de Vitalie Goncearov | nov. 30, 2016 | Federatia Rusa, Info Militar, Ucraina, Uncategorized @ro
Armatele ucrainene și cele rusești sunt poziționate extrem de periculos în jurul zonelor fierbinți, după ce discuții în cadrul „formatului Minsk” au eșuat, marți, în vederea încetării ostilităților în estul Ucrainei. Pe de o parte, Ucraina vrea să efectueze o serie de teste cu rachete balistice în apropierea peninsulei Crimeea, anexată prin forță de către Rusia în 2014. De asemenea, Rusia și-a poziționat nu mai puțin de 55.000 de soldați la granița de nord-est a Ucrainei.
Anunțul a fost făcut, miercuri, de către ministrul adjunct al Apărării de la Kiev, Igor Dolhov. El a precizat că numărul soldaţilor ruşi activi pe teritoriul Ucrainei variază între 5.000 şi 7.500. „În Crimeea, cifra este de aproximativ 23.000 de militari, dintre care 9.000 sunt staționați la graniţa administrativă”, a explicat oficialul ucrainean. De asemenea, Ihor Dolhov a pus la calcul, ca pericol iminent de trecere pe modul de luptă, şi Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) din regiunea transnistreană, al căror număr este undeva între 1.000 și 2.000 de soldați ruși, la care se pot alătura și câteva sute de militari din trupele de „pacificatori”. El a mai spus că există informații potrivit cărora Rusia plănuiește o nouă adunarea de trupe și la granița cu Belarus.
Exerciții militare cu rachete
Mișcările de trupe rusești vin după anunțul armatei ucrainene care va efectua imp de două zile exerciții militare în apropierea peninsulei Crimeea. Exercițiile militare vor începe joi și se vor desfășura ‘pe teritoriul național’ al Ucrainei, prin urmare ‘nimeni nu trebuie să ne spună ce avem de făcut’, a indicat purtătorul de cuvânt al Ministrului Apărării de la Kiev, Andrei Lisenko. Ucraina a emis acum câteva zile o notificare privind „riscuri în spaţiul aerian, în contextul unor teste cu rachete programate pe 1 şi 2 decembrie”.
Testele ar urma să aibă loc în apropierea regiunii Crimeea, iar rachetele ar putea intra în spaţiul aerian al teritoriului rus. Statul Major al armatei ucrainene a refuzat să facă vreun comentariu privind exerciţiile militare contestate deja de Rusia. „Nu facem niciun comentariu. Toate problemele referitoare la teritoriile ocupate sunt în competenţa Ministerului de Externe”, a declarat Vladislav Selezniov, purtătorul de cuvânt al Statului Major ucrainean.
Cu nervii întinși la maxim
Însă unii comentatori de la Kiev se tem că aceste manevre militare ar putea conduce la represalii tot de natură militară din partea Rusiei în estul separatist prorus al Ucrainei. Întrebat despre acest anunț venit de la Kiev, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a răspunsă că Rusia nu va asista impasibilă. „Kremlinul nu va permite acțiuni ale Ucrainei care să încalce dreptul internațional, care ar putea pune în pericol zborurile (civile) internaționale deasupra teritoriului rus ori în regiunile învecinate”, a declarat Peskov. Moscova a denunţat o „decizie unilaterală” a Administraţiei prooccidentale de la Kiev.
„Prin încălcarea tuturor acordurilor internaţionale, Ucraina a luat decizia unilaterală de a efectua teste cu rachete în spaţiul aerian suveran al Rusiei”, a reacţionat Autoritatea rusă a aviaţiei civile (Rosaviatsiia). Potrivit Moscovei, „riscuri” ar putea apărea pe 1 şi 2 decembrie între orele 9.00-19.00, la altitudini frecventate de avioane civile. De altfel, există și un precedent foarte periculos, atunci când, în 2001, , armata ucraineană a doborât din greşeală cu o rachetă S-200 un avion de pasageri care se afla deasupra Mării Negre.
