EXCLUSIV: Axa cocainei PKK-Columbia penetreaza Romania si Republica Moldova

, , , , ,
 

"Armata" PKK, finantata din Romania si Republica Moldova

"Armata" PKK, finantata din Romania si Republica Moldova

Procurorii DIICOT de la Bucuresti au destructurat o grupare formata din cetateni columbieni, romani si de alte nationalitati, specializata in traficul de cocaina, drogurile fiind aduse din America de Sud in Romania ascunse in containere cu peste congelat, relateaza serviciul de presa al institutiei, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Surse oficiale de la Bucuresti au declarat ca suportul tehnic si informativ a fost asigurat de catre ofiteri de informatii din cadrul Serviciul Roman de Informatii (SRI) si Serviciul de Informatii Externe (SIE), care au beneficiat, la randul lor, de asistenta Millî İstihbarat Teşkilâtı (MIT), principalul serviciu de informatii al Republicii Turcia, si a altor servicii partenere din statele UE. Potrivit surselor citate, cocaina urma sa fie distribuita, prin diferite retele infractionale, inclusiv subordonate Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), in statele Uniunii Europene, Ucraina, Republica Moldova si tarile din Balcanii de Vest.

Nucleu columbian

Nucleul retelei de crima organizata se afla in Columbia, fiind reprezentat de catre liderii cartelului de droguri Medellin, respectiv fratii Miguel si Victor Mejia Munera („Gemenii” sau „Los Mellizos”). Activitatea infractionala a fost desfasurata in Romania de catre inculpatii Nadolu Constantin, zis „Paco” si Iosef Catalin, zis „Jesi” si „Carlitos”, sub coordonarea lui Victor Manuel Porto Sanchez, acestia asigurand preluarea in Romania a drogurilor de mare risc din America de Sud, coordonand si faza incipienta de distribuire a cocainei catre diferite retele. Victor Manuel Porto Sanchez zis „El Viejo”, de nationalitate columbiana, este cercetat pentru savarsirea unor infractiuni de trafic international de droguri de mare risc si omor.
Conform surselor judiciare de la Bucuresti, inculpatii au participat la organizarea transportarii pe cale maritima, pe ruta Ecuador (Guayaquil) – Spania (Algericas) – Italia (Gioia Tauro) – Romania (portul Constanta – Agigea – Sud) a unor mari cantitati de cocaina disimulate in containere incarcate cu peste congelat. Preluarea drogurilor era realizata sub forma importului legal de marfuri, inculpatii folosind in acest scop o societate comerciala avand sediul in com. Stefanestii de Jos, judetul Ilfov, pentru importarea unor containere test, in scopul verificarii reactiei autoritatilor. Dupa efectuarea testului, inculpatii au realizat un transport efectiv de cocaina, pe ruta maritima Ecuador – Romania, destinatia finala a drogurilor fiind, in principal, statele din Europa de Vest.
La data de 5.12.2007, autoritatile ecuadoriene au capturat acest transport de 364 kg. cocaina, in valoare de 22 milioane de euro, drogurile fiind disimulate in cutii cu peste congelat. Intentia inculpatilor a fost aceea de a trafica, pe ruta America De Sud – Romania – Vestul Europei, cantitatea totala de 1.5 tone de cocaina, in valoare de 90 de milioane euro. In cauza au fost efectuate un numar de 7 perchezitii domiciliare in mun. Bucuresti si in jud. Ilfov. Actiunea procurorilor D.I.I.C.O.T. de monitorizare a membrilor gruparii a fost realizata in mod coordonat si in cooperare cu ofiterii D.E.A. a SUA si cu autoritatile competente din Ecuador, Italia si Spania.

