “altfel vom avea o alta CSI sau Comunitate Economica Euroasiatica, ale carei lectii le-am invatat”.

Pozitii ambigue

Desi declaratia oficiala a fost facuta de presedintele belarus Aleksandr Lukashenko la cateva saptamani dupa revenirea din turneul oficial efectuat in America Latina, unde s-a ajuns la intelegeri in privinta livrarii titeiului venezuelean pentru a fi prelucrat in rafinariile belaruse, expertii politici considera ca intelegerile respective nu au legatura cu relatiile economice reciproce ruso-belaruse. Potrivit surselor citate, actiunea juridica a Republicii Belarus nu are precedent in CSI si se inscrie in cadrul divergentelor intre cele doua state intr-un cerc mai larg de probleme, printre care si faptul ca presedintele Lukashenko nu doreste ca rafinariile beloruse sa fie puse la dispozitia investitorilor rusi la preturile propuse de Federatia Rusa.

Codul imposibil

Codul vamal al Uniunii economice Rusia-Belarus-Kazahstan nu poate intra in vigoare, au declarat surse diplomatice de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Rusia, Belarus si Kazahstan par incapabile sa ajunga la o intelegere in urmatoarea luna asupra taxelor de export pentru produsele petroliere si masini, a confirmat recent presedintele Comisiei vamale din Belarus, Aleksander Shpilevsky, citat de mass-media internationala.
Codul vamal comun ar fi trebuit sa devina operational la 1 iulie, conform intelegerilor politice incheiate anul trecut. Recent, primul-ministru Vladimir Putin a anuntat, dupa reuniunea de la Sankt Petersburg, ca sefii guvernelor nu au reusit sa se puna de acord asupra taxelor de export. “Rusia are o pozitie dura in aceste probleme (taxele pentru produse petroliere si masini, n.r.) care difera de pozitiile Belarus si Kazahstanului”, a afirmat Shpilevsky.
Codul vamal este o conditie obligatorie a functionarii Uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, infiintata oficial la 1 ianuarie 2010. Saptamana trecuta, Vladimir Putin a spus ca negocierile trebuie sa continue la nivel de experti in urmatoarele doua saptamani. In disputa sunt si taxele de export pentru avioanele private in spatiul Uniunii.
Primul-ministru belorus Serghei Sidorsky a spus ca problema tarii sale sunt taxele pentru produse petroliere, in timp ce ziarul rusesc “Vedomosti” avertiza ca Uniunea vamala ar putea functiona si fara Belarus, o varianta respinsa de oficialii rusi. RIA Novosti aminteste ca, in ianuarie 2010, Moscova si Minskul au avut o scurta disputa pe tema tarifelor la produsele petroliere, Belarus sustinand ca taxele de export la aceste produse ar trebui eliminate in spatiul Uniunii vamale.

Colonialism energetic

Potrivit unui contract pe patru ani, valabil pana in 2011, holdingul rus Gazprom detine 50% din Beltransgaz, operatorul care transporta gaz rusesc catre Europa. Belarusul achita 150 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz rusesc, dar pretul pentru regiunea rusa invecinata la frontiera, Smolensk, este cu mult mai mic. Incepand din 2011, Minskul va trebui sa cumpere gaz la pretul mediu european, din care se scad taxele de tranzit si de export. In ceea ce priveste petrolul, presedintele Lukasenko a spus ca este gata sa vanda actiunile la rafinariile de petrol pentru a putea cumpara petrol fara taxe. In prezent, numai 6,3 milioane de tone din petrolul rus importat de Belarus sunt scutite de taxele vamale, autoritatile ruse amenintand periodic cu anularea tuturor facilitatilor fiscale.

Razboi cu repetitie

Autoritatile din Republica Belarus au solicitat, in mod repetat, instantei economice a Comunitatii Statelor Independente (CSI) anularea taxelor vamale la produsele petroliere, au anuntat surse oficiale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. In actiunea intentata, autoritatile de la Minsk solicita anularea taxelor instituite de Federatia Rusa, incepand din ianuarie 2010, la exportul produselor petroliere din Federatia Rusa catre Belarus. Autoritatile din Belarus considera ca acestea contravin conventiilor interstatale incheiate, in timp ce autoritatile ruse au declarat ca au introdus aceste taxe tinand cont de legislatia nationala a Federatiei Ruse. Oficialii rusi au declarat ca Moscova i-a in considerare posibilitatea aplicarii unor sanctiuni economice si juridice impotriva Republicii Belarus.
Conform mass-media de limba rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, autoritatile de la Minsk se refera la documentele interguvernamentale din anii 1992 si 1995, care prevad regimul comertului liber fara impuneri si limite in cadrul Comunitatii Economice Eurasatice (EvrAzES). Expertii citati de mass-media considera ca procesul juridic nu va fi usor pentru Belarus, deoarece baza juridica a EvrAzES permite perceperea taxelor la export pe perioada de dinaintea formarii politicii europene unice.

