Rafinariile kazahe, victima a conflictului energetic dintre Moscova si Astana

Kazahstanul ar putea ramane fara benzina din cauza sistarii livrarii de petrol rus catre aceasta tara, a declarat ministrul energiei kazah, Sauat Mandaev, citat de mass-media locala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Motivul sistarii de petrol autoritatile Federatiei Ruse catre Kazahstan o constituie interpretarea ambigua de catre serviciul vamal rus a reglementarilor privind taxele vamale pentru produsele petroliere valabile pentru tarile vecine. Incepand cu 1 februarie 2010 tariful unic al Uniunii vamale pentru exportul petrolului este de 270 de dolari per tona, insa, in acest document nu era specificat ca pentru Republica Kazahstan, membra a Uniunii vamale, aceasta taxa nu este valabila. Lipsa unor prevederi legale clare a condus la sistarea temporara a livrarilor pana la adoptarea unor modificari ale legislatiei in domeniu. Potrivit surselor oficiale locale, transportatorii rusi au sistat livrarile catre Kazahstan si asteapta implementarea noilor masuri de catre serviciile vamale ale Federatiei Ruse.
Surse oficiale de la Astana, preluate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca autoritatile kazahe vor adopta masuri similare impotriva importurilor din Federatia Rusa, urmand ca Guvernul kazah sa anunte saptamana viitoare un plan de masuri comerciale. Sursele citate au mai declarat ca negocierile dintre cele doua capitale, menite sa detensioneze relatiile bilaterale, au esuat pana in acest moment.

Conflict cu repetitie

Reamintim ca recent Federatia Rusa si Republica Belarus, alt membru al Uniunii Vamale, au trecut printr-un conflict similar, incheiat prin semnarea unui nou acord privind livrarile de titei, punand astfel capat razboiului energetic care a amenintat siguranta tranzitul petrolului catre state ale Uniunii Europene. “Am semnat o serie de documente. Este vorba de amendament la acordul cadru pentru livrarea de petrol pentru Belarus si la metodele de fixare a pretului”, a declarat vicepremierul rus Igor Secin in timpul unei intrevederi cu presedintele rus Dmitri Medvedev. Vicepremierii celor doua tari au semnat o “declaratie de garantie” care prevede tranzitul petrolului fara intrerupere catre destinatiile europene, a adaugat Secin, precizand ca Minskul a acceptat „argumentele economice” prezentate de delegatia rusa care a participat la negocieri cu partea belarusa, condusa de vicepremierul Vladimir Semaciko, un apropiat al presedintelui Alexandr Lukasenko.
Conform mass-media rusa, presedintele Dmitri Medvedev si-a exprimant disponibilitatea pentru elaborarea unui nou acord-cadru, transparent si aplicabil pe termen lung, pentru tranzactiile petroliere dintre cele doua tari, inclusiv privind tranzitul petrolului rus catre Europa de Vest si al pretului pentru petrolul rusesc importat in Belarus, Minskul avand beneficii anuale de aproximativ 2 miliarde de dolari USD din revanzarea acestuia pe pietele internationale.

Uniune vamala panslava

Una din mizele diferendului energetic dintre Moscova si Minsk consta in modul de implementare a prevederilor Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, aminteste mass-media rusa, Minskul manifestand reticente fata de solicitarile ruse. Astfel, in timp ce autoritatile ruse nu vad nicio contradictie intre existenta acestui acord si perceperea de taxe vamale de export pentru petrolul destinat Belarusului (n.r.-recomercializat de acesta) si pentru cel care tranziteaza teritoriul belarus in drum spre Europa, Minskul doreste obtinerea unui regim preferential, care ar fi subsecvent uniunii vamale.
Reamintim ca la inceputul saptamanii, autoritatile vamale belaruse, citate de mass-media de la Minsk, au declarat ca intrarea in vigoare a Uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan va avea ca efect posibil o crestere a contrabandei. Seful serviciului, Andrei Mihalkevici, a subliniat ca aceasta situatie nu poate fi evitata decat prin unificarea codurilor vamale ale celor trei republici. Mai exact, prevederile privind raspunderea pentru inclcarea legislatiei vamale trebuie sa fie unitare pentru cele trei tari. “Noi lucram la un plan comun pentru combaterea contrabandei in spatiul Uniunii vamale dar si la frontierele sale exterioare”.
Mihalkevici a mai anuntat ca, in luna mai 2010, este prevazuta sa aiba loc la Minsk o reuniune a sefilor serviciilor de informatii si ai autoritatilor vamale din Rusia, Belarus si Kazahstan, la care se intentioneaza si invitarea responsabililor din alte republici CSI, precum si a unor oficiali din Republica Abhazia si Republica Osetiei de Sud, regiuni separatiste din Georgia. “Problema contrabandei depaseste spatiul Uniunii vamale”, a adaugat oficialul belarus, citat de RIA Novosti.

Cartea kazaha

Republica Belarus a incercat sa forteze mana Moscovei in problema noului acord energetic, jucand „cartea kazaha”, au declarat surse diplomatice ruse, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Astfel, diplomatia de la Minsk a negociat in paralel cu autoritatile de la Astana posibilitatea aprovizionarii Belarusului cu titei din Kazahstan, precum si demararea altor proiecte comune in domeniul energiei si al industriei militare. „Necesitatile rafinariilor belaruse pot fi satisfacute de resursele de petrol din Kazahstan” a declarat ambadorul kazah in Belarus, Anatoli Smirnov, la o conferinta de presa organizata cu ocazia preluarii de catre Kazahstan a presedentiei OSCE. Conform ambasadorului kazah, citat de agentia oficiala de presa BELTA de la Minsk, noua Uniune vamala deschide noi oportunitati pentru transportul titeiului din Kazahstan catre rafinariile belaruse pentru procesare si export catre statele Uniunii Europene. „Nimeni nu a respins aceasta idee. Este mentionata in toate documentele bilaterale kazaho-belaruse. Subiectul a fost discutat in timpul vizitelor oficiale ale celor doi premieri si a discutiilor dintre presesedintii Belarusului si Kazahstanului” a subliniat Anatoli Smirnov. Diplomatul a subliniat ca taxele vamale ridicate pentru tranzitul petrolului au fost un obstacol major, dar dupa intrarea in vigoare a Uniunii vamale aceasta problema a fost rezolvata. „Consider ca o problema atat de importanta ca tranzitul petrolului va fi rezolvata. Rafinariile belaruse vor procesa petrol din Kazahstan” a conchis Smirnov, care a subiniat ca Astana este pregatita sa participe la procesul de modernizare a rafinariilor belaruse, precum si la proiectele de constructie a unora noi.
Concomitent, Republica Belarus este unul din principalii furnizori militari ai Kazahstanului, Astana importand tancuri (n.r.-T80 modernizate), tunuri, elicoptere (n.r.-inclusiv Mi-24 de lupta), armament usor, munitie de diferite calibre, precum si piese de schimb pentru tehnica militara de fabricatie sovietica si rusa aflata inca in dotarea fortelor militare, aeriene si navale ale statului central asiatic. Conform declaratiilor lui Nikolai Azamatov, presedintele Comitetului Militar-Industrial de la Minsk, tehnicieni militari din Belarus sprijina procesul de modernizare al navelor flotei militare kazahe din Marea Caspica (n.r.-majoritatea donatii din partea SUA, Turciei, Frantei si Germaniei), precum si a sistemului de aparare antiaeriana local. Reamintim ca relatiile militare bilaterale dintre Belarus si Kazahstan au provocat tensiuni intre Minsk si Moscova, oficiali militari rusi acuzand partea belarusa de subminare a industriei militare ruse, care beneficiaza la randul sau de importante contracte din partea autoritatilor din Kazahstan. Statul central-asiatic este dependent de importul de tehnologie militara din Federatia Rusa si Belarus, in pofida eforturilor de diversificare a surselor de import.

Blocaj energetic

Reamintim ca autoritatile ruse au intrerupt frecvent aprovizionarea cu petrol a principalelor rafinarii din Belarus, ca urmare a refuzului repetat al regimului de la Minsk de a accepta conditiile impuse de Moscova privind taxarea petrolului livrat, precum si vanzarea principalelor rafinarii de petrol belaruse catre comapnii rusesti. Rusia si Belarus nu au reusit sa incheie un nou acord in domeniul de petrolului, amplificand temerile din capitatelele UE referitoare la o posibila intrerupere a livrarilor catre anumite state europene si posibilitatea cresterii masive a preturilor, relateaza agentiile de presa internationale, citand mass-media locala. “Partea rusa a ignorat de facto argumentele si calculele prezentate de autoritatile belaruse”, se arata intr-un comunicat al serviciului de presa al Ministerului de Externe din Republica Belarus, care anunta ca delegatia belarusa a plecat din Moscova, ambele parti confirmandu-si disponibilitatea de a continua discutiile.

Negocieri dificile

In perioada Anului Nou, discutiile au fost sistate de mai multe ori si au avut ca rezultat intreruperea, pentru scurt timp, a livrarilor de petrol catre rafinariile belaruse. Autoritatile europene sunt interesate de rezoltarea divergentelor intre cele doua state ex-sovietice, avand in vedere ca in 2007 livrarile a circa un milion de barili pe zi de petrol, care tranzitau Belarusul, au fost intrerupte din cauza unul conflict similar, considera presa europeana, citand surse oficiale ale UE.
Actuala disputa, legata de pretul petrolului livrat de Rusia statului belarus, a contribuit cresterea cotatiei titeiului la peste 83 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele 15 luni. In 2009, Rusia a permis Belarusului sa importe circa 20 de milioane de tone de petrol la un pret reprezentand 35,6% din tariful normal de export. Autoritatile ruse au decis ca in anul 2010 Belarusul poate cumpara fara taxe vamale numai sase milioane de tone de petrol rusesc pentru uz intern. Oficialii de la Minsk vor ca toata cantitatea de petrol achizitionata din Rusia sa fie scutita de plata taxelor vamale, dar Moscova cere pret integral pentru circa 14,5 milioane de tone de petrol pe an, cantitate care este rafinata si reexportata.
Daca livrarile vor fi intrerupte, cele mai afectate vor fi Germania si Polonia, statul german primind 350.000 de barili pe zi de petrol prin conducta Drujba, care tranziteaza teritoriul belarus, insumand peste 15% din consumul intern. Printre cei mai importanti cumparatori de petrol livrat prin conducta Drujba se numarara rafinarii detinute de comapniile occidentale Total, Shell si BP.

Santaj diplomatic

Una din solciitarile pregnante ale Moscovei la adresa Belarusului si Republicii Kazahstan se refera la recunoasterea de catre Minsk si Astana a independentei Abhaziei si Osetiei de Sud. Conform unor surse diplomatice abhaze, Republica Belarus si Kazahstan si-au luat angajamentul sa deschida cate un consulat general in cele doua republici separatiste din Caucaz. Reamintim ca Parlamentul belarus va lua o decizie in acest sens in urmatoarele luni, o delegatie parlamentara vizitand in luna noiembrie 2008 Abhazia si Osetia de Sud „pentru a studia situatia si a purta discutii in parlamentele acestora”, conform serviciului de presa al legislativului belarus, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Independenta Abhaziei si Osetiei de Sud a fost recunoscuta de Federatia Rusa imediat dupa razboiul cu Georgia din august 2008, o masura similara fiind adoptata doar de Nicaragua, Venezuela si Republica Nauru. Mentionam ca Abhazia mai este recunoscuta si de catre Transnistria, Osetia de Sud si Nagorno-Karabach, regiuni separatiste din spatiul Comunitatii Statelor Independente.