Protestatarii eleni au aruncat Grecia in haos

In cadrul intrunirii la nivel inalt de la Bruxelles, oficialii din cele 16 state ale Zonei Euro au ratificat proiectul propus de Franta si Germania pentru ajutor economic urgent acordat Greciei, relateaza surse diplomatice europene, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Oficialii europeni nu au facut cunoscuta valoarea totala a transelor, surse diplomatice, citate de KARADENIZ PRESS, acreditand suma de 20-30 de miliarde de euro, urmand ca 2/3 din valoarea creditului sa fie asigurata din bugetul statelor UE, iar 1/3 din fondurile Fondului Monetar International (FMI). Decizia de acordare a ajutorului financiar va trebui ratificata de fiecare din cele 27 de state membre UE, iar fiecare guvern va decide ce suma de bani va acorda Greciei.
Conform surselor citate, cancelarul german Angela Merkel a insistat pentru implicarea financiara directa a FMI, in timp ce majoritatea reprezentantilor statelor din Zona Euro propuneau creditarea Greciei din resursele financiare interne ale statelor. Din cauza situatiei critice a economiei Greciei, stat membru al Zonei Euro, cursul monedei unice europene a scazut dramatic pe parcursul ultimelor luni pe pietele financiare internationale. Potrivit expertilor, acest lucru a afectat grav economia majoritatii statelor membre ale UE, in timp ce Germania, unul din cei mai mari exportatori, este cel mai putin afectata de acest trend economic.

Bomba germana

Germania sustine o combinatie de ajutor al Fondului Monetar International si o salvare comuna bilaterala a EU pentru Grecia, dar doar „ca ultima varianta”, cand statul elen esueaza a se autofinanta, a declarat cancelarul german Angela Merkel, cu cateva ore inainte de summitul UE de la Bruxelles. „Dar din nou trebuie sa spun, aceasta poate fi folosita doar ca ultima varianta” daca Grecia este incapabila de a imprumuta bani de pe pietele de capital.
In acelasi timp, mecanismul de acordare a ajutorului financiar va fi lansat doar in „punctul critic”, a declarat un inalt oficial francez, conditiile concrete si termenele creditarii nefiind date publicitati. Reamintim ca Franta s-a aratat favorabila unui plan de a salva Grecia exclusiv prin mijloace europene, apreciind ca interventia FMI nu ar favoriza independenta euro pe viitor.
La randul sau, cancelarul german a mai cerut statelor din zona euro sa respecte strict Pactul European de Stabilitate. In Germania, cea mai mare economie a zonei euro, opinia publica se opune participarii Berlinului la un pachet de ajutor finanaciar acordat Greciei. Cancelarul Angela Merkel, care nu doreste sa isi strice relatia cu alegatorii germani in perioada premergatoare alegerilor, programate peste sase luni vrea ca, in cazul in care UE, ar participa la un program de sprijin finanaciar acordat Atenei, partea cea mai importanta sa fie asigurata de FMI.
Cancelarul Germaniei Angela Merkel si ministrul de finante Wolfgang Schäuble, au mai propus sa dezvolte un mecanism de excludere din zona euro a tarilor care nu sunt capabile sa faca fata normelor fiscale ale Uniunii Monetare Europeane. In acelasi timp, Germania a cerut crearea unui Fond Monetar European, pentru a mentine stabilitatea monedei euro.
Implicare FMI intr-un plan de sprijinire a unei tari din “zona euro” are insa numerosi adversari, inclusiv guvernatorul bancii centrale germane, Bundesbank, Axel Weber. Presedintele Bancii Centrale Europene, Jean Claude Trichet a declarat ca Fondul Monetar International este “incapabil” sa ajute Grecia, iar presedintele Eurogroup-ului, Jean Claude Junker, a subliniat ca implicarea FMI, ar face inutila discutia despre politica monetara comuna.
Totodata ministrul de Externe al Republicii Italia, Franco Frattini, citat de mass-media internationala, a declarat ca „avem nevoie de un compromise pentru Grecia. Cand o tara memebra a zonei euro trece printr-o perioada grea aveam datoria morala si institutionala de a o ajuta”. Reamintim ca Italia este unul dintre cei mai mari investitori europeni din Grecia.

Plan european

Anterior, surse diplomatice au dezvaluit ca guvernele Frantei si a Germaniei lucreaza asupra unui plan de actiuni pentru acordarea unui ajutor financiar Greciei in valoare de 30 de miliarde de euro, Banca Centrala Europeana si Bundesbank-ul german anuntand ca se vor alatura initiativei. Potrivit surselor citate, Parisul si Berlinul erau gata sa ofere 20 si, respectiv, 10 miliarde de euro, guvernul german avand intentia de a cere Atenei garantii in valoare de 10 miliarde de euro prin intermediul bancii de stat Kreditanstalt fur Wiederaufbau (KfW).
Reamintim ca la inceputul anului 2010 oficiali ai guvernului de la Berlin au declarat ca nu vor sustine Grecia care are nevoie de refinantarea datoriilor in valoare de peste 20 de miliarde de euro, ceea ce a condus la deteriorarea vizibila a relatiilor eleno-germane. Datoria de stat a Greciei reprezinta 130% din PIB. Guvernul de la Atena a luat un sir de masuri extreme si nepopulare in randul societatii pentru micsorarea deficitului bugetar. Printre acestea se numara  si marirea impozitelor si micsorarea platilor sociale.

Cartea nazista

Divergentele dintre Berlin si Atena au provocat reactii dure de ambele parti, autoritatile elene lasand sa se inteleaga, ca Germania ar trebui sa plateasca despagubiri pentru crimele naziste comise in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Prim-ministrul grec Giorgos Papandreou, intr-un discurs la Bruxelles, a subliniat faptul ca problema despagubirilor „ramane deschisa, desi nu ar fi rezonabil ca aceest subiect sa fie discutat acum”. Declaratiile premierului elen au venit la scurt timp dupa ce oficiali germani cereau Greciei sa vanda o parte din insule pentru a acoperi deficitul bugetar.
Astfel, vice-premierul Theodoros Pangalos, a acuzat Germania, ca in perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial, autoritatile naziste au confiscat Greciei rezervele de aur, distrugand astfel economia elena. Si primarul nationalist al Atenei, Nikitas Kaklamanis, a cerut Germaniei sa plateasca despagubiri de razboi in valoare de 70 de miliarde de euro.
La randul sau, autoritatile germane au declarat in repetate randuri ca problema despagubirilor pentru crimele nazismului este inchisa. Ministerul german de Externe a remarcat faptul, ca prevederile Conferintei de la Londra din 1953, conform carora Germania trebuia sa plateasca pentru toate datoriile externe, in termen de cinci ani de la unificare, au fost anulate prin incheierea acordului „doi plus patru” din 1990, cunoscut sub numele de „Tratatul privind solutionarea definitiva privind Germania”. In conformitate cu acest acord, aliatii au renuntat la toate drepturile in ceea ce priveste compensatiile din partea Germaniei. Toate platile ulterioare, efectuate de Germania, in special cele de compensare pentru persoanele supuse la munca fortata de regimul nazist, nu au fost efectuate din constrangeri legale, ci printr-o decizie unilaterala a autoritatilor germane.