Declaratii in contradictoriu

Uniunea vamala dintre Federatia Rusa, Republica Belarus si Kazahstan trebuie sa nu includa nici un fel de exceptii si restrictii, a declarat liderul belarus Aleksandr Lukasenko, dupa o recenta intalnire cu ministrul de externe kazah, Kanat Saudobaiev, a carui tara detine presedintia OSCE, relateaza surse oficiale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ideea Uniunii vamale nu trenbuie emasculata. Conceptual va trebui sa fim un singur teritoriu, fara exceptii si restrictii pentru articole sensibile”, a declarat Lukasenko, referindu-se la recentele majorari ale tarifelor pentru petrolul rus exportat catre rafinariile din Belarus. El a cerut “o discutie sincera” despre lansarea Uniunii vamale si dificultatile posibile. Trebuie de acum ca Uniuna vamala sa evolueze intr-o singura directie, “altfel vom avea o alta CSI sau Comunitate Economica Euroasiatica, ale carei lectii le-am invatat”.

Tarife ilegale

La randul sau, si autoritatea vamala din Belarus a acuzat recent Moscova ca a impus tarife ilegale exporturilor de petrol catre aceasta tara, agravand disputa dintre cele doua tari vecine. „Acordul incheiat acum trei ani ramane in vigoare”, sublinia Aleksandr Spilevski, seful comisiei de stat pentru vami, citat de agentia oficiala belarusa Belta. Potrivit sursei citate, respectivul acord stipula ca tarifele ar fi trebuit scazute treptat. El a mentionat ca agentia sa ar putea adopta similare in cazul in care presedintele belarus Aleksandr Lukasenko si-ar da acordul.
Rusia a anuntat Republica Belarus la 31 decembrie anul trecut ca, de la 1 ianuarie 2010, data expirarii acordului invocat, pretul petrolului va cuprinde toate taxele percepute de regula exporturilor de titei. Belarus, care incaseaza sume importante din rafinare si revanzarea in strainatate a titeiului rus, sustine insa ca, pana la semnarea unui nou acord bilateral, se mentin prevederile celui anterior. Mai multe runde oficiale si neoficiale de negocieri ruso-belaruse s-au derulat in decembrie si la inceputul lunii ianuarie 2010. Moscova a dat asigurari ca aceste divergente nu vor avea impact asupra livrarilor de petrol rus spre statele Uniunii Europene.

Axa Minsk-Astana

Presedintele belarus Alexandr Lukasenko si-a exprimat speranta in realizarea agendei Kazahstanului la presedintia OSCE. “Se duce o lupta puternica in jurul acestei agende, iar daca Kazahstanul va avea nevoie de un sprijin in aceasta lupta, Belarus il va oferi”, a mai spus Lukasenko. “Noi am simtit mereu sprijinul Belarus in impunerea agendei noastre la OSCE”, a raspuns reprezentantul kazah, a carui tara doreste, in timpul presedintiei organizatiei europene din acest an, sa organizeze un summit, primul din 1999 de la Istanbul.
Deschiderea diplomatica a Minskului catre Astana a fost interpretata in cercurile diplomatice internationale drept o incercare a Belarusului si Kazahstanului de a forma o contrapondere fata de Moscova in noua constructrie economica si politica a celor trei state post-sovietice, si anume Uniunea vamala dintre Federatia Rusa, Belarus si Kazahstan.

Atac petrolier

Recent si Kazahstanul ar fi putut ramane fara benzina din cauza sistarii livrarii de petrol rus catre aceasta tara, a declarat ministrul energiei kazah, Sauat Mandaev, citat de mass-media locala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Motivul sistarii de petrol autoritatile Federatiei Ruse catre Kazahstan o constituie interpretarea ambigua de catre serviciul vamal rus a reglementarilor privind taxele vamale pentru produsele petroliere valabile pentru tarile vecine, unclusiv Belarus. Incepand cu 1 februarie 2010 tariful unic al Uniunii vamale pentru exportul petrolului este de 270 de dolari per tona, insa, in acest document nu era specificat ca pentru Republica Kazahstan, membra a Uniunii vamale, aceasta taxa nu este valabila. Lipsa unor prevederi legale clare a condus la sistarea temporara a livrarilor pana la adoptarea unor modificari ale legislatiei in domeniu. Potrivit surselor oficiale locale, transportatorii rusi au sistat livrarile catre Kazahstan si asteapta implementarea noilor masuri de catre serviciile vamale ale Federatiei Ruse.
Surse oficiale de la Astana, preluate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca autoritatile kazahe vor adopta masuri similare impotriva importurilor din Federatia Rusa, urmand ca Guvernul kazah sa anunte un plan de masuri comerciale. Sursele citate au mai declarat ca negocierile dintre cele doua capitale, menite sa detensioneze relatiile bilaterale, stagneaza in acest moment.