Avionul Tupolev Tu-154M, aparţinând companiei Sibir, circula din Tel Aviv spre Novosibirsk. Toate cele 78 de persoane aflate la bordul aeronavei au murit. Pe de altă parte, în iulie 2014, un avion Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines a fost lovit de o rachetă în timp ce zbura deasupra zonei de conflict din estul Ucrainei, iar incidentul s-a soldat cu 298 de morţi.
Alertă în Crimeea
De asemenea, forţele ruse de apărare antiaeriană din regiunea Crimeea au fost plasate în stare de alertă înaintea testelor balistice pe care armata Ucrainei le va efectua în zona Mării Negre, relatează Tass care citează surse militare rusești. „Exerciţiile ucrainene sunt un fel de manevră de relaţii publice cu rolul de a crea o situaţie tensionată, dar, oricum, armata rusă consideră acest caz o ameninţare potenţială şi reală, astfel că sistemele antiaeriene ruse din Crimeea sunt în stare de alertă”, a declarat un oficial militar rus, citat de sursa menționată. „Alerta nu se referă doar la sistemele antiaeriene terestre, ci şi la cele instalate la bordul navelor din Marea Neagră, unităţi autonome capabile să respingă orice ameninţare”, a explicat oficialul citat.
Un nou eșec politic de reconciliere la Minsk
Toate aceste manevre militar vin pe fondul unui nou eșec în negocieri ruso-ucrainene de la Minsk, desfășurate marți, cu asistența Franței și Germaniei. Miniştrii de Externe ai Germaniei, Franţei, Ucrainei şi Rusiei s-au întâlnit în capitala Belarusului pentru a discuta metode de implementare a acordului de la Minsk de încetare a focului în regiunea ucraineană Donbas. Steinmeier a spus că atât Ucraina cât şi Rusia şi-au consolidat poziţiile şi că nu a existat niciun acord politic privind organizarea de alegeri locale în Donbas, aşa cum au cerut Rusia şi separatiştii susţinuţi de Kremlin. „A fost din nou foarte obositor”, a spus Steinmeier.
„Vorbele goale nu vor fi suficiente pentru a rezolva acest conflict”, a continuat el. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a respins o propunere ucraineană de a permite prezenţa unor observatori OSCE înarmaţi în Donbas. „Nu au existat progrese astăzi. Acordurile de la Minsk sunt blocate – nu reuşim să cădem de acord asupra seriei de etape”, a declarat Lavrov. Situația dintre Rusia și Ucraina este din nou foarte tensionată, iar cele două părți sunt foarte aproape de conflict deschis.
de Vitalie Goncearov | iul. 27, 2016 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, R. Moldova, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Rusia se va implica în propaganda din spațiul său de influența nu numai prin mass-media, ci și prin redutabila armă a religiei. Tocmai din această cauză, în luptă va fi aruncată Patriarhia Rusă care vrea să capteze atenția și a celor care folosesc noile tehnologii de comunicate. În acest scop, Biserica Ortodoxă Rusă a anunțat recent că va lansa o aplicație de tip messenger atât pentru enoriași, cât și pentru preoții săi, a precizat serviciul de presă al rețelei de socializare ortodoxe „Elițî”, preluat de Tass. „Aplicația va deveni o parte importantă a platformei unice de comunicare a Bisericii Ortodoxe Ruse, realizată pentru satisfacerea necesităților credincioșilor de comunicare interactivă și pentru o comunicare neîntreruptă între enoriași și Biserică”, se precizează într-un comunicat oficial. În noua aplicație messenger, în afară de funcțiilor obișnuite, vor fi și funcții speciale pentru fețele bisericești de diferite ranguri. „Potrivit estimărilor noastre, auditoriul releței poate ajunge la 7-10 milioane de oameni”, a declarat directorul pentru dezvoltare a relețelei „Elițî”, Ivan Suslin. La începutul lunii iulie, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii a anunțat despre lansarea a două posturi de televiziune cu tematică religioasă.
