de Vitalie Goncearov | mart. 31, 2011 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Alegerile locale din Republica Moldova vor avea loc la 5 iunie, se mentioneaza intr-un proiect de hotarare adoptat joi de catre deputatii AIE din Parlament. Deputatii au luat aceasta decizie la solicitarea Partidului Liberal, desi pe agenda parlamentului nu figura acest subiect. Parlamentarii comunisti au fost impotriva acestei date pe motiv ca ramine prea putin timp pentru pregatiri si pentru implementarea registrului electronic. Ei au optat pentru data de 19 iunie. „PCRM este gata de alegerile locale, dar daca numim data alegerilor pe 5 iunie, atunci CEC-ul trebuie sa initieze procedurile si listele electorale urgent, iar registrul electronic nu este inca pregatit suficient. Vom avea multe probleme de ordin tehnic”, a opinat Sergiu Sirbu, deputat PCRM. Iurie Ciocan, presedintele Comisiei Electorale Centrale, a comunicat la finele sedintei plenare de astazi ca, odata ce a fost luata aceasta decizie, CEC-ul va activa conform legislatiei si pina la 5 iunie va incheia toate procedurile necesare. „Listele electorale din majoritatea primariilor au fost verificate, iar registrul electronic este deja la CEC. La 5 iunie vor fi alesi primarii, consilierii din primarii si din consiliile raionale in toate localitatile tarii. Pe listele electorale vor candida 100 mii de persoane. Campania electorala va incepe cu 60 de zile inainte de data alegerilor”, a spus Ciocan. Liderul fractiunii PLDM, Mihai Godea, a comunicat ca nu a fost corect ca PL sa conditioneze stabilirea datei alegerilor, deoarece urma sa fie operate o serie de modificari tehnice la Codul Electoral. „Trebuie modificata prevederea ce ofera un minut timp de antena pentru fiecare concurent electoral, iar daca o sa avem circa 100 mii de concurenti, fizic nu va fi posibil, dar decizia a fost deja luata”, a precizat Godea. Potrivit Codului electoral, campnia electorala incepe cu 60 de zile inainte de data alegerilor, de cand pot fi depuse candidaturile si listele de candidati pentru functiile de primari si consilieri locali. Principala batalie se va da pentru primaria municipiului Chisinau, capitala Republicii Moldova si cel mai mare oras din tara, unde este concentrata si cea mai mare parte a economiei. De asemenea, va conta mult si cum va arata viitorul consiliu municipal.
Chirtoaca, singurul care si-a anuntat candidatura
Deocamdata, este cunoscut sigur un singur candidat – actualul primar, liberalul Dorin Chirtoaca (32 ani), care a castigat in mod surprinzator alegerile din 2007, invingandu-l in turul doi pe candidatul comunistilor, considerat favorit. Chiar daca popularitatea sa pare sa fi scazut in ultimul timp, pe de o parte din cauza unor insuccese in administratia orasului, pe de alta din cauza aparitiei intre timp a noi politicieni, Chirtoaca ramane unul dintre favoriti. Inca nu se cunoaste cu exactitate care vor fi candidaturile Partidului Comunistilor si ale Partidului Liberal-Democrat, formatiuni care se bucura de o popularitate importanta in Chisinau (40% comunistii si 28% liberal-democratii la ultimele alegeri parlamentare). Cea mai vehiculata candidatura a comunistilor este deputatul Igor Dodon (35 ani), fost ministru al economiei si prim-vicepremier in guvernul Greceanii (2008-2009). Nici liberal-democratii nu au anuntat oficial pe cine vor sustine la primaria Chisinaului, dar presa vehiculeaza numele lui Victor Bodiu, fost ministru de stat, in prezent secretar executiv al guvernului, considerat unul dintre paropiatii premierului si liderului PLDM. O alta candidatura din partea PLDM ar putea fi Serafim Urecheanu (61 ani) lider al Aliantei Moldova Noastra, formatiune care a decis recent sa fuzioneze cu PLDM. El a fost primar la Chisinau in perioada 1994-2005. Rezultatele alegerilor locale sunt menite sa contureze pozitiile partidelor in teritoriu, in plus sunt importante si in contextul unor posibile noi alegeri parlamentare anticipate, care ar putea avea loc peste aproximativ un an, daca nici actualul parlament de la Chisinau nu va reusi sa-l aleaga pe presedintele tarii. Alegerile locale vor constitui si o piatra de incercare pentru Alianta pentru Integrare Europeana, coalitia de guvernare, ale carei partide componente vor trebui sa concureze intre ele pentru rezultate cat mai bune in teritoriu, dar, in acelasi timp, sa respecte anumite limite pentru a nu pune in pericol functionarea Aliantei. In special, acest lucru va fi greu in competitia pentru Chisinau. Precedentele alegeri locale din Republica Moldova au avut loc la 3 iunie 2007.
de Vitalie Goncearov | mart. 30, 2011 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Peste 10.000 de semnaturi s-au strins pentru suprimarea finantarii publice a scolilor pentru minoritatile etnice din Letonia. Coalitia parlamentara a partidelor nationaliste „Pentru patrie si libertate” si „Totul pentru Letonia” a depus marti la Comisia electorala centrala (CEC) cele 10.000 de semnaturi pentru suprimarea finantarii publice a scolilor care predau in alte limbi decit letona, transmite presa rusa. Coalitia si-a anuntat intentia de a propune amendamente constitutionale care sa interzica finantarea publica a institutiilor de invatamint pentru minoritatile etnice. Odata ce nationalistii au strins cele 10.000 de semnaturi, vor putea lansa stringerea de semnaturi la nivel national, cu sprijinul CEC, iar daca vor convinge sa semneze 97.000 de cetateni, adica a zecea parte din electoratul leton, va putea fi prezentat parlamentului un proiect de lege care prevede suprimarea finantarii publice a scolilor neletone. Mai departe, daca deputatii resping respectivul proiect, acesta va fi supus unui referendum national. In Letonia, care numara 2,3 milioane de locuitori, 44% dintre acestia sint rusofoni, iar in majoritatea scolilor frecventate de minoritati etnice predarea se face in limba rusa. In urma cu doi ani, presedintele Dmitri Medvedev a anuntat intentia de a „infiinta o fundatie pentru asistenta si protectie a compatriotilor ce traiesc in strainatate”. Potrivit analistilor internationali, acesta promoveaza de fapt extinderea influentei Moscovei in afacerile interne ale tarilor din vecinatatea sa. Medvedev, in cadrul unui discurs sustinut la Congresul Mondial al Compatriotilor, a precizat ca fundatia ar urma sa se ocupe de „incalcari ale drepturilor” rusilor din strainatate, prin sprijinirea organizatiilor neguvernamentale rusesti de aparare a drepturilor omului, oriunde cetatenii rusi sint considerati a fi o minoritate. In contextul in care rusii formeaza o minoritate importanta in mai multe state fost-sovietice, Medvedev sustinea de fapt ca Moscova nu are doar dreptul de a influenta afacerile interne ale tarilor de la periferia sa, ci si ca va face acest lucru ca parte din politica sa guvernamentala. Aceasta declaratie a fost facuta la doua saptamani dupa ce Medvedev a semnat intrarea in vigoare a unei legi care extindea folosirea trupelor militare rusesti pentru a apara cetatenii rusi din strainatate de atacuri armate. Cetatenii rusi reprezinta o minoritate substantiala in mai multe state aflate in zone de interes strategic. Astfel, ei constituie 20-30% din populatie in tari precum Estonia, Letonia si Kazahstan, intre 10 si 20% in Belarus, Kirgizstan si Ucraina si aproximativ 5% in Lituania, Republica Moldova, Turkmenistan si Uzbekistan. Regiunea care va simti cel mai probabil efectele imediate ale acestui proiect politic privind drepturile minoritatilor ruse vor fi statele baltice, apreciau analistii internationali. Rusii din Estonia si Letonia au reprezentat, pentru mai mult timp, un motiv de neintelegeri diplomatice. Situatia a culminat in Estonia in 2007, cind Guvernul eston a decis sa demoleze un monument sovietic care comemora sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, provocind proteste ale minoritatii ruse.
de Vitalie Goncearov | mart. 29, 2011 | R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
In timp ce autoritatile de la Chisinau incearca, sprijinite de organizatiile internationale, sa elaboreze strategii pentru reincluderea regiunii transnistrene sub autoritatea lor, presa rusa lanseaza de cateva zile teorii fantasmagorice, potrivit carora Romania este de vina pentru nerezolvarea conflictului, pentru ca doreste sa acapareze Republica Moldova. Intre timp, in presa de la Bucuresti, din seria “dezvalurilor” WikiLeaks, a fost adusa in atentia opinie publice o teorie atribuita autoritatilor de la Kiev: Transnistria inclusa in Ucraina, in timp ce Romania si Republica Moldova ar trebui sa infiinteze o structura suprastatala – ROMAN(ia)-mold(OVA).
Comisie guvernamentala la Chisinau
O comisie guvernamentala a demarat recent elaborarea unei strategii pentru reintegrarea statului. Astfel, vicepremierul responsabil de reintegrare, Eugen Carpov, a declarat dupa incheierea reuniunii ca alte doua subiecte discutate tin de situatia actuala in procesul de reglementare a conflictului transnistrean, precum si de documentele semnate din 1992 pina in prezent, care au tangenta la procesul de solutionare a problemei transnistrene. „Am vorbit despre situatia din zona de securitate care alarmeaza tot mai mult autoritatile din R. Moldova”, a declarat viceprim-ministrul. „Suntem absolut constienti si convinsi ca trebuie sa abordam in detalii situatia din aceasta regiune”, a adaugat Eugen Carpov. Potrivit vicepremierului, la inceputul lunii aprilie, la Viena, urmeaza sa mai aiba loc o runda de negocieri informala in formatul 5+2, iar partea moldoveneasca a insistat ca un subiect de pe ordinea de zi a discutiilor sa se refere la reluarea tratativelor oficiale. Carpov a remarcat ca arestarile si retinerile efectuate de autoritatile transnistrene s-au inmultit in luna martie. „Aceasta constituie o dovada in plus ca situatia din zona de securitate nu este una pozitiva, mecanismele existente nu functioneaza asa cum a fost prevazut si trebuie sa ne gindim impreuna cum sa eficientizam operatiunea de pacificare”, a declarat vicepremierul moldovean. De asemenea, potrivit unor surse oficiale din cadrul Guvernului Republicii Moldova, membrii Comisiei au examinat trei subiecte de baza: privind situatia actuala in reglementarea conflictului transnistrean, privind documentele semnate anterior in procesul reglementarii transnistrene si analiza acestora, precum si aspecte privind elaborarea unei noi Strategii pentru reintegrarea tarii. Eugen Carpov a fost citat mentionand ca instituirea Comisiei guvernamentale pentru reintegrarea tarii a fost dictata de necesitatea impulsionarii si unei coordonarii mai eficiente la nivelul autoritatilor publice centrale a actiunilor de promovare a obiectivului Guvernului, trasat in Programul sau de activitate „Integrare europeana: Libertate, Democratie, Bunastare” pentru anii 2011-2014. „Pledam pentru solutionarea problemei transnistrene exclusiv pe cale pasnica, prin intermediul unui proces de negocieri deschis, transparent, in cadrul formatului existent „5+2”, a declarat Eugen Carpov. De asemenea, vicepremierul a mentionat ca, la momentul actual, s-a creat o conjunctura internationala suficient de favorabila, caracterizata de interesul si angajamentul sporit al partenerilor implicati. Pe parcursul anului 2010, s-au desfasurat cinci reuniuni neoficiale in formatul „5+2”, iar pe 14-15 februarie, la Viena, a avut loc o noua reuniune in acelasi format, urmatoarea fiind planificata pentru 4-5 aprilie. La randul sau, prim-ministrul Vlad Filat a mentionat ca este important ca actiunile realizate sa nu reprezinte o simpla acordare de ajutor umanitar, ci sa contina o componenta a procesului reintegrarii. „Reintegrarea tarii este si va fi un obiectiv de prima importanta al Guvernului Republicii Moldova. Vom intensifica eforturile in vederea identificarii unei solutii viabile si durabile a conflictului transnistrean in baza respectarii suveranitatii si integritatii teritoriale a Moldovei in limita hotarelor recunoscute la nivel international”, a spus Filat. Premierul moldovean a solicitat tuturor institutiilor o atitudine responsabila si activa vis-a-vis de problematica reintegrarii si a mentionat necesitatea implicarii plenare a autoritatilor publice centrale in procesul de elaborare si implementare a unor politici sectoriale eficiente la acest capitol.
Dezinformarile si atacurile presei ruse
In viitorul apropiat, politicienii moldoveni vor trebui sa aleaga strategia preferabila pentru Republica Moldova: “sau sa mentina cursul de integrare cu Romania sau sa promoveze politici privind revenirea Transnistriei sub controlul Chisinaului”, scrie presa rusa, preluata de cea de la Chisinau. Potrivit publicatiei, “elita actuala politica a Republicii Moldova este cointeresata ca in Uniunea Europeana sa se integreze statul moldovenesc independent si unitar. Realizarea acestui scenariu este respinsa de Romania, deoarece infiintarea unui stat federal sau confederal cu Transnistria “va ingropa” orice speranta pentru unirea cu Bucurestiul.” In prezent, Republica Moldova, sprijinita de UE si SUA incearca sa gaseasca parghii economice care ar putea extinde cooperarea cu Transnistria si sa influenteze pozitia elitei sale politice si starea de spirit a populatiei. “UE doreste sa mentina Chisinaul in sfera sa de influenta si sa creeze conditii suplimentare pentru activitatea companiilor europene pe piata Republicii Moldova. In acelasi timp incearca prin parghii economice sa influenteze pozitiile reprezentantilor marilor afaceri din Transnistria”, se afirma in publocatiile rusesti, preluate de Unimedia. „Sustinand vectorul pro-romanesc al Republicii Moldova promovat de elita politica actuala, tarile occidentale in realitate indeparteaza solutionarea conflictului transnistrean, cauzand destabilizarea Republicii Moldova”. De aceasta parere este Serghei Jiltov, doctor in Stiinte Politice, seful Centrului CSI al Institutului pentru probleme internationale, citata de ziarele rusesti. Potrivit acestuia, interferenta tarilor occidentale agraveaza relatiile deja dificile intre Republica Moldova si Transnistria, aceasta din urma se opune integrarii intr-un singur stat moldovenesc si mai dur se arata contra devenirii in viitor unei parti componente a Romaniei. “In ultimii ani, relatiile dintre Ucraina si Republica Moldova, pe de o parte, si Romania si Occidentul, pe de alta, sunt dominate de aspecte politice, in timp ce probleme economice, Chisinaul si Kievul le rezolva la Moscova. Piata muncii, resurse energetice si piata de desfacere a bunurilor se afla in Rusia, iar Romania nu poate oferi o alternativa acestor tari”, mai scrie autorul articolului. Potrivit lui Serghei Jiltov, statutul si perspectivele rivalitatii geopolitice din regiune sunt determinate de echilibru si interese reciproce pe termen lung ale tarilor occidentale si Rusiei. Principalele eforturi ale tarilor occidentale vizeaza reducerea nivelului relatiilor politice Ucrainei si Republicii Moldova cu Rusia, in schimbul promisiunilor de integrarea acestora in Uniunea Europeana.
Kievul si ROMANOVA
Ucrainenii au constatat ca politicienii din Republica Moldova, promovand o politica pro-europeana, sustineau tacit intrarea Moldovei in UE prin Romania, cu posibilitatea ca Moldova de la dreapta Nistrului sa se uneasca, eventual, cu Romania, iar Transnistria sa revina la Ucraina. In loc sa fie absorbita de Romania, Moldova de la dreapta Nistrului s-ar putea uni cu Romania intr-o structura supra-nationala, ROMANOVA, se arata, potrivit presei de la Bucuresti, intr-o telegrama WikiLeaks a Ambasadei de la Kiev datand din 2007, clasificata confidential. Subiectul telegramei: „Ucraina/Moldova: Transnistria si cauze de iritare bilaterala”. In telegrama se noteaza ca Andrei Veselovsky, adjunct al ministrului de Externe din Ucraina, „si-a exprimat ingrijorarile fata de relatiile Moldovei cu Romania, o preocupare care, a notat el, era impartasita de adjunctul sefului Secretariatului Prezidential, Oleksandr Ceali (pe atunci, un candidat important pentru functia de ministru de Externe), care fusese Ambasadorul Ucrainei in Romania”. Telegrama continua cu suspiciunile ucrainene privind formarea structurii „Romanova”.
de Vitalie Goncearov | mart. 24, 2011 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Europenii au obosit de procesul largirii Uniunii Europene si, din aceasta cauza, tari precum Republica Moldova, Ucraina si Belarus nu au nici o perspectiva de aderare la Uniunea Europeana si vor ramane la statutul de vecini, scrie presa de la Chisnau, citand declaratia europarlamentarului britanic Charles Tannock. Potrivit deputatului european, in cazul Moldovei, o bariera in plus in calea aderarii este „durerea de cap, in legatura cu problema transnistreana. Ultimul lucru pe care l-ar face Bruxelles este sa accepte in componenta sa un stat, care nu poate sa-si controleze de sine statator teritoriul”, considera Tannock, care a tinut sa precizeze ca Uniunea Europeana nu va mai tolera in granitele sale cazuri similare Ciprului. De asemenea, Charles Tannock este de parere ca nici un stat din Est, vecin al Uniunii Europene nu va adera in viitorul apropiat si ca acestea ar trebui sa se concentreze asupra acordurilor de liber schimb si liberalizarea regumului de vize.
R. Moldova, sustinuta de oficialii europeni
In ciuda scenariilor pesimiste ale europarlamentarului britanic, R. Moldova, considerata tara de succes in cadrul Parteneriatului Estic, a fost unica dintre statele din regiune invitata sa-si prezinte pozitia la Conferinta de nivel inalt privind cooperarea Uniunii Europene cu statele din vecinatatea estica. Evenimentul a fost organizat Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei si Institutul danez pentru studii internationale, iar delegatia Republicii Moldova a fost reprezentata de ministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Iurie Leanca și viceministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Natalia Gherman. Discutiile participantilor s-au axat pe evaluarea modalitatilor prin care UE si statele membre pot intensifica cooperarea cu vecinii sai estici, in special cu tarile care isi doresc un viitor european. Ministrul Leanca a expus viziunea R.Moldova asupra dezvoltarii Parteneriatului Estic, precum si s-a referit la realizarile Moldovei in cei doi ani de la lansarea initiativei. Sefa diplomatiei daneze, Lene Espersen, a reconfirmat interesul Danemarcei de a consolida cooperarea cu Moldova si de a o sustine in promovarea reformelor si apropierea de UE. In acest sens, Moldova a fost inclusa in programul de asistenta pentru dezvoltare, Programul Danez de Vecinatate, scopul caruia este promovarea societatilor democratice deschise, dezvoltarea politica si economica stabila, bazate pe suprematia legii si respectarea drepturilor omului. Lene Espersen a mentionat ca R. Moldova va beneficia de asistenta prioritara in domeniile de referinta care, practic, corespund prioritatilor Programului Guvernului Republicii Moldova.
Chisinaul, apreciat pentru progresele de integrare
„In Europa se constientizeaza faptul ca R. Moldova este lider in grupul de tari din Parteneriatul estic”, a declarat, la mijlocul lunii februarie, presedintele Comisiei politica externa a Sejmului polonez, Andrzey Halicki. Deputatul polonez a constatat „cu deplina satisfactie ca in Europa exista toata sustinerea pentru Parteneriatul estic, iar autoritatile de la Bruxelles sunt constiente ca diferite tari din aceasta platforma au situatii diferite”. Andrzey Halicki a sustinut la Chisinau o conferinta de presa impreuna cu omologul sau moldovean, Igor Corman. „Aceasta constientizare provoaca si un climat favorabil pentru investitii, pentru colaborarea economica, ceea ce are ulterior impact asupra societatii”, a adaugat presedintele Comisiei pentru politica externa din Legislativul de la Varsovia. La randul sau, Igor Corman, presedintele Comisiei politica externa si integrare europeana a Parlamentului moldav, a informat ca cele doua Legislative vor semna un protocol de colaborare la finele lunii martie, cind in Republica Moldova este asteptat premierul polonez Donald Tusk. In aceasta saptamina, Moldova a fost vizitata de delegatii de parlamentari din Romania si Polonia. Presedintele Parlamentului Marian Lupu, Presedinte interimar al Republicii Moldova, a avut, la randul sau, o intrevedere cu delegatia Comisiei Politica Externa a Sejmului Republicii Polone, condusa de Andrzej Halicki, Presedintele Comisiei. Marian Lupu a reafirmat interesul constant al Republicii Moldova pentru extinderea si diversificarea relatiilor bilaterale, precum si valorificarea potentialului de cooperare interparlamentara in contextul consolidarii relatiilor de buna intelegere si parteneriat existente intre Republica Moldova si Polonia. Suntem interesati in consolidarea relatiilor economice cu Polonia, inclusiv a relatiilor comerciale si atragerea investitiilor in Republica Moldova, reiesind din regimurile comerciale preferentiale de care beneficiaza Republica Moldova, fiind la frontiera cu UE si beneficiind de acorduri bilaterale de comert liber cu statele CSI, a subliniat Lupu.
de Vitalie Goncearov | mart. 23, 2011 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ambitiile nucleare ale Sofiei ameninta Romania
Bulgaria se pregateste sa efectueze un test de stres la centrala nucleara de la Kozlodui, au anuntat recent surse guvernamentale de la Sofia, citate de mass-media regionala. Testul a fost ordonat de premierul Boiko Borisov. Verificarile includ sapte componente-cheie: locatia, riscul de inundatii, sistemele de racire-constructie, facilitatile de distribuire a energiei electrice, longevitatea, tipul de reactoare si amenintarea terorista.
Agentia Internationala pentru Energie Atomica va fi notificata si expertii ei vor fi invitati sa monitorizeze. Dupa incheierea testelor, Bulgaria va anunta public rezultatele si va propune ca testele de genul celor de la Kozlodui sa fie incluse in cerintele europene comune pentru astfel de teste. Reamintim ca ministrii energiei din UE au ajuns la un acord pentru efectuarea de teste la centralele nucleare europene, in urma crizei nucleare din Japonia.
Vise nucleare
Anterior, ministrul bulgar al Economiei, Energiei si Turismului, Traicio Traikov, a declarat ca Guvernul de la Sofia va decide cel mai probabil construirea unui nou reactor la centrala nucleara de la Kozlodui. Guvernul condus de Boiko Borisov elaboreaza evaluarile preliminare privind necesitatea, capacitatea si fezabilitatea economica a unui nou reactor al centralei de la Kozlodui, a afirmat Traikov. Potrivit lui Traikov, capacitatea noului reactor va fi probabil de cel putin 1.000 de megawati. Construirea acestuia va implica costuri mai mici decat realizarea unei alte centrale nucleare in localitatea Belene, situata pe Dunare, a afirmat ministrul bulgar.
Belene nuclear
Ministrul bulgar a mai declarat ca proiectele de la Kozlodui si Belene vor fi dezvoltate separat si ca soarta centralei nucleare de la Belene va fi stabilita de evolutia pietei. La centrala de la Kozlodui functioneaza in prezent numai doua reactoare de cate 1.000 de megawati fiecare, dupa ce autoritatile au inchis patru reactoare de 440 de megawati, in urma unui acord cu Comisia Europeana.
Proiectul centralei din Belene, care urmeaza sa fie construita de compania rusa Atomstroieksport, a fost sistat dupa ce costurile au fost estimate la peste zece miliarde de euro si dupa retragerea companiei germane RWE, care trebuia sa furnizeze circa doua miliarde de euro in schimbul a 49% din actiuni.