Declaratie de garantie

Reamintim ca recent Federatia Rusa si Republica Belarus, alt membru al Uniunii Vamale, au trecut printr-un conflict similar, incheiat prin semnarea unui nou acord privind livrarile de titei rus catre Belarus, punand astfel capat razboiului energetic care a amenintat siguranta tranzitul petrolului catre state ale Uniunii Europene. “Am semnat o serie de documente. Este vorba de amendament la acordul cadru pentru livrarea de petrol pentru Belarus si la metodele de fixare a pretului”, a declarat vicepremierul rus Igor Secin in timpul unei intrevederi cu presedintele rus Dmitri Medvedev. Vicepremierii celor doua tari au semnat o “declaratie de garantie” care prevede tranzitul petrolului fara intrerupere catre destinatiile europene, a adaugat Secin, precizand ca Minskul a acceptat „argumentele economice” prezentate de delegatia rusa care a participat la negocieri cu partea belarusa, condusa de vicepremierul Vladimir Semaciko, un apropiat al presedintelui Alexandr Lukasenko.
Conform mass-media rusa, presedintele Dmitri Medvedev si-a exprimant disponibilitatea pentru elaborarea unui nou acord-cadru, transparent si aplicabil pe termen lung, de cel putin cinci ani, pentru tranzactiile petroliere dintre cele doua tari, inclusiv privind tranzitul petrolului rus catre Europa de Vest si al pretului pentru petrolul rusesc importat in Belarus, Minskul avand beneficii anuale de aproximativ 2 miliarde de dolari USD din revanzarea acestuia pe pietele internationale.

Contrabanda panslava

Una din mizele diferendului energetic dintre Moscova si Minsk consta in modul de implementare a prevederilor Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, aminteste mass-media rusa, Minskul manifestand reticente fata de solicitarile ruse. Astfel, in timp ce autoritatile ruse nu vad nicio contradictie intre existenta acestui acord si perceperea de taxe vamale de export pentru petrolul destinat Belarusului (n.r.-recomercializat de acesta) si pentru cel care tranziteaza teritoriul belarus in drum spre Europa, Minskul doreste obtinerea unui regim preferential, care ar fi subsecvent uniunii vamale.
Reamintim ca, autoritatile vamale belaruse, citate de mass-media de la Minsk, au declarat ca intrarea in vigoare a Uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan va avea ca efect posibil o crestere a contrabandei. Seful serviciului, Andrei Mihalkevici, a subliniat ca aceasta situatie nu poate fi evitata decat prin unificarea codurilor vamale ale celor trei republici. Mai exact, prevederile privind raspunderea pentru inclcarea legislatiei vamale trebuie sa fie unitare pentru cele trei tari. “Noi lucram la un plan comun pentru combaterea contrabandei in spatiul Uniunii vamale dar si la frontierele sale exterioare”.
Mihalkevici a mai anuntat ca, in luna mai 2010, este prevazuta sa aiba loc la Minsk o reuniune a sefilor serviciilor de informatii si ai autoritatilor vamale din Rusia, Belarus si Kazahstan, la care se intentioneaza si invitarea responsabililor din alte republici CSI, precum si a unor oficiali din Republica Abhazia si Republica Osetiei de Sud, regiuni separatiste din Georgia. “Problema contrabandei depaseste spatiul Uniunii vamale”, a adaugat oficialul belarus, citat de RIA Novosti.