Oglinzile strâmbe ale lui Kiril
La începutul anului 2014, Patriarhul Kiril nu se arătat deloc încântat de noile tehnlogii pe care le cataloga drept rătăciri ale sufletului. „Oamenii pasionati prea mult de retelele de socializare ratacesc intr-o ‘imparatie a oglinzilor strambe”, a declarat Patriarhul Moscovei si intregii Rusii, Kiril, potrivit Itar-Tass. „Aceasta este o inrobire a constiintei si vointei. Oamenii stau cu zilele in fata ecranelor, a monitoarelor sau tabletelor si se afunda in aceasta realitate. Se dezvolta romane virtuale, tragedii virtuale, conflicte virtuale. Ne cufundam intr-o imparatie a oglinzilor strambe”, a caracterizat in mod plastic situatia Patriarhul Kirill, intr-un interviu difuzat marti pe postul de televiziune „Rossia”. Capul Bisericii Rusiei considera ca, in aceasta situatie, poate fi vorba de o „criza spirituala a oamenilor”. „In aceste oglinzi strambe se oglindeste realitatea, ne oglindim noi insine. De aceea, intr-un anumit sens, Internetul este o imagine a lumii spirituale a civilizatiei umane, iar acest lucru constituie subiect de gandire, posibil in primul rand pentru Biserica, responsabila de starea spirituala a oamenilor’, a recunoscut Patriarhul Kiril.
În 2013, fugea de internet ca dracul de tămâie
În timp ce Biserica Rusa cauta în 2014 să-și extinda influența în viața publică a cetățenilor ruși, Patriarhul Kiril avea planuri importante si in cazul unei reforme pe internet. Dusman declarat al Internetului, Kiril, a declarat in vara lui 2013 ca fetele bisericesti nu trebuie sa se foloseasca de internet, pentru a se feri de tentatii. El este de parere ca viata monahala nu trebuie sa se adapteze in niciun fel conditiilor moderne de viata, potrivit Lenta.ru. n prezent, o mare tentatie este internetul. Multi calugari procedeaza, in opinia mea, absolut lipsit de intelepciune: pe de o parte, ei se retrag din lume, pentru a-si crea conditii bune pentru salvare (a sufletului), insa pe de alta parte isi iau telefonul mobil si incep sa intre pe internet, unde, dupa cum stim, sunt multe tentatii si lucruri pacatoase’, a declarat Patriarhul Kirill, in timpul intrevederii avute cu monahii manastirii Zografu de pe muntele Athos. Cand un calugar ia in mana telefonul mobil, pentru a se conecta la internet, el ar trebui sa se gandeasca daca merita sa se afle la manastire’, spunea capul Bisericii Ortodoxe Ruse.
Post virtual și „abstinență de rețele”, între ipocrizie și ură
De asemenea, in luna martie a lui 2013, Biserica Ortodoxa Rusa i-a indemnat pe credinciosi sa se abtina in timpul Postului Mare nu doar de la produse lactate si carne, ci si de la utilizarea retelelor de socializare. La inceputul anului trecut, Kirill a declarat razboi internetului si demarat o ampla „cyber-cruciada”. Motivul a fost determinat de ingrijorarea sa fata de numarul mare de postari anti-biserica de pe internet si a declarat ca Biserica Ortodoxa Rusa pe care o conduce va deveni mult mai activa pe retele sociale pentru a grai adevarul in fata enoriasilor sai. „Blogurile si retele sociale ne dau noi oportunitati pentru misiunea noastra crestina in vremuri in care Biserica se afla sub asediu mai intens ca inainte”, a declarat Kiril. „Sa nu fim prezenti acolo inseamna a arata neputinta si lipsa de interes pentru salvarea fratilor nostri”, a continua acesta. „Acum ca mass-media sociala arata un mare interes, desi nu intotdeauna unul foarte vocal, in viata bisericii, datoria noastra este de converti acest interes intr-o cauza buna pentru a crea conditiile ca tinerii sa il cunoasca pe Cristos, de a cunoaste adevarul despre viata oamenilor din interiorul bisericii”, a declarat patriarhul rus, Kiril. El a adaugat ca atunci cand o persoana este interesata de o cautare pe internet despre viata clericala, el afla o gramada de minciuni, ipocrizie si ura.
Internaționalizarea luptei în spațiul de influență
Strategia Moscovei de a fi prezentă în spațiul virtual nu este una singulară si nu se referă strict la acțiuni în interiorul granitei Federatiei Ruse, ci si peste hotare, acolo unde ortodoxia de tip slav este foarte prezentă, atât în R. Moldova, cât și Ucraina. Kiril avea încă din 2013 planuri mari în acest sens si pentru Republica Moldova, acolo unde actioneaza prin intermediul Mitropoliei Chisinaului si a intregii Moldove. „Biserica Ortodoxa Rusa vrea instituirea unui serviciu de presa eparhial in Republica Moldova, care va avea drept scop mentinerea unei imagini destoinice a Bisericii in spatiul media”, spunea acesta la începutul lui 2013. „Serviciul de presa eparhial nu este un moft, ci o necesitate urgenta. Scopul principal al serviciului nu va fi atat sa difuzeze fotografii frumoase, dar sa participe activ in influenta intelectuala si spirituala asupra spatiului mediatic, sa-l ajute pe arhiereu sa-si determine corect orientarea strategica a activitatii bisericesti”, a declarat Patriarhul Kirill. Potrivit acestuia, serviciile de presa eparhiale urmează a fi deschise in Republica Moldova, Ucraina, Belarus, țările baltice și din Orientul Mijlociu.
de Vitalie Goncearov | dec. 16, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, UE, Uncategorized @ro
Imediat dupa ridicarea embargoului occidental asupra Iranul, dupa intelegerea privind incetarea programului nuclear iranian, Teheranul face eforturi accelerate de a inarma cu armament de tip rusesc si cantitati din ce in ce mai mari. Seful fortelor terestre iraniene a inaintea catre Statul Major al Armatei iraniene propunerea de achizitionare de tancuri rusesti de ultima generatie T-90, a declarat miercuri generalul de brigada Ahmad Reza Pourdastan, in cadrul unei conferinte de presa, relateaza Itar-Tass, preluata de Karadeniz Press. „In prezent, tancurile T-72 constituie coloana vertebrala a blindatelor noastre. Aceste vehicule blindate au demonstrat ca sunt destul de bune in operatiunile de lupta. Ele sunt produse de industria noastra de aparare. In acelasi timp, vedem tancurile T-90 ca au caracteristici de lupta mai bune si au toate datele necesare pentru a fixa o flota blindata moderna”, a declarat oficialul iranian. El a mai spus ca, pe langa tancuri, este nevoie ca Iranul sa-si procure si alte tipuri de armament precum elicoptere si alte arme de lupta pentru uz individual. „Toate acestea au fost incluse intr-o lista cu armament propus Statului Major pentru achizitionare”, a continuat acesta.
Intrebat daca toate aceste noi achizitii de armament nu vor aduce impunerea vechilor sanctiuni din partea SUA, Ahmad Reza Pourdastan a raspuns ca Iranul foloseste toate posibilitatile pentru a intari capabilitatea de aparare a tarii in scopuri defensive, in concordanta cu principiile de restrictionare.
Unda verde de la Moscova pentru vanzari de armament
Rusia a dat deja unda verde vanzarilor de armament dupa ce presedintele rus Vladimir Putin s-a aflat la finalul lunii trecute, la Teheran, dupa mai bine de opt ani de zile. El a ridicat astfel interdictia asupra vanzarii si livrarii de material tehnologic legat de industria nucleara iraniana, in mod concret pentru siturile nucleare Fordo si Arak. Decizia este in conformitate cu o rezolutie a ONU cu privire la acordul nuclear dintre Iran si marile puteri. In acest context, Rusia va putea vinde si livra Iranului material si echipamente menite sa ‘modernizeze’ situl nuclear iranian Fordo, precum si pentru reactorul nuclear Arak, potrivit unui decret al presedintelui Putin, publicat luni de Kremlin. Moscova autorizeaza, de asemenea, ‘exportarea de uraniu imbogatit dinspre Iran, intr-o cantitate mai mare de 300 de kg, in schimbul transferarii de uraniu natural’ catre aceasta tara. Potrivit decretului, ridicarea acestor interdictii urmeaza cadrul stabilit prin rezolutia 2231, adoptata in iulie de Consiliul de Securitate al ONU si care a validat acordul nuclear semnat cu putin timp inainte de Teheran si marile puteri.
Aceasta rezolutie prevede abrogarea, in 2016, a sanctiunilor internationale impotriva Iranului, cu conditia ca tarile sa respecte acordul. ‘Calea este libera’ pentru ridicarea sanctiunilor, a declarat joi seful programului nuclear iranian Ali Akbar Salehi. Grupul 5+1 s-a pus de acord cu privire la ‘restructurarea si modernizarea’ reactorului nuclear din Arak, a mai spus acesta. Reactorul cu apa grea din Arak se afla in centrul acordului international: el trebuie sa fie modificat intr-un mod care sa nu permita producerea de plutoniu in ‘cantitati militare’. Alt punct problematic al negocierilor il constituie situl Fordo, ascuns sub munte si din acest motiv imposibil de distrus printr-o actiune militara. Acest sit nu poate imbogati uraniu si va trebui sa abandoneze doua treimi din centrifugele sale, potrivit acordului incheiat cu Iranul.
Sisteme antiracheta de ultima generatie
Pe langa modernizarea siteurilor nucleare, Iranul urmeaza a primi sisteme antiracheta de tip S-300 din Rusia pana la sfarsitul anului. Recent, ministrul iranian al Apararii, generalul de brigada Hossein Dehqan, a declarat ca mai multi specialisti iranieni se afla la specializare in Rusia pentru a putea manevra sistemele S-300. Moscova a anuntat, la randul sau, ridicarea interdictiei asupra livrarii de sisteme de aparare antiaeriana S-300 catre Iran, decizie criticata de occidentali si Israel. Iranul va primi o versiune ‘modernizata si actualizata’ a rachetelor S-300, deoarece contractul initial, din 2007, includea rachete produse in acea perioada. Oficialul de la Teheran a mai spus ca livrarea armamentului a „depasit faza de executie” si ca o mare parte a contractului va trebui onorat in mai putin de doua luni.
„Am concluzionat contractul cu partea rusa si (documentul -n.r.) a fost semnat”, a mai spus acesta. La randul sau, Serghei Chemezov, directorul Rostec (coroporatie contralata de statul rus -n.r.), a declarat ca Teheranul si Moscova au semnat un contract pe termen lung pentru livrarea de sisteme antiracheta pentru Iran. Oficialul rus a dat asigurari ca rivalii Iranului din zona Golfului Persic nu au motive sa se simta amenintati de acest contract. “Este vorba de echipamente militare defensive. Si suntem pregatiti sa oferim astfel de sisteme oricarei tari”, a explicat Chemezov ulterior. De asemenea, Rusia se afla in negocieri cu Iranul pentru construirea in comun de aparate de zobr pentru pasagei de tip Tupolev Tu-204.
Contract controversat
Rusia suspendase in 2010 livrarea acestor sisteme catre Iran din cauza unor sanctiuni impuse de Consiliul de Securitate al ONU privind livrarea de armament de ultima generatie catre fortele armate iraniene. Cu toate acestea, presedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret, in aprilie 2015, prin care a permis livrarea sistemelor S-300 catre Iran. Contractul initial de vanzare a sistemelor S-300, in valoare de circa 800 de milioane de dolari, a fost semnat in anul 2007, dar Rusia a decis in 2010 sa suspende livrarea rachetelor ca urmare a sanctiunilor internationale impuse Iranului din cauza programului sau nuclear. Acordul incheiat in iulie in dosarul iranian a permis insa deblocarea contractului.
De altfel, Rusia a ridicat inca din aprilie interdictia privind livrarea de baterii antiaeriene S-300 Iranului, dupa semnarea la Lausanne a unui acord de principiu in problema programului nuclear iranian. Semnarea actualului contract in Rusia si Iran, vine dupa un lung sir de episoade incinse, care au culminat in vara lui 2012 cu o plangere depusa de autoritatile de la Teheran la Centrul de arbitraj comercial international de la Geneva in care a cerut despagubiri de circa patru miliarde de dolari pentru rezilierea unor contracte privind achizitionarea de armament rusesc, in special pentru sistemele antiracheta S-300.
de Vitalie Goncearov | iun. 5, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Trupele ruse stationate pe teritoriul Republicii Moldova, in regiunea separatista transnistreana, au indeplinit o serie de sarcini tactice si operative in cadrul unor actiuni de lupta cu inamici simulati, a anuntat Districtul Militar de Vest, citat de portalul rus Sputnik. „Militarii au efectuat un raid asupra unui post inamic simulat si alte elemente de formare tactica si speciala. De asemenea, cercetasii au gasit solutii la probleme practice in organizarea cautarii, observarii si supravegherii subiectului, au practicat spargerea securitatii si patrunderea sub acoperire in instalatii cu scopul de a obtine informatii secrete”, precizeaza Districtul Militar de Vest al Federatiei ruse intr-un comunicat.
Rusia are aproximativ 1.500 de militari in Transnistria, un teritoriu separatist din Republica Moldova situat la granita cu Ucraina. Dintre acestia, aproximativ 1.400 de militari fac parte din Grupul Operativ de Trupe Rusesti din Transnistria, constituit in urma cu 20 de ani prin reorganizarea fostei Armate a 14-a a URSS. Republica Moldova considera insa ca stationarea militarilor rusi in regiunea transnistreana contravine Constitutiei moldovene si, din acest motiv, Chisinaul, OSCE, UE si SUA au cerut in repetate randuri retragerea lor. Tensiunile au sporit in regiunea separatista dupa ce Ucraina a anulat mai multe acorduri militare cu Rusia ce permiteau tranzitul militarilor rusi pe teritoriul sau, iar Republica Moldova a intors mai multi militari rusi de pe aeroportul de la Chisinau ce intentionat sa calatoreasca spre Transnistria.
Odesa, noul punct fierbinte in conflictul ucrainean
De asemenea, tensiunea a crescut in stanga Nistrului dupa numirea la 30 mai a fostului presedinte georgian Mihail Saakasvili in functia de guvernator al regiunii Odesa din sudul Ucrainei, situata la granita cu Transnistria. De mai multe zile, o parte a presei ruse si transnistrene emite diferite scenarii privind reizbucnirea conflictului de pe Nistru, cu implicarea tarilor vecine in ostilitati, in contextul in care Ucraina a denuntat acordul cu Rusia privind tranzitul de militari rusi spre Transnistria, iar Republica Moldova a interzis accesul in Moldova pentru mai multi militari rusi.
‘Rusia deocamdata asteapta si indrazneala partii moldovene creste treptat. Dar ei trebuie sa inteleaga ca un raspuns va exista. intre altele, aceasta ar putea afecta grav interesele de afaceri in Rusia ale unor persoane concrete din conducerea Republicii Moldova. La Chisinau la putere se afla un guvern de afaceristi si acestia ar trebui loviti in ceea ce este mai sensibil — afacerile’, a declarat joi, intr-un interviu pentru agentia tiraspoleana de presa Novosti Pridnestrovia, expertul rus Vasili Kasirin. Republica Moldova si Ucraina fac un joc riscant pentru a testa rabdarea Federatiei Ruse, a mai spus el, in interviu.
de Vitalie Goncearov | iun. 4, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Din nou, media rusa identifica Romania ca sursa de atac iminent asupra Transnistriei. Postul de televiziune al Armatei Ruse, Zvezda TV, a relatat despre un posibil atac militar al Romaniei asupra regiunii separatiste transnistrene a Republicii Moldova. „Atacarea nerecunoscutei republici transnistrene este serios discutata in Romania”, sustine analistul Ernest Vardanian intr-o declaratie facuta pentru Zvezda TV, un post de televiziune apartinand Ministerului rus al Apararii. „In conducerea Romaniei exista doua opinii privind posibilitatea unei interventii in Republica Moldova şi in Transnistria”, crede Vardanean, un analist moldovean de origine armeana. „Premierul Ponta este nerabadator sa gaseasca o provocare care sa ii permita sa trimita trupe in Republica Moldova. Preşedintele Klaus Iohannis este mai moderat, deoarece Angela Merkel l-a convins personal sa nu faca nimic inca. Cuvantul-cheie este «inca»”, adauga analistul. Vardanean sugereaza ca Romania şi Occidentul nu exclud un scenariu militar in Transnistria, care insa nu ar ingrijora Rusia, dat fiind ca Moscova nu s-ar implica intr-un conflict in Republica Moldova.
Arestat si eliberat
De origine armeana, Ernest Vardanean este un jurnalist din Republica Moldova care in 2010 a fost arestat de fortele Tiraspolului, fiind acuzat de tradare si spionaj in favoarea Republicii Moldova. Un an mai tarziu a fost eliberat de transnistreni, desi initial fusese condamnat la 15 ani de inchisoare. In ultimii ani a activat ca jurnalist independent si a predat la Universitatea din Chisinau. “Politnavigator”, site-ul unde a aparut prima data informatia, se prezinta drept un proiect de “stiri din Ucraina si Crimeea”, care publica articole mai degraba critice la adresa actualului regim de la Kiev. Scenariul prezentat de Zvezda TV nu a ramas fara ecou la Tiraspol. Expertul militar Viktor Kravtov a atras atentia, potrivit site-ului Tiras.ru, ca regimul separatist condus de Evgheni Sevciuc este capabil sa mobilizeze 50.000 de militari rezervişti in doar cateva zile, pentru a face fata unui conflict cu Ucraina sau cu armata Republicii Moldova. Situatia s-ar schimba in cazul unui conflict cu Romania, stat membru NATO, adauga Kravtov, subliniind insa ca, intr-o astfel de situatie, se poate miza pe sustinerea militara a Rusiei. Vicepresedintele Dumei de la Moscova, Serghei Jelezniak, avertiza miercuri ca ar putea izbucni un conflict militar in regiune in cazul unui atac asupra fortelor rusesti de mentinere a pacii din Transnistria. “Rusia nu va putea sa nu intre in razboi”, a avertizat Jelezniak.
Punct fierbinte
Financial Times scria miercuri ca Transnistria ar putea deveni „urmatorul punct fierbinte in relația Rusia-Ucraina”. Tensiunile legate de regiunea separatista au fost declansate de votul din 21 mai al Parlamentului Ucrainean, de a suspenda cooperarea militara cu Rusia, vot ce a pus capat acordului din 1995 prin care Rusia primea drepturi de tranzitare a Ucrainei pentru a ajunge in Transnistria. Blocarea tranzitului prin Ucraina inseamna ca Rusia isi poate aproviziona baza militara din acest teritoriu pe cale aeriana, prin Chisinau, apoi traversand teritoriul Moldovei, scrie sursa citata. FT trece in revista apelul facut saptamana trecuta de lideri ai societații civile din Transnistria, ca presedintele rus Vladimir Putin sa ii protejeze „in caz de urgența”, dar si faptul ca, luni, vicepremierul rus Dimitri Rogozin a asigurat conducerea Transnistriei ca „Rusia va fi mereu acolo” pentru a asigura securitatea regionala.
