Liberalii de peste Prut cer desecretizarea arhivei KGB

Liberalii de peste Prut cer desecretizarea arhivei KGB

Parlamentarii liberali vor examinarea situatiei arhivelor Comitetului Securitatii de Stat (KGB) al RSSM. O initiativa in acest sens a fost inregistrata in Parlament de catre parlamentarii Valeriu Munteanu si Ion Hadarca. Potrivit autorilor proiectului, este necesara crearea unei Comisii de ancheta care va prezenta Parlamentului, pana la 1 noiembrie 2012, un raport cu privire la numarul si gradul de secretizare a dosarelor de agentura si de informatori ale fostului KGB al RSSM. „Sustinem crearea unei Comisii parlamentare care sa elucideze soarta dosarelor informatorilor si agentilor netitulari ai fostului KGB al RSSM, pentru a putea aprecia soarta acestor dosare si a stabili un cadru oportun pentru o ulterioara aplicare a legii lustratiei”, se precizeaza in nota informativa a proiectului de hotarare. Comisia urmeaza sa fie constituita din 11 membri, reprezentanti ai tuturor fractiunilor parlamentare.

Share our work
Premierul de la Kiev acuza arbitrii de la JO ca fi delegatiei ucrainene „furat” 6 medalii

Premierul de la Kiev acuza arbitrii de la JO ca fi delegatiei ucrainene „furat” 6 medalii

Premierul Ucrainei Mikola Azarov a declarat, joi, ca deciziile injuste ale arbitrilor au privat tara sa de la inca sase medalii la Jocurile Olimpice de la Londra. „Sincer vorbind, deciziile arbitrilor sunt injuste. Ne-au privat de sase medalii”, a spus seful guvernului din Ucraina, citat de agentia Interfax. Ucrainenii sperau sa aiba o prestatie mai buna decat la Jocurile Olimpice de la Beijing, din 2008, atunci cand au cucerit 27 de medalii, dintre care sapte de aur. ”Numai tarile puternice nu sunt private de medalii”, a mai spus Azarov. La Londra, Ucraina spera sa-si amelioreze performanta de la JO de la Beijing din 2008, unde a cucerit 27 medalii, dintre care 7 de aur. Pana in acest moment, Ucraina se afla pe locul 19 in clasamentul pe natiuni de la Londra, cu zece medalii (trei de aur, una de argint si sase de bronz).

Share our work
Timofti, ingrijorat de recentele violente din Republica Moldova dintre „unionisti” si „statalisti”

Timofti, ingrijorat de recentele violente din Republica Moldova dintre „unionisti” si „statalisti”

Presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, este ingrijorat de evenimentele care au avut loc in ultima perioada in tara și sustine ca exista anumite grupari politice care sunt deranjate de sustinerea acorda de catre Occident Chișinaului si indeamna societatea la nesupunere civica. „Anumiti politicieni au chemat cetatenii și institutii ale statului la nesupunere civica, au incercat sa inlocuiasca insemnele noastre nationale cu unele false, au cerut referendumuri locale și nationale pe teme confuze, au manipulat grupuri sociale, inclusiv religioase, pentru ca acestea sa se opuna ordinii constitutionale”, declara seful statului. Evenimentele la care face referire Timofti au legatura cu protestele care au inceput in fata cinematografului „Patria”, proprietate a lui Victor selin, unde simpatizantii PSD au provocat primele altercatii cu politia. Apoi, in scuarul „T. sevcenko” de langa restaurantul „Nistru”, unionistii au inceput mitingul, insa, de indata, au fost incercuiti de contraprotestatari, care au aruncat oua in directia politiei si unionistilor. Mai tarziu, unionistii au inceput marsul pe strada Puskin, pentru strada Independentei pietonala si mai larga a fost blocata de simpatizantii PSD, PSRM, PCRM si Miscarii „Voievod”. Contramanifestantii au incercat sa blocheze Marsul de mai multe ori. Cele mai mari ciocniri au avut loc la intersectiile strazii Puskin cu cele a strazilor Voluntarilor si stefan cel Mare. Politistii au reusit sa opreasca ambele parti doar pe strada Sfantul Nicolae, unde marsul a luat sfarsit, iar contramanifestantii, in majoritate, s-au imprastiat.

Share our work
Secta islamica din Rusia aflata intr-un buncar, descoperita dupa zece ani

Secta islamica din Rusia aflata intr-un buncar, descoperita dupa zece ani

O secta islamica formata din aproximativ 60 de persoane, dintre care 15 sunt copii, a fost descoperita de politie intr-un buncar subteran din Tatarstan, o republica din Rusia centrala de traditia musulmana. Adeptii sectei traiau de peste zece ani in acest buncar construit de liderul lor spiritual, Faizrakhman Satarov, in varsta de 85 de ani, intr-o casa transformata in moschee clandestina in Kazan, capitala Tatarstanului, potrivit unui comunicat al ministerului de interne din aceasta tara. Satarov, care s-a proclamat profet in 1964, a impus membrilor sectei o viata izolata, interzicandu-le sa paraseasca refugiul, sa-si trimita copiii la scoala sau sa mearga la spital. Buncarul, construit ca un labirint, este format din mici celule cu o suprafata de 2×3 metri, unde „copiii traiau in conditii insalubre, fara aerisire”, precizeaza ministerul. Toti copiii au fost internati in spitale, avand in vedere starea lor de sanatate. Autoritatile nu au explicat cum a putut functiona aceasta secta timp de zece ani, fara a atrage niciodata atentia politiei. Copiii au fost descoperiti saptamana trecuta de politie, in cadrul unei anchete legate de uciderea recenta a clericului musulman de cel mai inalt rang din Tatarstan, un atac atribuit de oficiali gruparilor islamiste radicale. Satarov, un fost imam de rang inalt din provincia vecina Bashkortostan, si-a declarat locuinta drept stat islamic independent. El le-a ordonat celor 60 de fideli sa traiasca in celule pe care si le sapau singuri sub cladirea de trei etaje strajuita de un mic minaret. Doar cativa membri ai sectei aveau permisiunea sa iasa din cladire.

Share our work
Ianukovici oficializeaza „rusificarea” a jumatate de Ucraina

Ianukovici oficializeaza „rusificarea” a jumatate de Ucraina

Presedintele ucrainean Victor Ianukovici a promulgat, miercuri, legea prin care limba rusa devine limba oficiala in aproximativ jumatate din regiunile Ucrainei, informeaza RIA Novosti. Legea permite Parlamentului, Guvernului si altor institutii legislative si executive sa isi poata publica deciziile in limba regionala si da voie totodata companiilor de televiziune sa poata transmite in aceasta limba. Autorii legii stipuleaza ca statutul limbii ucrainene ramane ca fiind singura limba de stat. Purtatorul de cuvant al Radei Supreme de la Kiev, Vladimir Litvin a refuzat sa semneze aceasta lege si si-a dat demisia in semn de protest pe data de 4 iulie. Totusi Rada a votat impotriva acestei desimii. Rada Suprema de la Kiev a refuzat saptamana trecuta sa revizuiasca legea care confera limbii ruse statutul de limba oficiala, respingand patru proiecte legislative propuse de mai multe formatiuni politice, prin care s-a incercat abrogarea respectivului text de lege. Potrivit opozitiei, legea “limbilor oficiale regionale” promovata de Partidul Regiunilor, aflat la putere, incalca Constitutia tarii, care prevede ca in Ucraina singura limba oficiala este ucraineana.

Capcana separatista a „moldovenismului”

Limbile “moldoveneasca” si romana ar fi avut statut special in Ucraina, daca proiectul de lege, adoptat in prima lectura de Rada Suprema, ar fi fost fi aprobat definitiv luni. Proiectul de lege pastrea prevederea prin care limba ucraineana este singura limba de stat, dar adauga ca pe teritoriul Ucrainei este garantata utilizarea limbilor regionale, care includ limbile moldoveneasca, romana, rusa, belarusa, bulgara, armeana, gagauza, germana, greaca moderna, poloneza, slovaca, maghiara. In cazul in care legea ar fi fost votata, articolul 11 din proiect ar fi obligat autoritatile locale sa publice actele in limba oficiala. Pe teritoriul in care erau utilizate limbile regionale comune insa, actele de guvernare locala ar fi trebuit publicate in limba nationala sau in limba regionala. in plus, in conformitate cu articolul 13 din proiectul de lege, actele de identitate ar fi trebuit perfectate in limba oficiala si in una din limbile care au obtinut statut de limba regionala, la solicitarea persoanei. Articolul 20 din proiectul de lege prevedea ca cetatenilor din Ucraina le este garantat dreptul la educatie in limba nationala si in limbile regionale. Prevederea s-ar fi aplicat la gradinita, scolile profesionale si in institutiile de invatamant superior.

Lege controversata

Pe 3 iulie 2012, Rada Suprema a Ucrainei a adoptat in lectura finala controversata Lege privind politica lingvistica, initiata de reprezentantii puterii, privind sporirea drepturilor limbilor vorbite de minoritatile nationale, care prevede ca limba de stat este ucraineana, iar, conform Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, in categoria limbilor regionale sau minoritare intra inca 18 limbi. Potrivit noii legi, masurile privind utilizarea limbilor minoritare la nivel regional pot fi aplicate in cazul in care reprezentantii vorbitori ai unei limbi minoritare constituie nu mai putin de 10% din populatia teritoriului.

Share our work