Cartea kazaha

Republica Belarus a incercat sa forteze mana Moscovei in problema noului acord energetic, jucand „cartea kazaha”, au declarat surse diplomatice ruse, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Astfel, diplomatia de la Minsk a negociat in paralel cu autoritatile de la Astana posibilitatea aprovizionarii Belarusului cu titei din Kazahstan, precum si demararea altor proiecte comune in domeniul energiei si al industriei militare. „Necesitatile rafinariilor belaruse pot fi satisfacute de resursele de petrol din Kazahstan” a declarat ambadorul kazah in Belarus, Anatoli Smirnov, la o conferinta de presa organizata cu ocazia preluarii de catre Kazahstan a presedentiei OSCE. Conform ambasadorului kazah, citat de agentia oficiala de presa BELTA de la Minsk, noua Uniune vamala deschide noi oportunitati pentru transportul titeiului din Kazahstan catre rafinariile belaruse pentru procesare si export catre statele Uniunii Europene. „Nimeni nu a respins aceasta idee. Este mentionata in toate documentele bilaterale kazaho-belaruse. Subiectul a fost discutat in timpul vizitelor oficiale ale celor doi premieri si a discutiilor dintre presesedintii Belarusului si Kazahstanului” a subliniat Anatoli Smirnov. Diplomatul a subliniat ca taxele vamale ridicate pentru tranzitul petrolului au fost un obstacol major, dar dupa intrarea in vigoare a Uniunii vamale aceasta problema a fost rezolvata. „Consider ca o problema atat de importanta ca tranzitul petrolului va fi rezolvata. Rafinariile belaruse vor procesa petrol din Kazahstan” a conchis Smirnov, care a subiniat ca Astana este pregatita sa participe la procesul de modernizare a rafinariilor belaruse, precum si la proiectele de constructie a unora noi.
Concomitent, Republica Belarus este unul din principalii furnizori militari ai Kazahstanului, Astana importand tancuri (n.r.-T80 modernizate), tunuri, elicoptere (n.r.-inclusiv Mi-24 de lupta), armament usor, munitie de diferite calibre, precum si piese de schimb pentru tehnica militara de fabricatie sovietica si rusa aflata inca in dotarea fortelor militare, aeriene si navale ale statului central asiatic. Conform declaratiilor lui Nikolai Azamatov, presedintele Comitetului Militar-Industrial de la Minsk, tehnicieni militari din Belarus sprijina procesul de modernizare al navelor flotei militare kazahe din Marea Caspica (n.r.-majoritatea donatii din partea SUA, Turciei, Frantei si Germaniei), precum si a sistemului de aparare antiaeriana local. Reamintim ca relatiile militare bilaterale dintre Belarus si Kazahstan au provocat tensiuni intre Minsk si Moscova, oficiali militari rusi acuzand partea belarusa de subminare a industriei militare ruse, care beneficiaza la randul sau de importante contracte din partea autoritatilor din Kazahstan. Statul central-asiatic este dependent de importul de tehnologie militara din Federatia Rusa si Belarus, in pofida eforturilor de diversificare a surselor de import.

Razboiul rafinariilor

Reamintim ca autoritatile ruse au intrerupt frecvent aprovizionarea cu petrol a principalelor rafinarii din Belarus, ca urmare a refuzului repetat al regimului de la Minsk de a accepta conditiile impuse de Moscova privind taxarea petrolului livrat, precum si vanzarea principalelor rafinarii de petrol belaruse catre companii rusesti. Conform surselor guvernamentale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, conflictul energetic a fost declansat de intentia gigantului petrolier Lukoil de a achizitiona rafinaria Naftan din Belarus. „Ne asteptam ca tranzactia vizand rafinaria Naftan Polymer sa se materializeze in viitorul apropiat. Este posibil sa participe Lukoil sau alta companie ruseasca”, a declarat vicepremierul bielorus Vladimir Semasko, citat de mass-media locala. Rafinaria din Belarus, care a fost supusa unui intens proces de modernizare, functioneaza in prezent, conform expertilor in domeniu, la o capacitate de pana la 10,8 milioane de tone, de patru ori mai mare decat Petrotel Ploiesti, aflata in proprietatea Lukoil Romania.
Agentiile de presa internationale au precizat ca tensiunile din fostul spatiu sovietic nu au afectat tranzitul de petrol rusesc catre Uniunea Europeana. Germania si Polonia, care primesc intre 25% si 75% din importurile de petrol rusesti prin conductele belaruse, urmaresc indeaproape evenimentele, dupa ce alimentarea unora dintre principalele lor rafinarii a fost oprita in timpul unei dispute similare intre Moscova si Minsk, in 2007. Sursele citate au precizat ca doua dintre rafinariile din Belarus, Naftan si Mozir, au stocuri pentru a-si continua operatiunile inca o saptamana. Oficialii rusi, citati de mass-media locala, au respins posibilitatea ca Belarusul sa poata importa petrol din alte state prin sistemul de conducte de pe teritoriul Federatiei Ruse.

Ambitii nucleare

Presedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukasenko, a anuntat la finele anului trecut construirea unei centrale nucleare in vestul tarii, urmand ca decretul oficial sa fie dat publicitatii in cel mai scurt timp. “Vom construi o centrala atomica, o vom edifica la Ostrovet, iar decretul privitor la aceasta decizie va fi publicat in curind”, a declarat el, fara a furniza informatii privind calendarul executiei lucrarii, estimata la cateva miliarde de dolari. Ostrovet se afla in apropierea orasului Grodno, situat in apropierea frontierei cu Polonia. “Colaboram in prezent cu tarile vecine, cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA). Le-am propus proiectul, este acceptabil din punct de vedere ecologic, fara pericol”, a adaugat Lukasenko.
Constructia unei centrale nucleare reprezinta o doleanta mai veche a autoritatilor de la Minsk, Federatia Rusa furnizand, in urma cu cativa ani, un imprumut de doua miliarde de dolari pentru achizitionarea de tehnologie nucleara de la compania ruseasca Atomstroexport. La randul sau, si Republica Islamica Iran si-a manifestat disponibilitatea de a furniza expertiza tehnica autoritatilor belaruse. Mentionam ca organizatiile internationale pentru protectia mediului au protestat vehement fata de constructia acestei centrale.

Razboiul laptelui

Relatiile dintre Minsk si Moscova au mai fost afectate de un „razboi al laptelui, izbucnit in urma deciziei ruse de a suspenda importul a circa 500 de produse lactate belaruse, invocand motive sanitare. Conform datelor oficiale, furnizate de autoritatile vamale belaruse, cifra schimburilor comerciale cu produse lactate dintre cele doua tari s-a ridicat in 2008 la aproximativ un miliard de dolari. Restrictiile la importurile de produse lactate din Belorusia in Rusia au evoluat intr-un scandal diplomatic, pe care presedintele rus, Dmitrii Medvedev, l-a dezvoltat singur prin declaratiile sale publice, incurajandu-l pe Lukashenko sa inceteze cu isteriile. Incercarea premierului rus, Vladimir Putin, de a pune aceste conflicte mici pe seama caniculei au fost insuficiente.
Embargoul a fost perceput de mass-media internationala ca un raspuns la semnalele diplomatice de apropiere dintre Minsk si UE, precum si contractarea unui imprumut FMI, evaluat la cateva miliarde de dolari. Totodata, autoritatile din Belarus au boicotat ultimul summit al Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva a fostelor republici sovietice in semn de protest fata de embargoul dictat de Moscova impotriva produselor lactate provenind din Belarus. Partea belorusa considera ca Moscova doreste astfel sa forteze mana Minskului in vederea indepartarii de pozitiile occidentale si a recunoasterii independentei provinciilor georgiene Abhazia si Osetia de Sud.
Reactia dura a lui Lukasenko nu a intarziat sa apara, mai multe investitii strategice ale companiilor ruse in sectorul alimentar din Belarus fiind stopate. “Mi s-a spus la guvernul rus: nu mai primiti lapte daca nu ne dati fabricile voastre de lapte”, a dezvaluit presedintele Lukasenko, pentru presa rusa, scopul embargoului Moscovei. “Rusia a inchis deja de facto piata pentru tractoarele si vehiculele noastre”, a adaugat el. “Le-am spus la revedere. Nu va vom lasa sa ne vorbiti asa. Mai bine murim si aruncam laptele asta”, a mai spus Lukasenko.
Totusi relatiile dintre Minsk si Moscova nu s-au racit, in luna iunie 2009, in plin „razboi al laptelui”, Rusia, Belarusul si Kazahstanul au anuntat constituirea unui bloc vamal si decizia de a candida sub forma unei uniuni economice pentru aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului. “Aceste sarje, de ambele parti, nu inseamna schimbari profunde intre Moscova si Minsk: cei doi parteneri negociaza astfel relatia lor pe termen lung”, a spus Timofei Bordacev, redatorul-sef adjunct al revistei “Rusia in politica mondiala”. “Lukasenko este constient ca prietenia sa de astazi cu Europa se va incheia maine la Curtea Penala Internationala de Haga”, a facut el aluzie la incalcarile drepturilor omului de catre regimul de la Minsk.

Recunoastere posibila

Republica Belarus va recunoaşte independenţa Abhaziei şi a Osetiei de Sud, a declarat recent preşedintele rus, Dmitri Medvedev, care a mai adăugat că omologul său belorus, Alexandr Lukaşenko, a promis că va face acest lucru în cel mai scurt timp. Liderul de la Kremlin a anunţat că Lukaşenko şi-a exprimat intenţia clară de a recunoaşte independenţa Abhaziei şi a Osetiei de Sud. Preşedintele belarus a făcut această promisiune în prezenţa mai multor şefi de stat ai ţărilor membre ale Comunităţii Statelor Independente, a precizat Medvedev.
Lukaşenko a declarat, anterior, că decizia privind recunoaşterea independenţei celor două republici separatiste, trebuie să fie adoptată de parlamentul belarus. Însă, subiectul nu a fost inclus pe agenda sesiunii de primăvară a forului legislativ. Astfel, această temă va fi abordată când se va deschide sesiunea de toamnă, adică abia la 2 octombrie 2010.

Consulate in Caucaz

Conform unor surse diplomatice abhaze, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, Republica Belarus si Kazahstan si-au luat angajamentul sa deschida cate un consulat general in cele doua republici separatiste din Caucaz.
Reamintim ca parlamentul belarus a înfiinţat o comisie de lucru pentru examinarea acestei acţiuni. Membrii grupului de lucru au efectuat vizite în ambele republici separatiste, precum si in Georgia, „pentru a studia situatia si a purta discutii in parlamentele acestora”, conform serviciului de presa al legislativului belarus, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Raportul raportul referitor la concluziile întrevederilor nu a fost inca dat publicitatii.
La începutul lunii iulie 2010, Lukaşenko s-a întâlnit în Crimeea cu liderul georgian Mihail Saakaşvili, cu ocazia zilei de naştere a preşedintelui ucrainean, Viktor Ianukovici. Pe 15 iulie, postul public de televiziune de la Minsk a difuzat un interviu cu Saakaşvili, în care acesta mulţumea Belarusului pentru politica echilibrată faţă de Abhazia şi Osetia de Sud şi critica Moscova pentru pretenţiile neclare faţă de el. Lukaşenko a afirmat, totodată, că discuţiile sale cu Saakaşvili nu au fost îndreptate împotriva cuiva anume.
Independenta Abhaziei si Osetiei de Sud a fost recunoscuta de Federatia Rusa imediat dupa razboiul cu Georgia din august 2008, o masura similara fiind adoptata doar de Nicaragua, Venezuela si Republica Nauru. Mentionam ca Abhazia mai este recunoscuta si de catre Transnistria, Osetia de Sud si Nagorno-Karabach, regiuni separatiste din spatiul Comunitatii Statelor Independente (CSI).

Arma vamala

Federatia Rusa a cerut Belarusului si Kazahstanului sa ia masuri pentru a impiedica patrunderea pe piata ruseasca a vinurilor si apei minerale provenite din Republica Moldova si Georgia. Ghenadi Oniscenko, seful organizatiei ruse pentru protectia consumatorilor, Rospotrebnadzor, a declarat ca aceasta cerere a fost formulata in cadrul Uniunii Vamale din care fac parte Rusia, Belarus si Kazahstan. “Tinand cont de legile Uniunii Vamale ruso-kazaho-belaruse, ne-am informat partenerii, conform regulamentelor pe care le-a adoptat, ca folosirea unor produse este restrictionata in tara noastra. Le-am cerut sa ia masuri pentru a impiedica intrarea pe teritoriul rus a vinurilor si apelor minerale din Moldova si Georgia”, a declarat pentru Interfax Ghennadi Oniscenko, seful Protectiei consumatorilor din Rusia, Rospotrebnadzor.
Potrivit acestuia, cererea nu insemana ca Rusia isi “impune vointa” asupra Belarusului si Kazahstanului, pentru a restrange drepturile lor de a folosi aceste produse, ci doar isi “exercita un drept” ca membru al Uniunii Vamale, scrie presa regionala, preluata de agentia KARADENIZ PRESS. “Aceasta nu inseamna ca ne impunem vointa (n.r. Belarusului si Kazahstanului) si ca le restrangem dreptul de a folosi aceste produse, dar suntem indreptatiti sa le cerem sa ia toate masurile pentru ca aceste produse sa nu poata ajunge pe teritoriul rus. Ne-am exercitat acest drept”, a explicat Oniscenko. Este prima data cand Moscova foloseste Uniunea Vamala ca unealta politica impotriva altor state. Incluzand Belarusul si Kazahstanul, Rusia poate spori presiunile asupra R. Moldova si Georgiei.

Avertisment dur

Anterior, se anuntase ca importurile de vin moldovenesc in Rusia nu vor fi sistate, decizia fiind luata la sfarsitul intalnirii dintre ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguta, si seful serviciului sanitar veterinar de la Moscova, Ghennadi Oniscenko. Ocazie cu care partea moldoveana a imanat un plan de actiuni propus de autoritatile de la Chisinau pentru intarirea controlului asupra calitatii vinurilor livrate in Rusia.
Chisinaul spune ca Moscova a inceput sa aplice un standard nou de certificare, fara sa-si puna la curent partenerii moldoveni. Cu toate acestea, ministrul agriculturii, Valeriu Cosarciuc, a anuntat ca autoritatile moldovene au inasprit controlul, insa s-a constatat ca verificarile suplimentare demonstreaza de cele mai multe ori ca vinurile corespund tuturor rigorilor. “Cel mai important este ca sa primim din partea Federatiei Ruse pachetul de cerinte fata de calitatea si inofensivitatea produselor alcoolice, adica sa fie foarte clare care sunt aceste cerinte. “Noi avem pachetul de documente primit la 25 ianuarie 2007″, a declarat Valeriu Cosarciuc, potrivit RRA.