Soferii cocainei

Trei şoferi de TIR din România au ajuns şefi de reţele de trafic internaţional de droguri. Ultimul capturat este Constantin Nadolu, care, împreună cu Cătălin Iosef, nepotul iluzionistului Iosefini, intenţiona să treacă prin România peste două tone de cocaină, relateaza mass-media de la Bucuresti. Arestarea, săptămâna trecută, a traficantului de cocaină Constantin Nadolo dezvăluie un tipar al românilor care au avansat în ierarhia reţelelor internaţionale, relateaza mass-media de la Bucuresti. Foştii şoferi de TIR sunt cei mai eficienţi şi greu de depistat şefi de reţele de trafic internaţional de droguri. Ei au exerciţiul comerţului la negru cu blugi, cafea şi gumă de mestecat, spun ofiţerii antidrog. După 1990, unii şoferi de TIR s-au specializat în contrabanda cu cafea şi ţigări, iar apoi au trecut la trafic de droguri, ajungând, în scurt timp, capi de reţele internaţionale. Între cei mai cunoscuţi şefi de reţele din România, care au fost capturaţi în ultimii ani, sunt Emil Crivac, George Laurenţiu Dinu şi Constantin Nadolu.

Filiera kurda

Emil Crivac, specializat în trafic de heroină pe ruta Turcia-Italia-Olanda, a fost arestat în 2004, când poliţiştii antidrog au descoperit 112 kilograme de heroină într-o rulotă care-i aparţinea. George Laurenţiu Dinu, zis Gore, specializat în trafic de heroină pe ruta Turcia-Germania-Franţa, a fost arestat în 2009 în dosarul furtului de arme de la o unitate militară din Ciorogârla. Gore lucra cu membrii importanti ai structurilor PKK din Romania si Republica Moldova, cu care ţinea legătura telefonic (acesta cunoscand bine limba turcă si satisfacator limba kurda), după cum arata interceptările făcute de SRI, dezvaluite de mass-media de la Bucuresti. Ultimul, arestat de curând, este Constantin Nadolu, care urma să transporte din Ecuador în România peste două tone de cocaină. În acest ultim caz, arestările au început în Ecuador în 2007, când s-a capturat un container cu 360 kilograme de cocaină. Containerul aparţinea unei firme din România, fusese închiriat şi trimis în Ecuador de Nadolu pentru a importa peşte congelat.

Cocaina internationala

În 2007, un poliţist antidrog din România a aflat că Nadolu a comandat peste două tone de cocaină şi a plătit primul transport. În baza protocoalelor de cooperare internaţională, informaţia a fost transmisă mai departe pentru ca transportul să fie supravegheat prin agenţi infiltraţi. Însă autorităţile ecuadoriene au decis să captureze containerul la sursă, să-i aresteze pe capii reţelei, astfel că atunci în România nu au ajuns probele directe care să ateste implicarea lui Nadolu. Probele au venit prin comisie rogatorie abia la începutul acestui an, când fostul şofer a fost arestat alături translatorul şi colaboratorul său, Cătălin Iosef. „Beneficiarul final” al cocainei, respectiv omul din Spania care trebuia să plaseze drogurile pe piaţă, nu a fost arestat deocamdată.

Infractor diplomat

Nadolu ar fi ajuns să-i cunoască pe membrii reţelelor de traficanţi din Ecuador şi Columbia prin Cătălin Iosef, care ar fi avut în principal rolul de translator. „Iosef a trăit în Mexic şi Nicaragua pe vremea când făcea parte din trupa de circ; vorbeşte bine spaniolă, este un tip foarte deştept, educat. El ţinea legătura telefonică cu Manuel Porto Sanchez din Ecuador”, relateaza sursele citate de cotidianul „Romania Libera”. Se presupune că Nadolu şi Iosef s-au cunoscut în showroom-uri, ambii fiind pasionaţi de maşini. Nadolu are o viaţă mondenă intensă, concediile şi le face în Thailanda, Dubai, Turcia, în hoteluri de lux, nu lipseşte de la raliurile de Formula 1 şi merge des la vânătoare alături de VIP – uri.

Cocaina la Chisinau

Surse oficiale din cadrul Millî İstihbarat Teşkilâtı (MIT), principalul serviciu de informatii al Republicii Turcia, au declarat, in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca PKK foloseste teritoriul Republicii Moldova pentru coordonarea unor actiuni de anvergura in statele Uniunii Europene (UE) si a Comunitatii Statelor Independente (CSI), actiuni menite sa asigure finantarea activitatii structurilor PKK, implicate intr-un sangeros razboi cu autoritatile de la Ankara. Sursele MIT citate au estimat la aproximativ 100-120 numarul de membrii si simpatizanti activi ai PKK, aflati momentan pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv in regiunea separatista transnistreana. Totodata, sursele MIT citate au mai declarat ca in Ucraina functioneaza una dintre cele mai extinse retele de sprijin financiar si logistic a PKK, in fosta republica sovietica avand rezidenta aproximativ 500-600 de membrii si simpatizanti activi ai organizatiei separatiste kurde. Surse din cadrul comunitatii cetatenilor turci din Ucraina estimeaza ca in aceasta tara se afla, cu forme legale si ilegale, aproximativ 19-20 de mii de cetateni ai Republicii Turcia sau originari din Republica Turca a Ciprului de Nord, nerecunoscuta diplomatic si politic de comunitatea internationala.
La randul lor, surse oficiale din cadrul Serviciului de Informatii si Securitate (SIS) al Republicii Moldova, au declarat, in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca SIS monitorizeaza permanent activitatile membrilor PKK pe teritoriul national Republicii Moldova, la o serie de suspecti fiindu-le interzis accesul pe teritoriul Republicii Moldova. Sursele oficiale din cadrul SIS au mai declarat ca activitatea de monitorizare si prevenire eficienta a activitatii PKK in Republica Moldova este grav afectata de catre existenta conflictului transnistrean si imposibilitatea autoritatilor constitutionale de la Chisinau de a-si exercita prerogativele legale in Transnistria si sectorul de frontiera moldo-ucrainean, controlat de autoritatile secesioniste de a Tiraspol.

Divizia moldoveneasca a PKK

Potrivit surselor oficiale din cadrul MIT, citate anterior de agentia de presa KARADENIZ PRESS, o serie de cetateni ai Republicii Moldova sunt implicati in ample actiuni criminale, menite sa asigure finantarea PKK, inclusiv traficul de droguri, inclusiv cocaina columbiana, catre statele UE si CSI. Astfel cetateanul Republicii Moldova, Vasile R., din orasul Cahul (situat in sudul Republicii Moldova), a fost identificat de MIT ca facand parte dintr-o grupare PKK, specializata pe traficul de droguri si de persoane din Turcia, statele CSI si alte tari asiatice, catre UE, grupare care a asigurat, in anul 2010, un venit de aproximativ 6-7 milioane de Euro pentru PKK. Conform surselor citate, cetateanul Republicii Moldova a fost implicat si in actiuni „comerciale” ale PKK din Romania, Italia si Portugalia, acesta avand si cetatenia lusitana.
Un alt caz documentat pe larg de Millî İstihbarat Teşkilâtı (MIT), este cel al cetateanului Republicii Moldova, Sergiu L., din orasul Edinet, care pe parcursul anilor 2008-2010, impreuna cu mai multi cunoscuti membri ai PKK au deschis o serie de firme in regiunea Padova din Italia, prin care au efectuat operatiuni de spalare a fondurilor obtinute de structurile PKK din Italia si Austria in urma traficului de persoane si de droguri, inclusiv cocaina, actiuni stopate in urma cooperarii dintre autoritatile italiene si cele de la Ankara.
Conform surselor MIT, un aspect important al racolarii cetatenilor Republicii Moldova de catre PKK este cel al legitimarii prezentei unor membrii PKK in statele UE, unde multi cetateni din fosta republica sovietica si-au legalizat statutul mult mai usor fata de membrii PKK, proveniti din Turcia, Irak sau Siria. Astfel, potrivit datelor MIT, PKK a platit pana la 10 mii de euro unor femei din Republica Moldova, domiciliate in Italia pentru ca acestea sa accepte casatorii de forma cu membrii ai PKK. Sursele citate au dat exemplu Svetlanei M., originara din orasul Comrat (UTA Găgăuzia), si care a domiciliat cativa ani in orasele Adana si Istanbul din Republica Turcia, unde a fost recrutata de PKK, si care recruta femei din Republica Moldova si Ucraina pentru astfel de actiuni. Oficialii MIT au mai declarat ca MIT a documentat mai multe cazuri de acest fel in Italia, existand insa suspiciuni intemeiate ca aceasta practica afecteaza si comunitatile cetatenilor moldoveni din Spania si Portugalia.

Romania, baza a terorismului kurd

Reamintim ca anul trecut, doi cetăţeni turci, suspectaţi de apartenenţă la gruparea teroristă PKK, au fost reţinuţi de autorităţile române, fiind expulzaţi sub escortă militară. Conform Oficiului Român pentru Imigrări (ORI), cei doi cetăţeni turci au fost ridicaţi din Bucureşti, după ce Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) din Ministerul Administraţiei şi Internelor au furnizat date care conturează legăturile celor doi turci la gruparea PKK, inclusă pe lista organizaţiilor teroriste în Uniunea Europeană şi SUA. Unul dintre cetăţenii turci a solicitat ORI acordarea statutului de refugiat în România, însă i-a fost refuzat, fiind declarat indezirabil.

Operatiune de anvergura

Ofiterii din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări(ORI) – Serviciul Combaterea Şederii şi Muncii Ilegale a Străinilor Bucureşti în baza informaţiilor furnizate de către Serviciul Român de Informaţii(SRI) şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţiei Internă (DGIPI) au desfăşurat în luna august 2010, în Bucureşti, mai multe acţiuni pentru depistarea străinilor cu şedere ilegală. Ofiţerii specializaţi din cadrul Serviciul Combaterea Şederii şi Muncii Ilegale a Străinilor Bucureşti au fost sesizaţi de lucrătorii SRI, cu privire la existenţa unor informaţii conform cărora pe teritoriul României, se află un cetăţean turc suspectat că face parte dintr-o organizaţie teroristă. La data de 25.08.2010 s-a declanşat în Bucureşti o acţiune specifică ocazie cu care a fost identificat şi reţinut, cetăţeanul turc C. S. în vârstă de 28 ani. Cel în cauză solicitase O.R.I., acordarea statutului de refugiat în România şi, după derularea procedurilor specifice, conform hotărârii instanţei competente, cererea i-a fost respinsă şi acesta trebuia să părăsească teritoriul României în termen de 15 zile. Prin sentinţa autorităţilor competente,  cetăţeanul turc C.S., a fost declarat indezirabil pe o perioadă de 15 ani pentru raţiuni de securitate naţională. Totodata s-a dispus şi luarea în custodie publică a străinului care a fost cazat la Centrul de cazare a  Străinilor Luaţi în Custodie Publică-Otopeni, până la data punerii în executare a hotărârii instanţei.

Kurd ilegal

De asemenea, în baza informaţiilor furnizate de către Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţiei Internă (DGIPI), poliţiştii Oficiului Român pentru Imigrări(ORI) –Serviciul Combaterea Şederii şi Muncii Ilegale a Străinilor Bucureşti au desfăşurat în data de 18 august a.c., în zona Gara de Nord, o acţiune în urma căruia a fost depistat cetăţeanul turc G. E., care a intrat ilegal în România la sfârşitul lunii iunie 2010, şi intentiona să treaca fraudulos  frontiera de stat pentru a ajunge în Germania
Organele abilitate au dispus luarea în custodie publică a străinului, în consecinţă, poliţiştii ORI l-au escortat la Centrul de Cazare a Străinilor luaţi în Custodie Publică – Otopeni, în vederea îndepărtării de pe teritoriul României, conform art. 88 alin. 7 din O.U.G. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată.

Raport ingrijorator

Conform raportului de activitate al MIT, vizand anul 2009, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), si organizatiile afiliate continua sa obtina o importanta finantare prin intermediul unor asociatii si firme care activeaza in Romania, relateaza surse oficiale MIT in exclucivitate pentru agentia KARADENIZ-PRESS. Potrivit raportului citat structurile PKK obtin un venit important datorita implicarii in comertul cu arme, droguri si trafic de persoane pe teritoriul Romaniei, tara care a devenit una din cele mai importante rute de tranzit si piete de desfacere pentru organizatiile teroriste kurde. Alaturi de Romania, mai sunt nominalizate Spania, Germania, Danemarca, Ucraina, Marea Britanie, Bulgaria, Italia, Grecia, Liban, Austria, Republica Cipru, Suedia, Norvegia, Macedonia, Serbia si Republica Kosovo. MIT considera ca organizatia PKK a schimbat tactica de operare in statele membre ale UE, preferand sa isi legalizeze afacerile, precum si sa isi intesifice operatiunile de spionaj si sabotare a intereselor Turciei prin intermediul organizatiilor culturale sau destinate apararii drepturilor omului din diferite state. In capitolul destinat Romaniei, raportul MIT considera ca activitatea PKK pune in pericol comunitatea turco-tatara din Romania, subliniind buna colaborare dintre MIT si serviciile de informatii de la Bucuresti.
Raportul mai prezinta dovezi ale implicarii PKK in traficul cu arme, droguri, marfa contrafacuta si de persoane, subliniind ca PKK si-a extins in mod semnificativ aria de activitate din tarile membre ale Comunitatii Statelor Independente (CSI), si anume Ucraina, Federatia Rusa, Armenia, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan si Uzbekistan.

Terorist retinut

Un important membru al organizatiei Kongra Gel (un alt nume al PKK-n.r.), a fost retinut anterior de autoritatile romanesti in timp ce incerca sa treaca ilegal frontiera cu Ungaria, ascuns intr-un TIR inmatriculat in Germania, si condus de un etnic kurd. Cetateanul turc de etnie kurda, Cealan Huseyin, in varsta de 39 de ani, a fost declarat drept indezirabil pe teritoriul Romaniei, fiind suspectat de savarsirea unor fapte teroriste pe teritoriul Turciei, au declarat surse judiciare, citate de mass-media de la Bucuresti. Acesta este considerat drept terorist in Turcia, fiind unul dintre responsabilii structurii de informatii externe a PKK, fiind implicat in mai multe actiuni teroriste indreptate impotriva obiectivelor turcesti din UE si unor organizatii din importanta diaspora kurda, care se opun PKK. „Cel in cauza solicitase acordarea statutului de refugiat in tara noastra si, dupa derularea procedurilor specifice, conform unei hotarari a instantei, acesta trebuia sa paraseasca teritoriul Romaniei pana la data 15 iunie 2009, fiind declarat indezirabil pentru apartenenta la organizatii teroriste. Drept urmare, un colectiv restrans de ofiteri din cadrul IGPF si DGIPI au monitorizat pas cu pas actiunile cetateanului turc, in vederea stabilirii intentiilor acestuia si luarii masurilor legale. Din verificarile efectuate, s-a stabilit ca, in cursul lunii iunie 2009, acesta intentiona sa plece spre frontiera de vest a tarii unde, cu sprijinul unor conationali ai sai, intentiona sa treaca fraudulos frontiera in Ungaria. In acest sens, cetateanul turc a platit unui conational suma de 2.000 dolari, urmand sa fie imbarcat intr-un TIR, pentru a iesi ilegal din Romania”, se arata intr-un comunicat remis presei de catre Politia de Frontiera, si preluat de mass-media de la Bucuresti. Potrivit surselor citate, oficialul PKK intentiona sa ajunga in Austria sau Germania, state unde exista importante structuri ale organizatiei teroriste kurde.

Mostenire sumbra

Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a fost fondat, in anul 1974, de Abdullah Öcalan, ca o miscare separatista, cu o doctrina marxist-leninista, care viza crearea unui stat kurd comunist in sud-estul Turciei, cu sprijinul KGB, serviciul de informatii al URSS. Gruparea, compusa in principal din turci de etnie kurda, a demarat, incepand cu anul 1984, actiuni sangeroase de gherila, precum si atentate, soldate cu zeci de mii de morti. Obiectivul PKK a fost acela de a stabili un stat independent kurd, format din sud-estul Turciei, nordul Irakului, si parti din Iran si Siria. La sfarsitul anului 2003, grupul a luat denumirea de Kongra Gel (KGK) si a anuntat ca va opera doar actiuni pasnice, intelegand prin aceasta sa desfasoare atacuri in “legitima aparare” pe teritoriul Turciei, inclusiv impotriva tintelor civile. Organizatia a primit, de-a lungul timpului, sprijin militar din partea Siriei, Iranului, Greciei, Armeniei si regimul Saddam Hussein. Oficial, Siria si Iranul colaboreaza cu autoritatile turce impotriva KGK, insa organizatia are mai multe filiere in Europa care se ocupa cu colectarea de fonduri si cu propaganda politica in cadrul diasporei kurde. O astfel de filiera era coordonata in Romania de catre Cealan Huseyin, surse judiciare de la Bucuresti subliniind ca acesta colecta, pe cai ilegale, fonduri pentru organizatie. Cealan Huseyin se afla pe teritoriul Romaniei din anul 2006, cand a solicitat autoritatilor romane acordartea statutului de refugiat. Cererea sa a fost respinsa, iar in noiembrie 2006 a fost declarat indezirabil pe teritoriul Romaniei. Au urmat alte doua cereri de azil politic epuse in Romania, toate fiind respinse. Ultima sentinta, irevocabila in acest sens, a fost pronuntata la data de 26 martie 2009, de catre Sectia a IX-a Contencios Administrativ si Fiscal a Tribunalului Bucuresti.

SRI confirma

Conform unui raport de activitate al Serviciului Roman de Informatii (SRI), citat de mass-media de la Bucuresti „o parte din traficul de droguri desfasurat in Romania se afla in mainile kurzilor, dintre care cei mai multi apartin organizatiei teroriste PKK. PKK se ascunde in spatele unei organizatii de masa, denumita generic „Frontul de Eliberare al Kurzilor” (in original ERNK), care grupeaza diverse organizatii de femei, tineret, studenti sau oameni de afaceri kurzi din Romania. Oamenii de afaceri kurzi, de pilda, s-au grupat in „Asociatia Oamenilor de Afaceri din Orient”. Despre aceasta asociatie, raportul SRI din 2002 sublinia ca servea drept „excelenta legatura pentru activitatile PKK”. Toate organizatiile kurde din Romania se aflau sub controlul strict al PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), iar seful PKK era, in acelasi timp, si seful frontului ERNK. Responsabilul direct pentru colectarea fondurilor era una si aceeasi persoana cu delegatul pentru probleme de propaganda al PKK. Circa 90% dintre kurzii din Romania faceau parte din organizatii care apartineau ERNK si cotizau, in acest cadru, la PKK, iar PKK varsa bani la PSD. Sursa, citata de mass-media de la Bucuresti, mai subliniaza ca 75% dintre acesti mici investitori orientali din Romania sunt de nationalitate turca, dar in realitate, kurzi, iar ERNK le punea la dispozitie capitalul initial pentru a demara micile afaceri.

Combaterea PKK

La data de 6 februarie 2002, SRI a coordonat o actiune prin care s-a realizat retinerea si expulzarea in Turcia a cetateanului turc de origine kurda Orhan Kop, alias Salih Bingoltekin (nume fals), nume de cod “Orhan” – adjunctul liderului PKK din tara noastra, responsabil financiar al gruparii, relata cotidianul roman Ziua. Potrivit sarcinilor care-i reveneau pe linia organizatiei teroriste kurde, acesta era coordonatorul echipelor de colectori de fonduri (membri si simpatizanti activi ai PKK), in beneficiul gruparii, care actionau inclusiv prin mijloace si metode violente. In urma unor investigatii complexe, SRI a obtinut date potrivit carora Orhan Kop, urmare a sarcinilor primite din partea conducerii organizatiei, intentiona sa actioneze in forta (prin santaj si amenintari directe cu moartea) asupra mai multor oameni de afaceri turci din Romania, pentru a-i determina sa sustina financiar organizatia. Pentru asigurarea conspirativitatii actiunii, Orhan a apelat la o echipa PKK, formata din persoane care nu aveau rezidenta in tara noastra si care urmau sa soseasca din exterior special pentru astfel de operatiuni.
Orhan Kop a venit in Romania in luna ianuarie 2000, solicitand acordarea statutului de refugiat politic, uzand, in acest sens, de o identitate falsa, pe numele de Salin Bingoltekin. Pe caile specifice unui serviciu secret, SRI a obtinut informatii potrivit carora Orhan Kop este membru PKK si a executat in Turcia, in perioada 1996-1999, o pedeapsa privativa de libertate, datorita implicarii in activitati teroriste. In urma acestor date, autoritatile romane au luat decizia de a-i refuza acestuia acordarea statutului de refugiat.
In perioada 17-19 aprilie 2002, ofiteri ai Inspectoratului pentru Prevenirea si Combaterea Terorismului din SRI au realizat, in cooperare cu Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog din Ministerul de Interne, o actiune de distrugere a activitatilor unor cetateni turci de origine kurda (Gundogdu Mehmet si Gundogdu Mahmut, alias Akarsu Hasan), simpatizanti activi ai organizatiei PKK din Romania. In aceasta operatiune a fost depistat un pistol cu glont si cinci cartuse, care se aflau depozitate intr-o ascunzatoare a liderului PKK din Romania, Fahri Aras. In urma actiunii SRI-DCCOA, etnicii kurzi au fost arestati, iar armamentul a fost scos din circuitul gruparii teroriste. Ulterior, ofiterii SRI au stabilit ca persoanele care gestionau armamentul erau fosti combatanti ai fortelor kurde de gherila care actioneaza in nordul Irakului.
Masurile ofensive realizate de SRI, corelate cu alte actiuni similare intreprinse impotriva nucleului din Romania al organizatiei teroriste PKK, au determinat parasirea ilegala a tarii noastre, la sfarsitul lunii aprilie 2002, cu destinatia Bulgaria, de catre liderul gruparii – Fahri Aras, nume de cod “ALI”. Activitatile SRI pe linia combaterii terorismului kurd au continuat. La data de 13 iunie 2002, SRI a coordonat o actiune prin care s-a realizat retinerea si expulzarea in Turcia a cetateanului turc de origine kurda Tayfur Orum, alias Erbil Mutalip (nume fals), nume de cod “AHMET”, liderul din Romania al organizatiei KADEK/ PKK, cel care a preluat comanda filialei din Romania de la Fahri Aras.
Expulzarea a fost decisa in urma faptului ca SRI detinea dovezi ca Tayfur Orum ordonase reluarea actiunilor de amenintare, inclusiv prin folosirea de metode si mijloace violente, asupra etnicilor kurzi rezidenti in tara noastra, in scopul determinarii acestora sa “stranga randurile” in jurul organizatiei si sa reia sprijinul financiar si logistic in favoarea gruparii. Tayfur Orum a venit in Romania in luna aprilie 2002, utilizand si el o identitate falsa – Erbil Mutalip.
Serviciile secrete europene partenere ale SRI au comunicat ulterior ca retinerea si expulzarea din Romania a activistilor KADEK/ PKK Tayfur Orum, alias Erbil Mutalip (lider local) si Ali Kizil, alias Gezenoz Mahfuz (adjunctul liderului) a prevenit o operatiune majora a PKK in Europa de Vest. Supravegherea operativa continua, obtinerea de informatii si actiunile ofensive ale ofiterilor de lupta antiterorista din cadrul SRI in cazul liderului Tayfur Orum, corelate cu alte actiuni similare intreprinse impotriva nucleului din Romania al organizatiei teroriste PKK au determinat parasirea ilegala a teritoriului tarii noastre, la inceputul lunii iulie 2002, cu destinatia Ungaria, de catre noul lider al gruparii – Ali Kizil alias Gezenoz Mahfuz, nume de cod “CEMAL”.

