Absent fiind de la Ziua Nationala a Romaniei, presedintele Traian Basescu a mers miercuri la summitul de la Astana (Kazahstan), acolo unde a avut un dialog cu omologul sau rus, Dmitri Medvedev, cei doi fiind surprinsi intr-un schimb jovial de replici. Cei doi lideri au mai purtat conversatii in marja summitului NATO de la Lisabona, acolo unde delegatiile celor doua tari au stat una langa cealalta datorita asezarii in ordine alfabetica. Inainte de a pleca spre summitului OSCE, intr-un interviu publicat marti de cotidianul Romania Libera, presedintele Traian Basescu a formulat critici dure la adresa Moscovei, spunand ca “Rusia nu a dat nici un semn ca si-ar insusi lectiile democratice”. El a spus ca percepe o “oarecare ostilitate” a Rusiei fata de Romania, manifestata ori de cate ori are ocazia si care e generata de neincredere, o neincredere care este insa reciproca. Romania nu se simte confortabil cu trupe ale Federatiei Ruse “langa granita noastra, in Transnistria”, a explicat Basescu, mentionand totodata si prezenta si consolidarea flotei ruse de la Marea Neagra.

Basescu: “Fara interventie armata”

Presedintele Traian Basescu a sustinut, miercuri, in alocutiunea din cadrul summitului OSCE de la Astana, ca solutionarea conflictului din Transnistria reprezinta o prioritate politica pentru Romania, adaugand ca impunerea unor solutii prin utilizarea fortei nu este acceptabila. “Pentru a aborda cu succes problematica conflictelor, trebuie in primul rand sa obtinem rezultate tangibile in reglementarea situatiilor din Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud si Nagorno-Karabah, care greveaza asupra climatului de securitate in intregul areal al OSCE. Tolerarea unor solutii impuse prin utilizarea fortei nu este acceptabila. Solutionarea conflictului din Transnistria reprezinta o prioritate politica pentru Romania. Sprijinim realizarea fara preconditii a discutiilor formale in cadrul de negociere consacrat 5+2, in vederea identificarii unei solutii durabile, cu respectarea deplina a normelor internationale si a integritatii teritoriale suveranitatii Republicii Moldova”, a afirmat Traian Basescu. “Suntem increzatori in capacitatea OSCE, demonstrata de-a lungul timpului, de a evalua corect dificultatile si blocajele, de a ajuta in depasirea abordarilor intransigente si coagularea unor formule consensuale. Singura metoda acceptabila ramane dialogul deschis, fara posibilitatea recursului la forta”, a adaugat seful statului roman. Separatismul din Transnistria, conflictul dintre azeri si armeni din Nagorno-Karabah sau situatia Georgiei sunt abordate miercuri si joi in Kazahstan, unde presedintele Romaniei se afla la masa discutiilor cu Dmitri Medvedev, Angela Merkel, Hillary Clinton sau premierul francez Francois Fillon.

Transnistria pe agenda

Summitul OSCE de la Astana are pe agenda si subiectul conflictelor inghetate, inclusiv cel din Transnistria. La ultima reuniune de un asemenea nivel, care a avut loc in 1999, la Istanbul, Rusia si-a luat angajamentul ca isi va retrage armamentul si trupele din Transnistria, ceea ce nu s-a intamplat. OSCE este mediator in procesul de reglementare transnistreana, alaturi de Rusia si Ucraina. Intr-un articol publicat marti in Rossiskaia Gazeta, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a cerut OSCE sa evite “standardele duble” in privinta solutionarii conflictelor regionale. “In ultima vreme, se observa o tendinta stranie, care se traduce printr-o abordare selectiva a conflictelor de pe teritoriul OSCE – unele sunt tratate prioritar, iar altele sunt tratate cu o tacere absoluta”, afirma Lavrov in articol, considerand aceasta stare de fapt “nejustificata”.

Amenintari rusesti

Tot in ajunul summitului, presedintele Dmitri Medvedev si-a sustinut discursul despre starea natiunii si a profitat de ocazie pentru a avertiza in privinta unei noi curse a inarmarilor. Rusia si Occidentul trebuie sa ajunga in urmatorii 10 ani la un acord privind apararea antiracheta, in caz contrar va incepe o noua cursa a inarmarii si Moscova va trebui sa desfasoare noi arme strategice, a spus, in esenta, Medvedev. Presedintele rus este initiatorul unei noi strategii de securitate pentru Europa, pe care insa SUA si Europa nu au dat semne ca ar vrea sa o impartaseasca. Moscova vrea sa o foloseasca insa ca moneda de schimb in discutiile despre armamentul conventional din Europa, subiect ce vizeaza intotdeauna si Transnistria, unde Moscova are stationate trupe. Secretarul american de stat Hillary Clinton a spus in septembrie ca state precum Moldova trebuie sa aiba dreptul de a fi de acord cu stationarea trupelor straine pe teritoriul lor suveran, aluzie la trupele ruse din Transnistria, a caror retragere este ceruta de Chisinau si de comunitatea internationala.

Ghimpu cere retragerea rusilor

La reuniunea la nivel inalt din Kazahstan, Chisinaul urma sa fie reprezentat de presedintele interimar, Mihai Ghimpu, dar acesta a refuzat sa mearga la Astana, deoarece pe agenda nu este retragerea trupelor din Transnistria. R. Moldova este reprezentata la Astana de viceministrul pentru reintegrare, Victor Osipov, si de adjunctul ministrului de externe, Andrei Popov. Vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Victor Osipov, a cerut la summitul OSCE de la Astana, retragerea cat mai rapida a fortelor militare si a munitiilor ruse de pe teritoriul R. Moldova, avertizand ca aceasta problema ramane prea mult timp nesolutionata.

Conditii rasaritene

Presa rusa a scris luna trecuta ca reducerea armamentului conventional in Europa, inclusiv a celui din Romania, ar fi una dintre conditiile intoarcerii Moscovei in Tratatul privind fortele conventionale din Europa (CFE), care reglementeaza armamentele conventionale din Europa si pe care Duma l-a suspendat la sfarsitul anului 2007 din cauza refuzului NATO de a ratifica ajustarea lui. Chestiunea reducerii armamentului conventional ar putea fi negociata cu Rusia in schimbul retragerii trupelor pe care Moscova le mentine in Transnistria, a scris Nezavisimaia Gazeta.

Dezghet transnistrean

Cancelarul german Angela Merkel l-a surprins in iunie pe presedintele rus Dmitri Medvedev cu o propunere neobisnuita – daca Rusia este interesata in cooperarea cu Europa, in special pe probleme de securitate, ar trebui sa ajute la rezolvarea conflictului din Transnistria. Propunerea lui Merkel este ca Rusia, impreuna cu Ucraina, Moldova, Transnistria, OSCE, Uniunea Europeana si Statele Unite sa relanseze asa-numitele negocieri in formatul 5 + 2. Aceste negocieri au fost oprite in urma cu patru ani de Rusia si Transnistria, intrucat Moscova a preferat negocieri bilaterale prin care isi putea exercita o influenta mai mare. Germania vrea ca Rusia sa-si retraga in cele din urma trupele din Transnistria, astfel incat Moldova sa poate castiga din nou controlul intregului teritoriu al tarii. in acelasi timp, Transnistrei i s-ar putea acorda un anumit grad de autonomie. in schimb, Merkel ofera Rusiei ceva ce isi doreste de mult: infiintarea unui Comitet politic si de securitate UE- Rusia, unde Europa si Rusia ar conclucra mai stans in operatiuni de administrare a crizelor civile si militare. Dupa oferta facuta de Merkel, Rusia nu si-a dat inca acordul de reluare a negocierilor 5 plus 2, cu atat mai putin nu a luat in considerare retragerea trupelor. Subiectul Transnistria a fost reluat insa de Merkel si Medvedev in octombrie, la summitul de la Deauville, unde a participat si presedintele francez, Nicolas Sarkozy. Succesul negocierilor pentru reglementarea transnistreana depinde si de pozitia Romaniei, a declarat presedintele rus, Dmitri Medvedev, la conferinta de presa comuna dupa summitul franco-ruso-german de la Deauville. “Consider ca putem obtine rezultate bune, dar e necesar ca toate partile implicate in conflict sa aiba o atitudine constructiva, in special intermediarii – cei care sunt in masura sa influenteze aceasta problema”, a spus presedintele rus. In acelasi timp, el a subliniat ca succesul va depinde nu numai de Rusia, ci in primul rand de pozitia Republicii Moldova, Transnistriei, dar si de pozitia Romaniei si a UE.

Merkel si Clinton vor solutii

Cancelarul german, Angela Merkel, si secretarul de stat american, Hillary Clinton, au pledat, miercuri, la summitul OSCE de la Astana, pentru reluarea negocierilor oficiale in vederea solutionarii conflictului transnistrean. Atat Angela Merkel, cat si Hillary Clinton au subliniat nevoia reluarii negocierilor in format “5+2” pe tema conflictului dintre Chisinau si Tiraspol. La randul sau, Hillary Clinton si-a exprimat speranta ca participantii la summitul de la Astana vor contribui la demilitarizarea regiunii transnistrene.