Embargou dificil

Conform datelor Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, Republica Moldova se numara printre primii zece cei mai mari exportatori de vinuri din lume, bauturile alcoolice constituind, anul trecut, 13% din totalul exporturilor. Cu 150.000 de hectare de vii, Republica Moldova produce anual 16 milioane decalitri de vin. In prezent, producatorii au stocat aproximativ 30 milioane decalitri de vin, echivalentul a doua productii anuale. Daca inainte de primul embargo rusesc, impus in 2006, Republica Moldova livra Rusiei 80% dintre vinurile sale, in 2009, cota pe aceasta piata a scazut la putin peste 30%. Chiar daca dependenta de piata ruseasca s-a redus in ultimii ani, totusi, impactul unui eventual nou embargo rusesc ar fi unul semnificativ pentru economia moldoveneasca.
Gheorghe Arpentin, presedintele Uniunii Oenologilor din Republica Moldova, a mai declarat ca multe fabrici de vinuri ar putea sa nu reziste acestui embargo, in conditiile in care depozitele sunt pline, multi producatori au credite de achitat la banci, iar in conditiile crizei, sursele de creditare au devenit aproape imposibil de accesat.

Razbunare politica

La inceputul lunii iulie 2010, Moscova a blocat cateva transporturi importante de vinuri la vama, anuntand ca acestea contin produse chimice extrem de nocive. Insa acest gest a fost pus pe seama iritarii Moscovei in legatura cu semnarea de catre presedintele Mihai Ghimpu a decretului privind declararea datei de 28 iunie 1940 drept zi a ocupatiei sovietice.
Cu jumatate de gura, autoritatile ruse si moldovenesti recunosc, totusi, ca problema vinurilor reflecta si o atitudine politica a Moscovei fata de guvernarea proeuropeana de la Chisinau. “Sigur ca exista implicatii politice, asta este realitatea” a declarat Valeriu Lazar, ministrul economiei. Valeriu Lazar spune ca diversificarea pietelor de export este o solutie pentru vinurile moldovenesti, dar una care nu poate avea efecte imediate, in timp ce amenintarea ruseasca ar fi o lovitura contondenta, cu efecte imediate. “Pe termen scurt, noi nu putem face abstractie de piata Federatiei Ruse. Fara indoiala, preocuparea noastra este sa diversificam pietele de desfacere. Si lucrul acesta o sa se intample, dar reorientarea fluxurilor comerciale da efecte in 5 in 10, in 15 ani de zile; niciodata nu da efecte pe termen scurt” a declarat Valeriu Lazar.
Pietei europene ii revin in acest moment 14% din cantitatea de vinuri exportate de Republica Moldova, printre principalii consumatori fiind si Romania, iar, pentru anul viitor, Uniunea Europeana a promis dublarea cotei de import pentru vinurile moldovenesti.

Vin interzis

Serviciul sanitar rus a rebutat aproape un milion de litri de vin moldovenesc. Potrivit medicului sanitar şef al Rusiei, Ghennadi Onişcenko, a fost iniţiată procedura de reexport a băuturilor alcoolice. Onişcenko a menţionat că numai în decurs de o săptămână, după verificarea a 14 loturi de vin moldovenesc, în peste 43 de mii de sticle a fost depistat un conţinut ridicat de dibutilftalat, relateaza mass-media de la Chisinau. Reamintim că, pe 7 iulie, zeci de camioane încărcate cu vinuri moldoveneşti au fost blocate la vama Solnţevo, de lângă Moscova. Informaţia a fost confirmată de către şeful “Rospotrebnadzor”, Ghenadi Onişcenko. El a declarat pentru postul de radio „Eho Moskvî” că vinul oprit în vamă poate fi utilizat doar pentru a vopsi gardurile.
Anterior, Ministrul Agriculturii si Industriei Alimentare, Valeriu Cosarciuc, a declarat că nu există nici un document oficial care ar anunta întreruperea consultărilor cu Federatia Rusă în privinta exporturilor de vin si că din cele 43 camioane care au fost oprite la hotarul Federatiei Ruse, mai mult de jumătate au fost deja certificate si li s-a oferit dreptul de a livra productia pe teritoriu Rusiei. În acelasi context, ministrul a mai precizat că agentii economici moldoveni respectă în totalitate reglementările care li se impun.

Cota dublata

Cota acordată vinurilor moldoveneşti pe piaţa Uniunii Europene (UE) va fi dublată, a declarat recent Dacian Cioloş, Comisar European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în cadrul întrevederii cu premierul Republicii Moldova, Vladimir Filat. În cadrul dialogului, premierul Filat a solicitat suportul Comisarului în majorarea cotei de export a vinurilor moldoveneşti pe piaţa comunitară, menţionând că ramura vitivinicolă este una de primă importanţă în economia naţională şi că un atare pas ar contribui la revigorarea acestei ramuri.
Dacian Cioloş a precizat că toate demersurile necesare în acest sens au fost făcute, urmând ca în scurt timp să demareze procedurile specifice unor astfel de situaţii. Comisarul european Stefan Fule, de asememea, a menţionat că UE este gata să acorde suport suplimentar Republicii Moldova prin majorarea cotei de export pentru produsele vinicole moldoveneşti.