Nume de cod Sedat

O alta operatiuni importanta a SRI a fost aceea de arestare si expulzare in Turcia, a cetateanului turc Semih Genc, alias “SEDAT”, ex-liderul nucleului din Romania al organizatiei teroriste turce DHKP/C (Partidul Revolutionar de Eliberare a Poporului), relata acelasi cotidian. In cadrul investigatiilor facute de SRI au fost obtinute date si informatii despre prezenta si activitatea pe teritoriul Romaniei a unui nucleu al organizatiei teroriste DHKP/C, condus de catre cetateanul turc Semih Genc, alias Mustafa Ektik, nume de cod „SEDAT”. SRI a obtinut informatii care au certificat faptul ca Semih Genc este coordonatorul activitatilor desfasurate de organizatia DHKP/C in mediile comerciantilor turci din tara noastra si ca se afla in directa subordonare fata de centrala organizatiei din Grecia. Ofiterii SRI specializati in lupta antiterorista au stabilit ca, in baza ordinelor si instructiunilor transmise de Semih Genc, membrii gruparii DHKP/C – filiala din Romania si-au intensificat actiunile de colectare de fonduri din tara noastra, inclusiv prin utilizarea de mijloace si metode violente (amenintari, agresiuni fizice), solicitand comerciantilor turci achitarea unor sume de bani in beneficiul organizatiei. Semih Genc a condus si operatiunile de scoatere ilegala din Romania a unor mari sume de bani, destinate sustinerii financiare a activitatilor organizatiei din Turcia.
Avand in vedere pericolul evident rezultat din activitatea in Romania, a lui Semih Genc, precum si solicitarea autoritatilor turce de localizare si extradare a acestui activist important al DHKP/C, SRI a initiat si a coordonat o operatiune complexa, in colaborare cu MI, care a vizat localizarea, arestarea si expulzarea in Turcia a celui in cauza. Trebuie precizat ca pe numele lui Semih Genc existau doua mandate internationale de arestare. La 4 Octombrie 2002, Ministerul de Justitie a decis retragerea definitiva a statutului de refugiat in Romania a lui Semih Genc.
Un fapt deosebit de important trebuie precizat. Dupa includerea DHKP/C pe lista organizatiilor teroriste de catre Uniunea Europeana, Romania a fost primul stat european care a luat primele masuri pentru combaterea activitatilor acestei organizatii, printr-o actiune de arestare si expulzare in Turcia a unui lider al acestei grupari.

Expulzari pe banda rulanda

Raportul MIT pe 2009, citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS, recunoaste aportul adus de Romania in lupa impotriva terorismului kurd. Reamintim ca SRI a luat masuri pentru expulzarea din Romania a mai multor lideri extremisti kurzi, inclusiv Asef Sari, unul din liderii regionali ai PKK. Asef Sari se afla in atentia SRI inca din 2001, cand a intrat in Romania pe baza unui pasaport falsificat. Serviciul secret romanesc avea informatii, primite din partea autoritatilor turcesti, potrivit carora Asef Sari fusese condamnat in Turcia pentru activitati teroriste, prin intermediul PKK.
La 22 iunie 1999, Asef Sari a primit o condamnare de 3 ani si 9 luni, activitatea sa in sprijinul organizatiei teroriste kurde fiind documentata de serviciile secrete turcesti. Refugiat la Bucuresti, kurdul s-a implicat serios in activitatile KADEK (fost PKK), ajungand pana la pozitia de sef al Departamentului economic si coordonator al operatiunilor financiare din Romania. Asef Sari s-a implicat puternic in activitatea KADEK in Romania, desfasurand operatiuni ilegale care mergeau pana la santaj, extorcare de fonduri si amenintari cu moartea pentru afaceristii turci si kurzi care nu cotizau cu diverse sume la conturile KADEK, relata anterior mass-media de la Bucuresti.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *