de Mihai Cernev | dec. 12, 2016 | Marea Neagra, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul PSD, Liviu Dragnea, câștigătorul alegerilor parlamentare
Partidul Social Democrat a obţinut 46,14% dintre voturile din ţară pentru Camera Deputaţilor, PNL 19,96%, USR 8,43%, UDMR 6,35%, ALDE 5,65%, PMP 5,06%, iar PRU 2,78%, conform datelor făcute publice de către BEC, preluate de agenția KARADENIZ PRESS. În cursa pentru Senat partidele au obținut următoarele rezultate: PSD 46,33%, PNL 20,33%, USR 8,49%, UDMR 6,36%, ALDE 6,08%, PMP 5,33%, PRU 2,94%. Rezultatele sunt valabile după centralizarea a aproximativ 6,8 milioane de voturi din cele 7.212.022 exprimate.
Liviu Dragnea, posibil premier
Fostul lider PSD, Victor Ponta, a răspuns duminică, după anunţarea exit-poll-urilor, unei întrebări privind posibilitatea ca Liviu Dragnea să fie premier, el precizând că, dacă se doreşte eficienţă şi să se facă treabă, atunci şeful PSD trebuie să fie şi premier. „Eu am spus un lucru bazat pe experienţa pe care am avut-o în cele trei guverne, într-unul dintre ele Liviu a fost alături de mine. Dacă vreţi eficienţă şi vreţi să facem treabă, cine e şeful partidului e şi şeful Guvernului. Dacă vreţi să ne certăm, ne certăm cum a fost cu Cioloş şi cu toţi ceilalţi“ a declarat Victor Ponta, citat de mass-media republicană.
În privinţa posiblităţii ca Dragnea să fie nominalizat premierul PSD s-au pronunţat, duminică, primarul Sectorului 5, Daniel Florea, precum şi vicepreşedintele PSD Ecaterina Andronescu. „Este o posibilitate care se conturează din ce în ce mai pregnant”, a declarat Florea.
„Dacă mă întrebaţi pe mine, da. Dar trebuie să-l întrebaţi şi pe dânsul”, a spus şi Ecaterina Andronescu.
Poziție PSD
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost întrebat duminică, despre posibila nominalizare a sa ca premier, în condiţiile în care Constituţia nu îi interzice acest lucru, că el nu are de gând să îşi bată joc de votul românilor şi că va respecta în primul rând acest vot, precum şi Constituţia.
Săptămâna trecută el declara că partidul nu va modifica legea care îi interzice să fie premier, argumentând că un act normativ nu se poate modifica şi publica în Monitorul Oficial în trei zile. Precizările liderului PSD vin pe fondul recentelor declarații ale președintelui român, Klaus Johannis, privind respingerea candidaturilor persoanelor cu probleme penale, considerat un avertisment împotriva posibilei nominalizării a lui Liviu Dragnea de către PSD.
‘Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare”, prevede legea 90/2001.
Alianță PSD-ALDE-UDMR
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că exclude o alianță pentru viitoarea guvernare cu PNL, USR și PMP, dar nu a mai negat o eventuală colaborare cu UDMR. „Vorbim mai întâi în partid (n.r. despre o colaborare cu UDMR), după care vorbim cu colegii de la ALDE și împreună stabilim calea de urmat. Nu avem de gând să facem alianță cu PNL, USR sau cu PMP-ul”, a declarat aseara Dragnea, la sediul PSD din Băneasa. El consideră că UDMR va intra în Parlament cu peste 6 %, pentru că „cel puțin așa sunt semnele”.
Întrebat dacă va face un protocol cu ALDE pentru nominalizarea unui singur premier, Dragnea a arătat că PSD se va ține de cuvânt. „Da, noi ne ținem de ceea ce am stabilit, cred că și ei se țin. (…) Mâine sigur mă văd cu domnul Tăriceanu”, a precizat aseară liderul PSD.
Avertisment dur
Copreședintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a afirmat duminică seară, la închiderea scrutinului electoral, că președintele Klaus Iohannis trebuie să accepte „voința poporului așa cum s-a manifestat la urne și să nu stea în calea formării unui guvern legitim”. „Le mulțumesc tuturor românilor care au făcut posibilă această zi a schimbării. Datorită votului dumneavoastră avem șansa de a duce țara într-o direcție bună. O vom face uniți, lăsând definitiv în urma învrăjbirea pe care unii au semănat-o între noi. M-am angajat să fiu, alături de colegii mei din ALDE, busola care indică drumul cel bun, garanția că acest drum va fi urmat fără șovăială. S-a dovedit la aceste alegeri că există un singur partid liberal în România — ALDE”, a scris Tăriceanu, duminică seară, pe Facebook.
Tăriceanu a adăugat că îl „cheamă” pe președintele Klaus Iohannis să accepte „voința poporului așa cum s-a manifestat la urne”. „Chem să se alăture coaliției pentru schimbare și democrație toate partidele care împărtășesc aceleași convingeri și valori. Îi chem să vină în ALDE pe toți aleșii și membrii PNL dezamăgiți de modul în care partidul a fost condus împotriva principiilor elementare ale liberalismului. Cetățenii și-au spus cuvântul. L-au rostit limpede și răspicat. Îl chem pe președintele Iohannis să accepte fără gânduri ascunse voința poporului așa cum s-a manifestat la urne și să nu stea în calea formării unui guvern legitim, legal și democratic. România a fost redată românilor prin propria lor voință. Le mulțumesc tuturor colegilor mei pentru efortul depus și pentru implicarea în această campanie”, a susținut Tăriceanu.
Majoritate parlamentară stabilă
Vicepremierul Vasile Dîncu, membru al fostului guvern Cioloș și considerat un posibil candidat la postul de premier în noua realitate politică de la București, a declarat, pentru AGERPRES, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că viitorul guvern trebuie să aibă în spate o majoritate parlamentară puternică, să rezolve problemele stringente ale României și că, de asemenea, e nevoie ca politicienii să pună capăt războiului politic. El crede că formarea viitorului guvern va depinde de interacțiunea dintre partidul care a câștigat alegerile și președintele țării.
‘Cred că în acest moment există posibilitatea să existe un guvern stabil. Depinde ce va face PSD, depinde și de interacțiunea dintre partidul care a câștigat destul de net alegerile și președinte, cel care desemnează premierul. Cred că în acest moment, alături de PSD și ALDE se pot adăuga și alți deputați și senatori și se poate crea o guvernare stabilă, o guvernare care să poată rezolva unele dintre sarcinile cele mai importante de viitor pentru România’, a spus Vasile Dîncu.
Obiective strategice
Vicepremierul a amintit că România nu are încă o autostradă care să treacă munții, că nu s-a reușit modificarea Constituției și nici o descentralizare eficientă, care să ducă la încheierea procesului de modernizare a statului. ‘Aceste lucruri sunt urgente pentru viitor, ori pentru asta este nevoie de un guvern puternic, un guvern politic, care să aibă în spate o majoritate parlamentară puternică. Cred că nu va fi complicat de făcut un guvern și contează totuși modul în care vor interacționa factorii politici importanți, ca să spunem așa, cei care au câștigat alegerile și, evident, Președinția României. Eu unul sunt optimist. Cred că se poate construi în România o majoritate parlamentară care să rezolve cele mai importante proiecte pe care le avem în viitor. Cu siguranță — și am văzut mesajul lui Liviu Dragnea — va trebui să terminăm odată cu acest război politic absurd. Dacă vom proceda așa cum a spus, dacă va proceda Liviu Dragnea așa cum a spus, atunci cred că se poate deschide o nouă eră în dezvoltarea României și să construim o majoritate credibilă și puternică’, a afirmat Vasile Dîncu.
Lecția USL
Potrivit acestuia, a mai existat o majoritate puternică, cea a USL, dar care n-a reușit să facă lucrurile importante pentru țară. ‘Majoritatea trecută, care a fost foarte puternică, n-a reușit, când USL a avut o majoritate mult mai mare, să facă aceste lucruri. Să sperăm că din a doua încercare, României o să-i iasă asta’, a punctat vicepremierul Dîncu.
Referitor la viitorul premier, Vasile Dîncu a spus că el trebuie să fie desemnat de partidul câștigător, PSD, și să pună în aplicare programul social-democrat din campania electorală. ‘Viitorul premier va fi probabil cel pe care îl va desemna PSD. Este dreptul câștigătorului, este constituțional să fie așa. Vom vedea care va fi acesta, dar este dreptul învingătorului să stabilească asta. Probabil că va fi un prim-ministru care va pune în practică programul PSD, programul din această campanie electorală’, a spus Vasile Dîncu.
Victorie incredibilă
Președintele USR, Nicușor Dan, afirmă că formațiunea pe care o reprezintă a înregistrat „o victorie incredibilă” la alegerile parlamentare, având în vedere că este un partid înființat în urmă cu 6 luni. „Ziua alegerilor s-a încheiat. Este o victorie incredibilă pentru un partid care a luat naștere în urmă cu doar 6 luni. Le mulțumesc tuturor celor care ne-au votat, celor care au strâns semnături, au donat pentru noi sau care au ieșit în stradă pentru USR. Tot ce ați făcut pentru noi cu atât entuziasm și cu atâta bună credință ne obligă. Reprezentanții noștri în Parlament au datoria să își țină promisiunile din campanie, iar noi, ca partid, să continuăm să creștem pe aceleași coordonate: integritate și competență. Mulțumesc!”, a scris Nicușor Dan, duminică seară, pe o rețea de socializare.
Insulă de stabilitate
Președintele social-democraților i-a asigurat pe partenerii externi că România își va respecta toate angajamentele internaționale, strategice și economice și toate parteneriatele. Dragnea a adăugat aici o precizare făcută și în perioada campaniei electorale: „Vrem cu tărie să adăugăm o componentă economică importantă la aceste parteneriate”.
El a avut un mesaj și pentru factorii politici interni: „România este o insulă de stabilitate în regiune. Eu vreau ca în România să se mențină această democrație stabilă, fără conflicte inutile, iar asta înseamnă că toți oamenii politici, toți factorii politici, toate instituțiile fundamentale ale statului trebuie să înțeleagă și să respecte votul de astăzi al românilor. Trebuie să înțelegem toți, indiferent ce părere avem unul despre altul, că România are nevoie de o guvernare stabilă, competentă și responsabilă. Le cer tuturor să se pună astăzi capăt dezbinării, pentru că românii au votat astăzi împotriva instigării la ură, împotriva instigării la dezbinare, au votat pentru ca toți să ne unim, pentru ca într-adevăr România să fie o țară puternică și respectată”, a subliniat Dragnea.
PNL, lovit de criză
Surse din PNL au declarat luni pentru MEDIAFAX, citat de agenția KARADENIZ PRESS, că în cursul după-amiezii liderii din teritoriu şi de la nivel central se vor reuni în şedinţă la sediul PNL pentru a discuta care sunt paşii pe care partidul îi va face, conducerea formaţiunii urmând să rămână în funcţie până la congres. Sursele citate au mai declarat că este posibil ca Alina Gorghiu să nu îşi dea demisia aşa cum a susţinut că va face dacă PNL nu va intra la guvernare.
În partid sunt nemulţumiri legate de primarii care nu s-au mobilizat pentru a-i susţine pe noii candidaţi, putând fi identificate mai multe voci care spun fie că ar trebui să aibă loc o reorganizare a partidului, fie că Alina Gorghiu ar trebui să îşi asume eşecul alegerilor parlamentare şi să demisioneze, mai spun sursele citate.
De asemenea, liderii din teritoriu ar fi respins şi demisia secretarului general al PNL, Ilie Bolojan, şi le-ar fi cerut celor doi să rămână în funcţii până la conresul care va avea loc anul viitor.
Răspundere colectivă
Alina Gorghiu a declarat lunea trecută la Timişoara că în cazul în care nu se va realiza majoritatea parlamentară care să dea viitorul premier, anume Dacian Cioloş, răspunderea nu va fi doar a sa, ci şi a celor din Biroul Politic Naţional şi a şefilor de filiale. Ea a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă de la sediul PNL Timiş, că nimeni din partidul pe care-l conduce “nu fuge de demisie”, în cazul în care rezultatul după alegerile parlamentare nu este cel propus.
“Nimeni din PNL nu fuge de demisie şi nu-şi pune problema să nu-şi asume răspunderea. Suntem într-un moment în care, însă, trebuie să discutăm de rezultate. Performanţa în politică se măsoară în voturi şi în procente, nu se măsoară altfel, oricât ne-am dori. În PNL, conducerea fixează target pe fiecare judeţ. Evident că există un target şi pe Timiş şi evident că nu-l voi face public, e o strategie internă a partidului. Dacă majoritatea parlamentară care să dea premier în persoana lui Dacian Cioloş nu se face, răspunderea nu este doar a Alinei Gorghiu, ci va fi a tuturor din Biroul Politic Naţional şi a tuturor şefilor de filială care nu produc rezultatul la care s-au angajat”, a declarat Alina Gorghiu.
de Mihai Cernev | iun. 4, 2016 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, amenintata de o noua ofensiva militara rusa
In urma consolidarii prezentei militare ruse in regiunea de est a Ucrainei a fost întărită activitatea de cercetare și echiparea tehnica generala a trupelor ucrainene de pe linia de demarcatie, a declarat Petro Poroșenko, președintele Ucrianei, în timpul unei conferințe de presă, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
„Potrivit rapoartelor de informații, în Donbas au sosit noi unități ale forțelor speciale ruse. Noi avem aceste date. Stim si numele brigazii, efectivul – informatiile au fost transmise către partenerii noștri internaționali – locul de desfășurare permanentă”, – a declarat Poroșenko. „Rusia utilizează agresiunea din estul Ucrainei ca pe un teren de testare pentru cele mai noi arme. Pentru război electronic, de comunicații, mijloace de suprimare a sistemelor noastre radar pentru artilerie. Am învățat să luptam impotriva acestor mijloace, inclusiv cu ajutorul partenerilor noștri. Am strans consiliul de război, a fost dezvoltata o criptogramă, a fost imbunatatit serviciul de culegere a informatiilor, am sporit protectia, dotarea cu echipamente tehnice. Reacție este deja vizibila” a mai declarat șeful statului ucrainean.
Ordin secret dezmintit
„Nu vom permite sa moara soldații noștri, în același timp, insist asupra faptului că Ucraina poate opri orice operațiuni ofensive ale oricărui număr de trupe rusești. Situatia este radical diferita fata de 2014 ..” a mai declarat Poroșenko. Presedintele dela Kiev a dat lamuriri si in ceea ce priveste procedura focului de raspuns pe linia de demarcatie, dezmintind zvonurile despre „un ordin secret”, care interzice raspunsul la atacurile cu proiectile si arme de foc ale inamicilor.
”Vreau să resping acest nonsens. Știți, când cineva la Kiev scrie pe Facebook: „Stăm în tranșee sub foc, așteptăm permisiunea de a deschide focul de răspuns”… Nu glumesc. Ei uită să dezactiveze serviciul de geolocalizare, care ne arata clar cine sunt… Singurul lucru de care sunt multumit astazi este ca a scazut mult fata de 2014 numarul celor care vor să destabilizeze situația „ a declarat Poroșenko.
„Decizia de a deschide foc de raspuns aparține comandantului unitatii, el nu este obligat sa se consulte cu superiorii daca este vorba despre foc de raspuns. Mai mult chiar, comandantul este obligat, în cazul in care există o amenințare la adresa vieții – să ordone deschiderea focului. Repet, singura interdictie este cea de a deshide focul primul. Dar dacă sunt identificate grupuri de recunoaștere sau sabotaj ale inamicului, care reprezinta o amenințare, poate deschide focul. Asa ca nu exista proceduri de aprobare” a mai subliniat șeful statului ucrainean.
„Dacă el (comandantul – n.r.) a deschis primul focul – va fi o investigație, va răspunde. Daca a deschis foc de răspuns, a aparat – va fi decorat. Nicio alta instrucțiune secretă nu există!” a incheiat Poroșenko.
Bilant ONU
Cel puţin 9.371 de persoane au fost ucise, iar alte 21.500 au fost rănite în conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, anunţă Oficiul ONU pentru Drepturile Omului, citat de mass-media internationala. „În total, în perioada aprilie 2014 – 15 mai 2016, în estul Ucrainei au fost 30.903 victime, în rândul armatei, civililor şi grupurilor militare separatiste. Acest bilanţ include 9.371 de persoane ucise şi 21.532 rănite” subliniaza Naţiunile Unite. „După doi ani, situaţia în estul Ucrainei rămâne instabilă şi ar putea să evolueze spre un conflict latent”, mai precizează Naţiunile Unite.
Tortura, folosita de ambele parti
Tortura a fost aplicata în mod sistematic de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și de către separatiștii proruși, a declarat asistentul Secretarului General al ONU pentru Drepturile Omului, Ivan Simonovic, transmite agenția ucraineană Unian, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
El a spus că, în anumite regiuni, lipsa de respect pentru drepturile omului a devenit un fapt cotidian. Simonovic a mai precizat că SBU realizează rețineri și utilizează sistematic tortura împotriva persoanelor suspectate că simpatizează separatiștilor.
Misiunea de monitorizare a Organizației Națiunilor Unite va prezenta in curand un raport privind situația din Ucraina. În raport se vorbește despre „sute de cazuri de detenție ilegală, tortura și rele tratamente”, atât din partea separatiștilor, cât și din partea serviciilor secrete de la Kiev.
Anterior, o Comisie a ONU a fost împiedicată să cerceteze respectarea drepturilor omului în Ucraina, după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei a interzis Comisiei să viziteze locul de detenție în care se presupunea ca exista persoane deținute ilegal. Reprezentanții SBU au motivat refuzul vizitării prin faptul ca printre membrii Comisiei era și un cetățean rus.
Presiuni ruse
Ucraina trebuie să-și reformeze Constituția conform solicitărilor celor două regiuni separatiste proruse din est, înainte de a recupera din mâinile rebelilor rusofoni controlul asupra graniței cu Rusia, a declarat ambasadorul rus pe lângă Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Alexandr Lukașevici, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
‘Restituirea totală către Ucraina a controlului asupra frontierei statale este una dintre ultimele etape’ ale aplicării acordurilor de pace de la Minsk, ‘precedată de o soluție politică integrală reprezentată de o reformă constituțională’, a indicat Lukașevici. Acordurile de la Minsk, a continuat diplomatul rus, mai solicită celor două părți aflate în conflict să negocieze direct soluționarea acestuia, inclusiv printr-o reformă constituțională care trebuie să garanteze autonomia republicilor din Donbas, respectiv Donețk și Lugansk.
Kiev, vinovatul de serviciu
Inaltul oficial rus a mai subliniat toate chestiunile politice încă nesoluționate deși a trecut mai mult de un an de când au început reuniunile Grupului de Contact de la Minsk, singurul mecanism de dialog în care se întâlnesc reprezentanții Kievului și cei ai separatiștilor proruși.
‘Trebuie să convină asupra organizării alegerilor locale (în estul Ucrainei) și asupra revizuirii legii privind statutul special al regiunii (Donbas), să aplice punctul privind amnistia prin adoptarea unei legi care să interzică urmărirea penală’ a combatanților, a enumerat el condițiile separatiștilor, reflectate și în poziția Moscovei.
Reamintim ca guvernul de la Kiev refuză să recunoască legitimitatea autorităților autoproclamate în aceste două republici, cerând totodată Rusiei să-și retragă trupele din estul Ucrainei și să restituie militarilor ucraineni controlul asupra părții ucrainene a graniței dintre cele două țări.
Între timp, în estul Ucrainei, continuă confruntările sporadice între armata ucraineană și separatiști, numeroasele acorduri de încetare a focului fiind toate încălcate.
Consolidare militara rusa
Rusia a început desfășurarea a două brigăzi de infanterie mecanizată la frontierele ei occidentale, în apropierea Ucrainei, ca răspuns la intensificarea activității NATO în Europa de Est, a declarat vineri o sursă militară rusă agenției Interfax, citată de mass-media internationala. „În timp ce se formează trei noi divizii (care să fie dislocate la frontierele cu Europa), au fost reamplasate către frontiera occidentală două brigăzi de infanterie mecanizată care anterior erau bazate în centrul țării” a subliniat sursa.
Brigada a 28-a mecanizată a început dislocarea dinspre Ekaterinburg (zona Munților Urali) către regiunea Briansk, în timp ce Brigada a 23-a își va muta amplasamentul din Samara (Volga inferioară) către regiunea Belgorod, „măsuri care sunt fără nicio îndoială un răspuns în fața activității crescânde a NATO în apropierea frontierelor Rusiei”, a mai spus reprezentantul armatei ruse.
Această informație apare la două zile după ce publicații din Ucraina și Belarus au relatat că armata rusă a relocat la sfârșitul lunii mai 2016 Brigada a 28-a mecanizată în zona orașului Klințî din Briansk.
Noi baze ofensive
Ziarul ucrainean Segodnia a scris că armata rusă a relocat trupe și blindate de-a lungul graniței cu Belarus, unde ar intenționa să creeze baze militare cu un potențial ofensiv considerabil. Publicația de la Kiev se bazează pe informații și fotografii furnizate de organizația ucraineană de experți militari și voluntari InfoNapalm, care nu doar că monitorizează trupele ruse din Donbas — teatrul unui conflict armat din estul Ucrainei — ci și urmărește mișcările trupelor ruse de-a lungul graniței Federației Ruse cu Belarus și Ucraina.
In luna mai 2016, potrivit InfoNapalm, militari ai Brigăzii 28 motorizate din Ekaterinburg au sosit la Klințî (regiunea Briansk), fapt relatat si de site-ul opoziției belaruse Charter97.org. Orașul Klințî este situat în apropiere de frontiera rusă cu Belarus și cu Ucraina, in regiunea Breansk, coridor militar traditional pentru armatele tariste, sovietice si ruse in actiunile lor ofensive impotriva statelor europene.
Rusia încearcă să creeze o așa-numită „linie de apărare”, consideră pe de altă parte jurnaliștii de la Charter97.org, dar potrivit mass-media ruse ar fi vorba de „un pumn blindat superputernic”, ca o contrapondere la NATO.
De altfel și ministrul apărării al Federatiei Ruse, Serghei Șoigu, a anunțat la începutul anului crearea a trei noi divizii de infanterie mecanizată care vor avea bazele în regiunile Voronej și Rostov, învecinate cu Ucraina, precum și în regiunea Smolensk, la frontiera cu Belarus.
Vazduhul din Romania si Bulgaria, aparat de Polonia
Actiunile militare ruse continua sa trezeasca nelinisti in statele NATO, care si-au intensificat colaborarea in cadrul Aliantei. Astfel, potrivit „Radio Polonia”, care il citeaza pe adjunctul ministrului apărării din Polonia, Tomasz Shatkovsky, avioanele de lupta poloneze vor participa la misiunea de poliție aeriană a NATO în cerul Bulgariei și României.
Potrivit acestuia, prin participarea la patrularea spațiului aerian deasupra Balcanilor, Varșovia vrea să demonstreze că Polonia este preocupata nu numai cu privire la propria siguranță, dar, de asemenea, sprijină partenerii din NATO. Shatkovsky spune ca misiunea NATO din România și Bulgaria se va desfasura pe bază de rotație, iar contingentele din statele aliate se vor schimba la fiecare câteva luni.
Misiunile de patrulare ale avioanelor poloneze in zona balcanica ar putea începe în toamna anului 2016.
Raspuns NATO in Marea Baltica
Tot ca un raspuns la consolidarea prezentei ruse in Baltica, la Tallinn au sosit 15 nave de război ale NATO pentru a participa la exercițiile internaționale Baltops, relateaza surse militare NATO, citate de mas—media internationala.
Navele, de diferite tipuri, de la distrugatoare si fregate pana la nave puitoare de mina si patrulare, vor fi prezente în zona exercițiului pe parcursul a cateva zile. Din partea Forțelor Navale ale Estoniei vor participa la exerciții unitatile de mine, si 80 de marinari, inclusiv din fortele speciale ale flotei acestui stat baltic, membru NATO.
Exercițiile militare Baltops vor avea loc între 3-19 iunie. La ele vor participa aproximativ 4.500 de persoane, 50 de nave și 60 mijloace de transport aerian ale membrilor si partenerilor NATO (18 state). Exeritiile Baltops se desfasoara pentru a 44-a oara și vor include acțiuni pe mare, în aer și pe uscat.
de Mihai Cernev | iun. 3, 2016 | Minoritați, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, suparat pe decizia parlamentarilor germani
Turcia și Germania ‘sunt doi aliați foarte importanți’ și relațiile lor nu se vor ‘deteriora total’ după decizia de recunoaștere de către Bundestag a genocidului împotriva armenilor comis de Imperiul Otoman în 1915, a declarat premierul Binali Yildirim, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Evenimentele din primul razboi mondial, la care face referinta decizia parlamentarilor germani, sunt interpretate diferit de catre istoriografia oficiala armeana si turca.
‘Germania și Turcia sunt doi aliați foarte importanți. Nimeni nu trebuie să se aștepte ca relațiile lor să se deterioreze complet dintr-odată din cauza acestei decizii sau a unor decizii similare’, a declarat Yildirim, într-o conferință de presă la Ankara, înaintea plecării într-o vizită în Azerbaidjan. ‘Aceasta nu înseamnă totuși că noi nu vom reacționa, că nu vom spune nimic’, a adăugat șeful guvernului de la Ankara.
Yildirim a mai afirmat că „lobby-ul armean rasist” este responsabil pentru decizia eronată a deputaților germani.
Reactie dura
Turcia a reacționat cu indignare joi după votarea de către camera inferioară a parlamentului german a unei rezoluții ce recunoaște genocidul armean, rechemând în țară ambasadorul de la Berlin și amenințând cu represalii pe fondul crizei migrației.
‘Această rezoluție va afecta serios legăturile turco-germane’, a avertizat la rândul său președintele Recep Tayyip Erdogan, aflat într-o vizită în Kenya, promițând ‘măsuri’ după revenirea sa în Turcia.
Reiterând că Turcia va considera această rezoluție drept ‘nulă și neavenită’, premierul Yildirim a estimat, de asemenea, că ‘această decizie afectează în mod serios relațiile între Germania și Turcia’, adăugând că vor fi date ‘răspunsuri adecvate’. Cu toate acestea, a mai spus el, ‘oricare ar fi circumstanțele, vom continua relațiile noastre cu prietenii noștri, cu aliații noștri’.
Relatii cruciale
Relațiile dintre Ankara și Berlin sunt cruciale pentru punerea în aplicare a controversatului acord privind migranții dintre Turcia și Uniunea Europeană, ce traversează în prezent o zonă de turbulențe. O parte din analistii de la Ankara, citati de mass-media turca, au speculat ca prin acest vot partea germana vrea sa forteze mana Turciei pentru a nu mai fi nevoita sa aplice tratatul anterior, prin care Turcia primea careva miliarde de euro pentru gestionarea crizei, precum si concesii insemnate in ceea ce priveste regimul de vize pentru cetatenii turci care calatoresc in UE.
Germania, prin vocea ministrului său de externe, Frank-Walter Steinmeier, a încercat să calmeze joi furia acestui partener important, exprimându-și speranța că nu vor exista ‘reacții excesive’ din partea Ankarei.
Pana in acest moment, mai multe organizatii de extrem dreapta din Turcia au lansat chemari la boicotarea produselor germane, demersuri considerate ineficiente de majoritatea analistilor politici si economici turci, avand in vedere relatiile profunde intre cele doua state, ambele membre ale NATO. Reamintim ca in Germania locuiesc cateva milioane de cetateni turci, inclusiv de etnie kurda, iar firmele cu capital german joaca un rol extrem de important in economia turca.
Totodata, Germania furnizeaza anual cateva milioane de turisti care viziteaza Turcia, fiind esentiali pentru mentinerea viabilitatii acestui segment economic al economiei, din care Turcia castiga cateva miliarde de Euro, fiind considerat strategic de catre autoritatile de la Ankara.
Vot controversat
Rezoluția Bundestagului reprezintă un pas suplimentar către recunoașterea oficială de către Germania a genocidului armean, dar textul nu angajează în acest sens guvernul cancelarului Angela Merkel.
Un singur membru al Bundestagului a votat împotriva rezoluției, iar un altul s-a abținut de la vot, a anunțat președintele camerei inferioare a legislativului german, Norbert Lammert. Adoptarea rezoluției a avut loc prin ridicarea mâinii, voturile favorabile documentului nefiind numărate.
Interpretari divergente
Armenia estimează că 1,5 milioane de armeni au fost uciși într-o manieră sistematică înainte de prăbușirea Imperiului Otoman. Mai mulți istorici și mai multe țări, între care Franța, Italia și Rusia, au recunoscut genocidul armenilor.
In urma unei puternice campanii la nivel international, decizii de recunoastere favorabile pozitiei armene au fost adoptate de diferite organe legislative, nationale ori locale, din cateva zeci de state, inclusiv Australia, SUA ori unele state europene.
La randul sau, Turcia afirmă că a fost vorba de un război civil, dublat de foamete, în care 300 până la 500.000 de armeni, precum și foarte mulți turci au murit în momentul în care forțele otomane și Rusia tarista își disputau controlul în Anatolia, ultima fiind puternic sustinuta de catre militiile armene.
Autoritatile de la Ankara neagă cu vehementa ca a existat o campanie organizată de epurare etnică contra armenilor ori autoritătile imperiale otomane au dat dispozitii clare in acest sens.
de Mihai Cernev | mai 27, 2016 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderul rus, Vladimir Putin, refuza conditiile statelor occidentale pentru ridicarea sanctiunilor impotriva Rusiei
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat, intr-un interviu pentru cotidianul grec Kathimerini, că nu există probleme irezolvabile în relaţiile UE-Rusia,. „Noi nu credem că există probleme irezolvabile în relaţiile pe care le avem cu UE”, a subliniat liderul rus pentru cotidianul grec, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Pentru a reveni pe drumul parteneriatului multidimensional este important să se renunţe la logica vicioasă la jocurilor de o singură parte şi să se ia în considerare opinia şi interesele celuilalt”, a adăugat Putin.
Rusia face apel la dialog, în spiritul parteneriatului cu UE, asupra unui spectru larg de probleme, de la relaxarea reglementărilor privind eliberarea vizelor pînă la domeniul energiei, însă nu observă vreun semn de disponibilitate din partea opusă, a mai spus Vladimir Putin in articolul publicat joi de cotidianul grec Kathimerini
De la Atlantic la Pacific
Vladimir Putin a mai subliniat importanţa stabilirii unei zone de cooperare economică şi umanitară de la Oceanul Atalntic pînă la Oceanul Pacific, reiterand doleante mai vechi ale diplomatiei de la Moscova. „Sînt încrezător că trebuie trase concluziile corespunzătoare din urma evenimentelor din Ucraina şi trebuie început lucrul pentru a crea o zonă de cooperare economică şi umanitară bazată pe arhitectura securităţii egale şi indivizible pe o suprafaţă vastă de la Atlantic, pînă la Pacific”, a spus Putin.
„Rusia şi Europa au ajuns acum la o răscruce de drumuri, cînd este nevoie să răspundem la întrebarea: cum vedem viitorul relaţiilor noastre, în ce direcţie vrem să ne îndreptăm?” a mai declarat liderul rus.
Sanctiunile raman
Uniunea Europeană consideră că este necesar să menţină regimul sancţiunilor împotriva Moscovei, pînă la implementarea în întregime a prevederilor Acordului de la Minsk, a afirmat, joi, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, citat de KARADENIZ PRESS.
Prezent la ceremonia de deschidere a summit-ului G7 din Japonia, oficialul european şi-a exprimat convingerea că UE îşi va menţine constantă atitudinea curentă în privinţa relaţiilor cu Rusia, inclusiv regimul sancţiunilor, pînă la implementarea Acordului de la Minsk.
Sarja impotriva Kiev-ului
Anterior, într-un interviu pentru cotidianul ungar Magyar Nemzet, Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a declarat că legarea regimului sancţiunilor de implementarea Acordului de la Minsk încurajează regimul de la Kiev să saboteze acest acord. „Uniunea Europeană a legat anularea sancţiunilor de implementarea Acordului de la Minsk de către Rusia. Această legătură este absurdă pentru că, asa cum se cunoaşte, ţara noastră nu este parte a conflictului din Ucraina,” a mai afirmat oficialul rus.
Reamintim ca acordul de la Minsk a fost semnat în februarie 2015, fiind semnat de autorităţile de la Kiev şi miliţiile pro-independenţă din sud-estul Ucrainei după o serie de negocieri la care au mai participat Germania, Franţa şi Rusia.
Acordul, puternic contestat in Ucraina, prevede implementarea unui armistiţiu, retragerea armamentului greu de pe linia frontului, un schimb de prizonieri şi reforme constituţionale care a trebui să ofer un statut special zonelor rebele.
Flancul estic al NATO, consolidat
NATO va aborda subiectul desfășurării de forțe suplimentare în Europa de Est, cu prilejul summitului Alianței din iulie, de la Varșovia, a declarat joi ministrul de externe german, Frank-Walter Steinmeier, relatează mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
„Germania și-a respectat întotdeauna promisiunile și acordurile privind măsurile de securitate ale NATO și acordurile încheiate în cadrul summitului anterior din Țara Galilor”, a declarat Steinmeier într-o conferință de presă comună cu omologul lituanian, Linas Linkevicius. „Acorduri vor fi încheiate și la Varșovia și ne vom asuma responsabilitatea”, a subliniat ministrul german.
La rândul său, Linkevicius a declarat că Europa de Est are nevoie de o prezență aliată vizibilă și palpabilă în regiune. „Sperăm că la summitul NATO de la Varșovia vor fi luate decizii importante care vor întări flancul de est al Alianței”, a menționat Linkevicius.
Aprecieri baltice
Lituania apreciază eforturile Germaniei, îndeosebi participarea țării la misiunea NATO de poliție aeriană, trimiterea de trupe care iau parte la exerciții militare în Lituania și cooperarea în domeniul armamentelor și echipamentelor, a spus ministrul de externe lituanian. Linkevicius a menționat faptul că partenerii din Alianță au fost activi în mod special în regiunea baltică. „Desigur, un batalion nu poate proteja tot teritoriul, totuși, procesul capătă contur, solidaritatea partenerilor NATO ne bucură”, a declarat ministrul lituanian.
Cei doi miniștri au abordat, printre altele, subiecte precum situația din Ucraina, relațiile cu Rusia, vecinătatea estică și securitatea energetică. Steinmeier a avut o întrevedere și cu președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, cu care a abordat teme similare.
Demers estonian
Premierul estonian, Taavi Roivas, solicită prezenţa permanentă a trupelor NATO în statele baltice pentru a descuraja orice tentativă de extindere a Rusiei în zonă, potrivit unui interviu acordat ziarului german Die Welt, citat de agentia KARADENIZ PRESS. „Avem nevoie de o prezenţă continuă a câte unui batalion (NATO) în Estonia, Letonia şi Lituania”, a declarat Roisvas, citat de ziarul german Die Welt. „Nu pot exista întreruperi (în trimiterea militarilor NATO în ţările baltice). Descurajarea (oricărei ofensive din partea Rusiei) trebuie să constituie noua normă”, a insistat premierul estonian. Trimiterea trupelor prin rotaţie este o idee bună, a subliniat Roivas, „dar trebuie să fie prezente mereu”.
Reamintim ca NATO a convenit în 1997 cu Rusia să nu trimită un număr substanţial de militari în statele membre din Europa de Est care să staţioneze permanent.
La summitul organizatiei din iulie, alianţa militară intenţionează să trimită militari în statele baltice pentru exerciţii desfăşurate în mod regulat, fara insa a incalca acordurile anterioare.
Nadia Savcenko, eliberata
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat ordinul de graţiere a pilotului militar ucrainean Nadia Savcenko, adusă în Ucraina miercuri cu un avion trimis de şeful statului ucrainean, Petro Poroşenko.
„Astăzi, un avion rus a adus la Moscova doi cetăţeni ruşi – Aleksandr Aleksandrov şi Evgheni Ierofeiev”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de KARADENIZ PRESS. „În paralel, preşedintele Vladimir Putin a semnat ordinul prin care o graţiază pe Nadia Savcenko; ea a fost dusă la Kiev cu un avion trimis de preşedintele Petro Poroşenko”, a precizat Peskov.
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko a confirmat că avionul cu Nadia Savcenko a aterizat la Kiev. „Un avion prezidenţial în care este eroina Nadia Savcenko tocmai a aterizat”, a spus el.
Schimb de prizonieri
Pilotul militar ucrainean Nadia Savcenko a fost eliberată de Rusia în cadrul unui schimb de prizonieri cu Ucraina, au anunţat miercuri surse oficiale citate de presa ucraineană, preluate de KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, Nadia Sancenko a fost eliberată în schimbul cetăţenilor ruşi Evgheni Ierofeiev şi Aleksander Aleksandrov, care erau deţinuţi în Ucraina. Ierofeiev şi Aleksandrov, cadre active ale serviciilor de informatii militare ruse, au fost transferaţi la Moscova cu un avion al preşedintelui rus, Vladimir Putin.
Pilotul militar ucrainean Nadia Savcenko a fost găsită vinovată de moartea jurnaliştilor ruşi Igor Korneliuk şi Anton Voloşin şi a fost condamnată de o instanţă rusă la 22 de ani de închisoare. Nadia Savcenko, în vârstă de 34 de ani, a fost transferată din oraşul rus Rostov-on-Don la Kiev cu avionul preşedintelui Ucrainei, Petro Poroşenko.
Donbas pentru Crimeea
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că Rusia îl va ajuta pe liderul de la Kiev, Petro Poroșenko să readucă Donbas-ul în cadrul Ucrainei din considerente umanitare, dar că peninsula Crimeea va rămâne în componența Rusiei. Declarațiile acestuia survin după ce Poroșenko comentase miercuri că „așa cum am adus-o înapoi pe Nadia, așa vom aduce înapoi Donbasul și Crimeea”. „Dacă el a avut în vedere aducerea înapoi a Donbasului din considerente umanitare, atunci o astfel de declarație poate fi acceptată; aceasta este și ceea ce noi sperăm la Moscova”, a declarat Peskov.
„În ceea ce privește Crimeea, nu comentăm cu privire la pretenții asupra unor regiuni rusești”, a adăugat el. Rusia a anexat Crimeea în martie 2014, în urma unui referendum contestat de comunitatea internațională și Kiev la care majoritatea locuitorilor peninsulei s-au pronunțat pentru separarea de Ucraina și aderarea la Federația Rusă. Președintele rus Vladimir Putin a semnat la 25 mai un decret de grațiere a femeii pilot ucrainene, Nadia Savcenko, condamnată la 22 de ani de închisoare pentru presupusă complicitate la moartea a doi jurnaliști ruși în estul Ucrainei în 2014. Ca urmare, Savcenko a fost eliberată la schimb cu doi militari ruși, care fuseseră condamnați la 14 ani de închisoare în Ucraina, după ce au fost capturați în teatrul conflictului militar din Donbas.
de Mihai Cernev | dec. 13, 2015 | Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Evghenii Sevciuc, ingrijorat de situatia economica a regiunii separatiste
La 7 decembrie, un comunicat al aparatului “prezidenţial” transnistrean a anunţat o nouă “victorie a diplomaţiei transnistrene”, care în cadrul negocierilor directe cu experţii Comisiei Europene a reuşit să îi convingă asupra păstrării posibilităţii de comerţ fără taxe pe piaţa europeană pentru întreprinderile din Transnistria. Ştirea a apărut cu mai puţin de o lună de la termenul când sistemul de preferinţe autonome al UE (ATP) urma să fie abolit şi înlocuit cu Zona liberă de comerţ cu UE (DCFTA).
În primă fază analiştii de la Chişinău au fost de părere că Tiraspolul dezinformează, deoarece un sistem paralel de preferinţe pentru Transnistria ar fi imposibil fără implicarea şi acordul Chişinăului.
Totuşi, de această dată comunitatea analiştilor din Chişinău a dat greş, ştirea fiind (semi) confirmată de către vice-premierul de Reintegrare interimar, Victor Osipov, care a declarat pentru Teleradio Moldova că „este devreme de a anunța un rezultat în acest sens și că cei de la Tiraspol s-au grăbit în a face declarații. Peste o săptămână lucrurile vor fi clare și vor fi oferite mai multe informații”. Afirmaţiile oficialului nu infirmă că a fost identificat deja un mecanism, mai mult, faptul că “peste o săptămână lucrurile vor fi clare” ne permite să afirmăm că discuţiile sunt foarte aproape de finalizare, urmând ca în următoarele zile noul mecanism să fie deja aprobat.
Preferinţele autonome ale UE (ATP)
De-a lungul istoriei relaţiilor comerciale bilaterale cu UE, Republicii Moldova i-au fost acordate succesiv o serie de regimuri preferinţiale unilaterale, care presupuneau exportul fără taxe a produselor moldoveneşti pe piaţa comunitară. Astfel, Sistemul Generalizat de Preferinţe (GSP) a fost extins la GSP+ în 2006, iar începând cu martie 2008 a fost introdus sistemul de Preferinţe Comerciale Autonome (ATP), care a permis accesul liber în UE a tuturor mărfurilor originare din Moldova, cu excepţia câtorva produse la care au fost aplicate cote. Regimurile acopereau întregul teritoriu al ţării, inclusiv Transnistria.
La 1 septembrie 2014, preferinţele comerciale autonome (şi unilaterale) ale UE (ATP) au fost înlocuite cu prevederile mutual avantajoase ale Acordului de Asociere, care prevede crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între Republica Moldova şi UE, din care Transnistria a refuzat să facă parte. Pentru a nu periclita stabilitatea economică a regiunii, sistemul ATP a fost prelungit pentru companiile transnistrene pentru un an.
Aceste regimuri comerciale, au permis ca într-o perioadă relativ scurtă, UE să devină principalul partener comercial al Moldovei, cu o cotă de aproape 50% din comerţul extern în 2014 şi 62% în anul curent. La fel s-a întâmplat şi în Transnistria, unde, conform datelor Comitetului vamal transnistrean, în anul curent circa 65% din exporturi (fără a include Moldova) s-au îndreptat către UE.
Piaţa Uniunii Europene este vitală pentru Transnistria, iar abolirea preferinţelor comerciale şi introducerea taxelor la export pentru companiile din regiune ar fi însemnat pierderea pieţei de desfacere, deoarece mărfurile din regiune ar fi devenit ne-competitive pe piaţa comunitară, din cauza unui preţului care ar fi crescut.
Calea lungă
Economia din regiune şi aşa o duce din rău, în mai rău, iar pierderea pieţei europene ar fi însemnat o catastrofă economică şi socială de proporţii. Şocul unui astfel scenariu fiind posibil fatal pentru acest stat nerecunoscut.
Autorităţile transnistrene înţeleg pericolul unui comerţ ne-preferenţial cu UE, acesta însemnând pierderea a 10 mii de locuri de muncă şi un minus anual de 30-40 milioane dolari SUA la bugetul regiunii, date pe care le vehiculează chiar autorităţile nerecunoscute. Totuşi, Tiraspolul a refuzat permanent să accepte ca Zona de Liber Schimb (DCFTA) să acopere şi Transnistria.
Motivaţia acestui refuz este exclusiv politică şi ţine de faptul că un astfel de pas ar fi dus la includerea companiilor transnistrene în sistemul economic moldovenesc, un control foarte rigid al întregului ciclu de producţie şi conformarea la normele şi standardele de calitate ale UE, care în opinia Tiraspolului nu ar fi compatibile cu cele ale CSI şi ale Federaţiei Ruse. Mai mult, autorităţile transnistrene ar fi trebuit să asigure accesul organelor de control constituţionale pe malul stâng, fapt care ar ştirbi din “suveranitatea” Transnistriei.
Pe parcursul ultimilor 3 ani liderii transnistreni erau prinşi între propriul discursul populist privind integrarea în Uniunea Vamală (ciocan) şi realităţile economice care impun o apropiere de spaţiul economic european (nicovală), rezolvarea acestei dileme părea extrem de complicată.
În mod ideal, Tiraspolul spera la prelungirea sistemului de preferenţe ATP, sau la un regim comparabil cu acesta, dar fără a avea careva obligaţii faţă de Chişinău. Doar că spaţiul de manevră pentru Tiraspol a fost extrem de mic, pentru că poziţia Chişinăului şi a Bruxelles-ului părea consolidată şi fără alternative: Transnistria trebuia să accepte Zona de Liber Schimb şi să păstreze accesul neîngrădit pe piaţa UE, în caz contrar, pierdeau un partener comercial vital.
Totuşi, “diplomaţia” transnistreană a reuşit în 2014 să prelungească sistemul de preferinţe autonome pentru un an, iar la 7 decembrie au anunţat că au negociat un mecanism separat de comerţ preferenţial cu UE.
Şi lupul sătul, şi capra întreagă
Din comunicatul “preşedinţiei transnistrene”, dar mai cu seamă din declaraţiile unei surse guvernamentale către agenţia moldovenească Infotag, reiese că de-a lungul a 3 ani şi în urma a 8 runde de negocieri foarte complicate cu experţii UE, Transnistria a reuşit să înduplece Bruxelles-ul să accepte un sistem de preferinţe intermediar între ATP şi Zona de Liber Schimb, care ar putea fi păstrat o perioadă îndelungată. Detaliile finale şi procedurile ce ţin de implementarea sistemului urmează să fie convenite până la finele acestui an de către Guvernul Republicii Moldova şi UE, cu participarea reprezentanţilor transnistreni.
Conform noului model, companiile din regiune vor putea avea relaţii comerciale cu UE în baza aceloraşi norme şi reguli ca şi cele din restul Moldovei, dar fără îndeplinirea condițiilor privind certificarea mărfii, contabilizarea volumului de producției, modernizarea proceselor tehnologice ş.a. Pentru îndeplinirea acestor condiții companiilor transnistrene li se va acorda timp suplimentar, care nu a fost specificat.
Faptul că există careva condiţii ce trebuie îndeplinite de către autorităţile şi companiile transnistrene este confirmat de Iurii Ganin, Președintele Camerei de Comerț din Transnistria, care a declarat pentru portalul “Știrile Transnistriei (Novosti Pridnestrovia)” că în pofida faptului că întreprinderile vor putea în continuare să exporte în UE fără taxe, Transnistria va avea de rezolvat o mulţime de probleme: “Trebuie să recunoaștem că, dacă dorim să facem parte din comerţul internaţional în baza tuturor regulilor şi normelor, atunci trebuie să avem un sistem de impozitare care să fie armonizat cu principalii parteneri comerciali – şi europeni, şi eurasiatici”.
Bluf sau şantaj?
Din declaraţiile responsabililor şi experţilor din Transnistria reiese că UE nu a avut încotro şi a fost nevoită să ofere un sistem separat deoarece, în caz contrar, ar fi survenit “în primul rând, deteriorare semnificativă a relațiilor moldo-transnistrene, în al doilea rând, o separare reală și gravă a celor două spații vamale” (Iurii Ganin).
Totodată, Serghei Shirokov, Directorul Oficiului din Tiraspol a Biroului de Studii Politice și Tehnologii Informaționale „Mediator” a subliniat faptul că “UE nu a dorit să fie văzută ca partea în culpă, responsabilă de noua criză. Evenimentele din anul 2013 în Ucraina au fost legate exact de semnarea Acordului de asociere şi au demonstrat deja ce consecinţe pot avea”.
Indiferent cât de convingătoare au fost argumentele sau reale ameninţările, implementarea unui nou sistem de preferinţe comerciale pentru Transnistria, este o victorie mare a Tiraspolului. Va fi însă aceasta o înfrângere sau nu pentru Chişinău, o va arăta doar timpul.
Cert este însă faptul că odată cu aprobarea noului sistem de preferinţe, Chişinăul va rata o şansă de a “reintegra” Transnistria din punct de vedere al comerţului cu UE, dar şi de a pune presiune suplimentară prin creşterea preţului pe care ar fi trebuit să-l plătească Moscova pentru supravieţuirea economică a Transnistriei.