Chisinaul dezminte

„Cine a spus că consultările au fost întrerupte? Nu există nici un document oficial care ar prevedea acest lucru. Din cele 43 camioane care au fost stopate la hotarul Federatiei Ruse, au rămas doar 23, celelalte au fost deja certificate si li s-a oferit dreptul de a livra productia pe teritoriu Rusiei”, a declarat anterior ministrul Agriculturii si Industriei Alimentare de la Chisinau, Valeriu Cosarciuc. Ministrul a precizat că agentii economici moldoveni, productia cărora stă la terminale, au respectat în totalitate reglementările care li se impun, specificând totodată că asteaptă rezultatele testării oficiale a laboratoarelor din Federatia Rusă pentru a vedea care totusi a fost problema. Referindu-se la situatia din domeniu, în general, ministrul a subliniat că productia moldovenească este, si în drum spre terminalele de profil, si la terminale, dând asigurări că vor fi întreprinse toate actiunile necesare pentru ca situatia să revină la normalitate si agentii economici din domeniu să-si poată exporta productia.

Retorica rusa

Federatia Rusa a stopat anterior consultările cu Republica Moldova în problema reluării livrărilor de vinuri moldoveneşti, începute in data de 12 iulie, a declarat medicul sanitar şef rus, Ghenadie Onişcenco, citat de agenţia informaţională rusă Interfax. Totodată, premierul Vlad Filat susţine că nu poate fi vorba de nici un fel de întreruperi a consultărilor, menţionând că în curând va avea o întrevedere cu omologul său rus, Vladimir Putin.
Potrivit lui Onişcenco, motivul stopării consultărilor între experţii moldoveni şi ruşi a constituit declaraţia ministrului Agriculturii, Valeriu Cosarciuc, care a asigurat că vinul moldovenesc nu conţine substanţe nocive. “Cosarciuc spunea că totul este bine. Am rămas nedumeriţi şi am fost nevoiţi să întrerupem consultările pe un termen indefinit”, a spus medicul sanitar şef rus. El a mai adăugat că în cadrul întrevederii de luni, 12 iulie, a experţilor, părţii moldoveneşti i-au fost înainate un şir de pretenţii referitor la calitatea vinului produs în Moldova şi furnizat Rusiei. În urma discuţiilor, experţii au ajuns la concluzia că în Moldova, în ultimul timp, s-a redus controlul calităţii vinurilor, ceea ce, după părerea lui Onişcenco, ar putea fi “o explicaţie”.
Pe de altă parte, reprezentanţii Centrului de Verificare a Calităţii Producţiei Alcoolice din Moldova, citaţi de postul de stiri Publika TV, preluat de mass-media susţin că reprezentanţi Serviciului sanitar al Rusiei nu au prezentat delegaţiei Moldovei la Moscova nicio dovadă care ar demonstra că vinurile blocate în vama rusă ar fi nocive. Mai mult, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Valeriu Cosarciuc a declarat că instituţia pe care o conduce nu a fost informată, în mod oficial, cu privire la întreruperea consultărilor.

Demers sirian

Republica Araba Siria doreşte să se alăture zonei de liber-schimb creată de Rusia, Belarus şi Kazahstan, în cadrul uniunii lor vamale, a declarat recent, la Minsk, preşedintele sirian Bashar al-Assad, aflat într-o vizită în această fostă republică sovietică, relatează mass-media regionala, citata de agentiile de presa de la Bucuresti. “Vă solicităm să ne susţineţi în eforturile noastre vizînd aderarea la zona de liber-schimb creată între Belarus, Rusia şi Kazahstan”, a afirmat preşedintele sirian, în cadrul unei întîlniri avute cu premierul belarus Serghei Sidorski, potrivit RIA Novosti. Liderul de la Damasc a apreciat că o viitoare prezenţă a ţării sale în această zonă “va stimula schimburile economice şi comerciale între Siria şi cele trei state”.
Uniunea vamală dintre Rusia, Kazahstan şi Belarus, un proiect ce data de mai multă vreme şi care a fost amînat din cauza unor divergenţe între Moscova şi Minsk, a fost lansată la 6 iulie, odată cu intrarea în vigoare a unui Cod vamal unic pe teritoriul acestor ţări. Etapa următoare a integrării lor prevede desfiinţarea frontierelor vamale, un obiectiv ce urmează să fie atins la 1 iulie 2011. La 1 ianuarie 2012, cele trei ţări ar urma să formeze un spaţiu economic unic caracterizat prin reguli comune de reglementare a activităţii lor economice.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *