Cum isi sarbatoreste R. Moldova de 9 mai ocupantii si criminalii stramosilor

Cum isi sarbatoreste R. Moldova de 9 mai ocupantii si criminalii stramosilor

Vlad filat de 9 mai 2011Sute de mii de eroi si martiri se rasucesc in mormant astazi, 9 mai 2011. Sute de mii de romani basarabeni, deportati si ucisi in indepartate si reci siberii, urla din morminte cand vad ca nepotii si stranepotii lor nu numai ca i-au uitat, dar mai si sarbatoresc cu fast ocuparea pamantului sfant de catre invadatorii si criminalii sovietici. Mii de oameni, printre care demnitari de stat si cetateni simpli au participat astazi, la Chisinau, la festivitatea consacrata aniversarii “a 66 de ani de la Victoria asupra fascismului”, organizata la Complexul Memorial ” Eternitate”. Stefan cel Mare si Sfant ar trebuie sa iasa din mormantul de la Putna si sa strige: “Rusine! Blestemati fiti in veci!”. Fariseismul noii puteri de la Chisinau nu are margini. Isi spune pro-europeana, se intituleaza pompos Alianta pentru Integrare Europeana. In fiercare zi suntem asaltati de stiri cu drumul european al bucatii de Basarabie numita Republica Moldova. Valorile europene in sus, valorile europene in jos, zi de zi. Nimic mai fals. Ce se intampla zilele acestea nu arata decat ca raspund in continuare la comenzile Kremlinului. In frunte cu Vlad Filat, care nu de putine ori si-a dat arama pe fata. „Sinteti purtatorii unor nobile virtuti si ne inchinam in fata Dumneavoastra cu admiratie si mindrie pentru faptele de eroism pe care le-ati facut pentru a asigura un viitor mai bun viitoarelor generatii. Ne bucuram pentru ca mai sunteti in viata si vedeti cum va cresc nepotii si cum se dezvolta tara in care ati revenit dupa lupte crincene. Vrem ca eroismul si curajul Dumneavoastra sa ni-l lasati ca mostenire pentru generatiile viitoare”, le-a spus prim-ministrul ocupantilor supravieturitori, chiar in limba rusa. Acelasi Filat care in urma cu un an isi calca in picioare aliatul, omul care a avut curajul si taria de caracter de a spune un NU hotarat Moscovei. Este vorba despre Mihai Ghimpu, cel care, pe cand ocupa functia de presedinte interimar al R. Moldova, a spus ca el nu poate sa mearga la Moscova de 9 mai si nici militarii moldoveni nu au de ce sa defileze in Piata Rosie. Ghimpu declara atunci ca nu sunt motive pentru care Republica Moldova ar participa la parada de 9 mai: “Cum sa participi alaturi de aceasta armata care ne-a adus comunismul, ne-a deportat in Siberia, ne-a colectivizat, ne-a provocat foamete? Si astazi se afla in cetatea lui Stefan cel Mare. Aceasta armata a stat la baza formarii Transnistriei. Un popor nu a castigat niciodata, daca in prim plan nu a fost demnitatea”. Demnitatea, un cuvant care ii este strain lui Vlad Filat. Pentru ca a facut ce a facut si tot a trimis militarii moldoveni sa defileze la Moscova. Iar astazi a ales sa ii sarbatoreasca pe ocupanti. Macar comunistii lui Voronin sunt sinceri si spun lucrurilor pe fata, fara a se ascunde dupa lozinci europene.

Sarbatoarea “antifascismului” la Chisinau

In mesajul adresat veteranilor, Vlad Filat a remarcat ca bunastarea si prosperitatea nu se pot realiza intr-o lume sfisiata de razboaie si terorism, ca numai pacea si intelegerea pot asigura linistea si bunastarea oamenilor. Premierul le-a urat veteranilor sanatate, putere de munca, intelegere, viata multa si prosperitate, aducind acestora „calde multumiri si plecaciuni de recunostinta pentru merite si jertfire de sine”. Potrivit Presedintelui interimar al R. Moldova, Marian Lupu, veteranii au fost primii care, prin spriritul lor de sacrificiu, au intrezarit o Europa a noilor valori, o Europa fara razboaie, o Europa a libertatii. La eveniment au participat si reprezentanti ai ambasadelor si misiunilor internationale acreditate in R. Moldova. Si partidele extraparlamentare, dar si opozitia au organizat actiuni consacrate zilei de 9 Mai. Reprezentantii PCRM au desfasurat un mars pina la Complexul Memorial „Eternitate”, blocind pentru circa o jumatate de ora deplasarea transportului, marcind evenimentul separat de autoritati. De asemenea, scrie presa de la Chisinau, la 66 de ani de la victoria asupra nazismului in urma celui de-al doilea razboi mondial, Piata Marii Adunari Nationale a fost impanzita de sustinatori ai PCRM, dar, mai ales, ai candidatului PCRM la primaria capitalei, Igor Dodon. Sute de oameni au iesit in centrul capitalei, cu panglici „Sf. Gheorghe” prinse in piept si la maini, cu steaguri cu simbolica PCRM si cu solutia lui Dodon pentru capitala. Dupa ce a marsaluit in centru capitalei, multimea a pornit spre complexul memorial „Eternitate”, unde principalii lideri politici au depus coroane de flori in aceasta dimineata. „Slava eroilor care au varsat sange pentru apararea patriei”, a rostit presedintele Parlamentului, presedinte interimar, Marian Lupu, in fata veteranilor. De asemenea, in urma cu doar cateva zile, osemintele a 28 de militari, care au cazut in luptele de la capul de pod Serpeni, in perioada aprilie – august 1944, au fost reinhumate in satul Speia, raionul Anenii Noi. Alexei Petrovici, conducatorul clubului istorico-patriotic, care pe parcursul mai multor ani se ocupa de cautarea osemintelor ostasilor cazuti pe cimpul de lupta in cel de-al doilea razboi mondial, a mentionat ca organizatia pe care o conduce, desfasoara operatiunea de cautare in zona respectiva al doilea an consecutiv. In 2010 au fost depistate si reinhumate osemintele a 38 de militari, o parte din care au fost identificati. „Anul acesta nu am reusit sa identificam pe cineva, dar organizatia noastra va lucra in directia respectiva, deoarece aceste persoane merita acest lucru pentru fapta lor de eroism”, a mentionat Petrovici. Prezent la eveniment, Igor Dodon, candidatul PCRM la functia de primar al capitalei, a apreciat efortul tinerii generatii in lucrul de cautare si reinhumare a ostasilor, care si-au jertfit viata pentru libertatea si prosperare generatiilor de astazi. „Este foarte important, ca anume tinara generatie este preocupata de procesul de cautare, identificare, reinhumare a osemintelor ostasilor cazuti. Aceasta ne demonstreaza, o data in plus, ca, in pofida eforturilor unor forte, tinerii nostri au o stima si un respect fata de militarii, care au invins fascismul, au adus pacea si linistea popoarelor lumii”, a spus Dodon. In opinia Ambasadorului Federatiei Ruse in Republica Moldova, Valeriu Kuzmin, prezenta masiva a locuitorilor raionului Anenii Noi, in special a tinerilor, la manifestarea de reinhumare a ostasilor cazuti in luptele de acum 67 de ani, demonstreaza ca in pofida diferitor viziuni asupra evenimentelor de atunci, urmasii eroilor poarta un respect deosebit fata de curajul si barbatia lor, demonstrate in luptele cu cotropitorii nazisti. Si ca tacamul sa fie complet, Moldpres scrie: “In timpul operatiunii Iasi-Chisinau, in urma careia a fost eliberata Republica Moldova de sub ocupatia fascista, la Capul de pod Serpeni, in primavara – vara anului 1944, s-au dat cele mai singeroase lupte dintre armatele sovietice si germane, numai trupele sovietice pierzind circa 20 de mii de militari”. Orice comentariu este de prisos.

21 de ani de la Podul de Flori. Isi mai aduce cineva aminte?

S-au implinit pe 6 mai 2011 21 de ani de la Podul de flori, actiune marcata prin deschiderea granitelor de la nedreptul hotar romano-sovietic de la Prut. Insa, cine isi mai aduce aminte? Sute de romani, de pe ambele maluri ale Prutului, au trecut pentru cateva ore hotarul, fara pasapoarte, doar cu flori in maini, la cele opt puncte de frontiera deschise cu aceasta ocazie. Se estimeaza ca doar la vama Ungheni au ajuns circa 250 de mii de persoane. Cetatenii Republicii Moldova au venit cu flori, vin si alte cadouri, in timp ce romanii au daruit manuale scolare, volume de literatura si dictionare ale limbii romane, transmite Romania Actualitati. La 6 mai 1990, localitatile de granita intre Romania si Republica Moldova au fost deschise in intervalul 06:00-18:00, putandu-se trece de o parte si de alta a frontierei doar cu buletinul. Intalnirea a fost emotionanta, marturisesc cei care au trait acele clipe, fie pe podurile de pe Prut, fie acasa, in fata televizorului. Altii nu isi amintesc de acel eveniment si spun ca cetatenii romani atunci au trecut ilegal hotarul. Actiunea de acum 21 de ani a fost organizata de Liga culturala pentru unitatea romanilor de pretutindeni, in colaborare cu Asociatia culturala Bucuresti-Chisinau si Frontul Popular din Moldova. La scurt timp dupa Podul de flori, procedurile de trecere a frontierei moldo-romane au fost simplificate considerabil. Insa, in ultima vreme, se remarca, din nou, o complicare a procedurilor.

Ia maldavan, ia nenaviju rumin! „Spasibo dedu za pobedu!”

Ce s-a intamplat zilele acestea la Chisinau, in afara de zbaterile unei campanii electorale fraticide? Un singur exemplu, dat de Vadim Vasiliu, in Jurnal de Chisinau: miercuri, un lant uman – format din cateva sute de tineri – tinea in fata Arcului de Triumf o panza de 365 de metri pe care erau imprimate culorile panglicii Sfantului Gheorghe, neagra si portocalie. Potrivit manifestantilor, aceasta panglica a Sfantului Gheorghe este cea mai lunga din lume. Tinerii scandau in rusa: „Mir! Mai! Pobeda!” („Pace! Mai! Victorie!”), „Pomniu! Gorjus’!” („Tin minte! Ma mandresc!”). Actiunea a fost organizata de Liga Tineretului Rus din Republica Moldova, membrii acesteia evidentiindu-se prin fulare specifice alb-albastre, cu insigna ligii. Unul dintre tineri (nu a vrut sa-si dea numele) ne-a comunicat ca aproape jumatate dintre participantii la actiune sunt membri ai Ligii Tineretului Rus, iar ceilalti sunt elevi de prin scoli generale, licee si colegii, scrie Jurnal.md. Iulia, o tanara activista a Ligii Tineretului Rus, afirma ca aceasta este una din cele 66 de manifestatii pe care le organizeaza liga cu ocazia celor „66 de ani de la eliberarea Moldovei si a intregii lumi de fascisti”. Iulia ne-a relatat ca activistii lor au mers prin scoli si au chemat copiii, iar acestia au venit benevol la manifestatie. Intrebata daca activistii au fost si prin scolile cu predare in limba romana, Iulia a spus ca manifestatia lor este deschisa pentru toti cei care vor sa-si arate „recunostinta fata de eroii sovietici care au luptat impotriva ocupatiei romano-germano-fasciste”. Scrie autorul de la Jurnal de Chisinau: Un tanar pe nume Alexandr mi-a spus ca „pentru Liga Tineretului Rus nu conteaza culoarea pielii sau apartenenta la o natiune”. La doar cativa pasi distanta de Alexandr, se afla un alt tanar, care ne-a declarat: „Eu sunt moldovean de la Chisinau. Toti cei care sunt nascuti in Moldova sunt moldoveni! Ei nu sunt romani sau rusi, ci moldoveni!”. Intrebat daca el crede cu adevarat ceea ce spune si daca a ajuns la aceasta idee fara ajutorul cuiva, el mi-a raspuns: „Ia maldavan, ia nenaviju rumin” si a continuat sa imparta foi volante cu site-ul moldovenii.md.Un alt activist al Ligii Tineretului Rus, Vladimir Karmanov, a spus ca aceasta manifestatie este si un protest impotriva Legii veteranilor, conform careia veteranii armatei sovietice au acelasi statut si drepturi ca si veteranii care au luptat in Armata Romana.

Share our work
Ambasadorul SUA regreta moartea sublocotenentului erou Laurentiu Lixandru

Ambasadorul SUA regreta moartea sublocotenentului erou Laurentiu Lixandru

Ceremonie militara in memoria eroului Constantin-Laurentiu Lixandru

Ceremonie militara in memoria eroului Constantin-Laurentiu Lixandru

“Am fost intristat sa aflu despre moartea sublocotenentului Constantin-Laurentiu Lixandru, cazut la datorie in timpul unui atac cu un dispozitiv exploziv improvizat in timpul unei misiuni in Afganistan. Atat personal, cat si in numele Guvernului SUA, vreau sa transmit cele mai sincere condoleante familiei, prietenilor si camarazilor sai de arme”, declara, intr-un comunicat, ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, Mark Gitenstein. “Sublocotenentul Lixandru si-a dat viata pentru o cauza nobila, lupta impotriva extremismului din Afganistan si asigurarea unui viitor mai bun pentru toti cetatenii acelui stat. Curajul dovedit de soldatii romani care participa la misiunile desfasurate de NATO in Afganistan este admirabil, iar Statele Unite ale Americii sunt mandre ca Romania este unul dintre cei mai apropiati aliati”, a incheiat diplomatul american. Joi, in jurul orei 13.30, caporalul Constantin-Laurentiu Lixandru, din Batalionul 26 Infanterie “Neagoe Basarab”, a murit in Provincia Zabul, Afganistan. Ministrul Apararii Nationale a semnat ordinul de avansare la gradul de sublocotenent post-mortem a caporalului Constantin-Laurentiu Lixandru, care si-a sacrificat viata “sub culorile Drapelului national, savarsind acte de devotament exceptional in timpul executarii misiunii in teatrul de operatii din Afganistan”. Un ceremonial militar si religios a avut loc, vineri, la Divizia 2 Infanterie Getica din Buzau, in semn de recunostinta, pretuire si deplin respect pentru eroul Constantin-Laurentiu Lixandru, din Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab”, cazut la datorie, joi, in provincia Zabul, din Afganistan. Cu acest prilej, s-au dat citire ordinului de avansare la gradul de sublocotenent post-mortem a caporalului Constantin-Laurentiu Lixandru, care si-a sacrificat viata sub culorile Drapelului national, savarsind acte de devotament exceptional in timpul executarii misiunii in teatrul de operatii din Afganistan, precum si ordinului de decorare a acestuia cu Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Cavaler, pentru militari, cu insemn de razboi.

Sublocotenentul post-mortem Constantin Laurentiu Lixandru

Sublocotenentul post-mortem Constantin Laurentiu Lixandru

Trupul neinsufletit al militarului va fi adus in tara duminica, pe aeroportul Otopeni, a anuntat, la Slatina, ministrul Apararii Nationale. „Duminica, la ora 14,00, vom fi prezenti sa intampinam un erou. Ne aduna pe toti interesul national. Acolo sunt militari care isi iubesc tara si astazi armata romana este cel mai bun ambasador al imaginii Romaniei in lume. Omul acela, militarii romani lupta pentru demnitatea acestei natii si trebuie respectati. Va fi adus pe baza 90, la Otopeni, la ora 14,00”, a spus ministrul, citat de Agerpres. Acesta a mentionat ca vor fi respectate procedurile standard pe care Armata Romana le aplica in cazul militarilor romani care iti pierd viata pe teatrele de operatiuni din afara granitelor.

Share our work
Sa fie mana Bruxelles-ului? Filat il scoate din cursa pe Bodiu si il sprijina pe Chirtoaca

Sa fie mana Bruxelles-ului? Filat il scoate din cursa pe Bodiu si il sprijina pe Chirtoaca

Victor Bodiu si Vlad Filat

Victor Bodiu si Vlad Filat

Lumea politica de la Chisinau a fost zguduita azi dimineata de un anunt surpriza facut de liderul PLDM. Astfel, premierul Vlad Filat a precizat ca partidul pe care il conduce isi retrage candidatul – Victor Bodiu – alegand, in schimb, sa sustina candidatul Partidului Liberal, actualul primar de Chisinau, Dorin Chirtoaca. Merita mentionat ca aceasta schimbare surprinzatoare vine in contextul in care personaje importante din cadrul PLDM – Alexandru Tanase, care a renunta la functia de ministru al Justitiei, alegand, in schimb, calitatea de membru al Curtii Constitutionale, si Mihai Godea, care a si anuntat ca va candida ca independent la primaria Chisinaului – au decis sa paraseasca formatiunea de peste Prut, acuzand conducerea de tendinte nedemocratice. Insa, cel mai important este ca, zilele acestea, Vlad Filat a participat la Bruxelles, la Conferinta de lansare a Forumului UE – Republica Moldova. Evenimentul a intrunit experti din Republica Moldova si Uniunea Europeana. Pe langa delegatia oficiala, la eveniment au fost prezenti mai multi reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale din Republica Moldova. Cu aceasta ocazie, Filat a spus ca sprijinul oferit de UE este o motivatie puternica pentru Alianta pentru Integrare Europeana, care si-a confirmat drept obiectiv prioritar integrarea europeana a R. Moldova. „Suntem constienti ca creditul de incredere acordat de UE trebuie sa fie valorificat de Guvern, prin implementarea reformelor de europenizare, atit de necesare tarii”, a declarat Vlad Filat. Ce se ascunde in spatele acestor declaratii, inca mai ramane de vazut. Dar, nu este exclus ca, vazand alterarea stabilitatii politice de la Chisinau, oficialii europeni sa-l fi convins pe Vlad Filat sa renunte la ambitiile sale si sa-l fi determinat sa incerce salvarea, pe ultima suta de metri, a Aliantei care poate mentine Republica Moldova pe linia integrarii europene.

Sprijin pentru Chirtoaca

PLDM si-a retras candidatul din cursa electorala pentru primaria capitalei si il va sustine pe actualul edil al capitalei Dorin Chirtoaca. Anuntul a fost facut vineri, in cadrul unui briefing, de catre liderul PLDM, Vlad Filat. Potrivit lui Filat, cita de presa de la Chisinau, lucrurile nu merg bine in AIE, iar atacurile si conflictele din ultimile luni ar putea arunca Moldova intr-un haos. „In urma ultimilor evaluari si din dorinta de a nu lasa capitala comunistilor, PLDM a luat o decizie strategica sa sustina candidatul AIE cel mai bine pozitionat. PLDM il va sprijini in cursa electorala pe Dorin Chirtoaca”, a spus Filat. El a adaugat ca aceasta decizie este una asumata si a fost sustinuta de intreaga echipa. „Nu este vorba de o cedare ci este un sacrificiu pentru a aduce linistea si cistigul alegerilor din primul tur”, a afirmat Filat. Liderul liberal democratilor a lansat un apel de solidarizare si catre ceilalti colegi din AIE. „Sper ca gestul va fi unul de mobilizare. In ceia ce priveste campania electorala noi vom munci pentru un scor bun pe tara”. Fostul candidat PLDM la primaria capitalei Victor Bodiu, prezent si el la eveniment, a spus ca nu este suparat pentru aceasta decizie si o sprijina sincer, iar in campanie va lucra pentru lista de consilieri. „Este un anunt despre viitorul Aliantei pentru Integrare Europeana. Voi fi scurt, pentru a nu lasa loc de interpretari. Lucrurile nu arata deloc bine in ce priveste viitorul AIE. Conflictele din AIE s-au transformat intr-un adevarat razboi intern, mai ales in campania pentru Chisinau. Toti am gresit in campanie. Ce este important, sa ne trezim la timp. Sa lasam orgoliile, sa aratam ca suntem responsabili, ca nu avem interese inguste de partid”, a precizat Vlad Filat, citat de unimedia.md. „Va spun aceste lucruri deoarece am fost tinta unei campanii murdare. Numai in ultima luna zeci de colegi din PLDM au fost incercati prin diferite metode si indemnati sa paraseasca PLDM. Astfel de actiuni, nu am mai intalnit, nici pana la, nici dupa ce comunistii cautau votul de aur in partidul nostru”, a punctat Filat. „Noi am decis sa le raspundem tuturor celor care ne ataca murdar, printr-un mare gest de generozitate politica, printr-un gest care sa salveze Moldova de revenirea PCRM la putere. Nu putem opri revenirea PCRM doar prin declaratii. Am luat o decizie strategica, nu una politica. Primaria trebuie sa fie castigata de candidatul AIE din primul tur. Avem semnale ingrijoratoare. Pentru binele Aliantei am decis sa-l retragem pe Victor Bodiu din cursa electorala si sa-l sustinem pe Dorin Chirtoaca – actualul primar al Capitalei”, a conchis Vlad Filat fara sa mai faca alte comentarii.

Share our work

Jurnalistii de la Chisinau au un nou Cod Deontologic

ziarePeste 80 de institutii si asociatii mass-media din Republica Moldova au adoptat „Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova” (redactie noua), asumandu-si public respectarea principiilor etice si profesionale, scrie presa de la Chsinau. „Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova” (redactie noua) a fost elaborat in perioada septembrie 2010 – februarie 2011 de experti media ai Consiliului Europei si din Republica Moldova in baza textului „Codului principiilor de etica profesionala (Codul deontologic) al jurnalistului din R. Moldova”, adoptat in 1999 de Uniunea Jurnalistilor. La redactarea documentul autorii au tinut cont de noile tendinte in dezvoltarea mass-media si recomandarile institutiilor internationale privind etica jurnalistica. „Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova” (redactie noua) contine un spectru larg de principii etice, iar jurnalistii pot gasi raspunsuri la majoritatea dilemelor profesionale. „Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova” (redactie noua) a fost elaborat in cadrul Programului Comun al Uniunii Europene si Consiliului Europei „Programul privind Sustinerea Democratiei in Moldova”. Primul proiect al Codului a fost discutat cu breasla jurnalistica in cadrul unor mese rotunde organizate la Chisinau, Balti si Comrat in perioada 12-14 octombrie 2010, iar propunerile jurnalistilor au fost incluse in textul final al documentului. La 1 martie a.c., Consiliul de Presa din Republica Moldova si „Programul privind Sustinerea Democratiei in Moldova” le-a propus institutiilor media spre examinare si, eventual, aprobare noua redactie a „Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova”. Pana la data de 29 aprilie 2011, 81 de institutii si asociatii mass-media din Republica Moldova au aderat la Cod. La 3 mai 2011, Consiliul de Presa si „Programul privind Sustinerea Democratiei in Moldova” a organizat o conferinta in cadrul careia institutiile mass-media au fost invitate sa-si asume public „Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova”.

Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova (redactie noua)

1. PRINCIPII GENERALE

1.1 Jurnalistul este persoana care isi castiga mijloacele de trai prin colectarea, redactarea si publicarea de informatii referitoare la fapte si evenimente de interes public, cu scopul diseminarii publice.

1.2 Jurnalistul isi exercita profesia in scopul servirii interesului public, conform propriei sale constiinte si in acord cu principiile prevazute in prezentul Cod deontologic.

1.3 Potrivit Legii cu privire la libertatea de exprimare, interesul public este interesul societatii (si nu simpla curiozitate a indivizilor) fata de evenimentele ce tin de exercitarea puterii publice sau fata de alte probleme care trezesc interesul societatii sau al unei parti a ei.

2. ASIGURAREA ACURATETEI INFORMATIILOR

Obtinerea si tratamentul informatiei

2.1 Jurnalistul prezinta informatiile intr-o maniera onesta, echilibrata si numai dupa ce a facut demersuri pentru verificarea lor.

2.2 Jurnalistul solicita opinia tuturor partilor relevante pentru subiect.

2.3 Jurnalistul atribuie citatele cu acuratete. Citatele trebuie sa fie exacte, iar in cazul citarii partiale, jurnalistul are obligatia de a nu denatura mesajul persoanei citate.

2.4 Jurnalistul respecta dreptul de autor. Preluarea fara cost a materialelor jurnalistice se realizeaza in limita maxima de 500 de semne, dar fara a depasi jumatate din articolul sau stirea preluata. In mod obligatoriu, in aceste cazuri, trebuie citata sursa si autorul informatiei, iar in cazul portalurilor informationale trebuie indicat si linkul direct la sursa. Preluarea integrala se poate realiza doar in conditiile unui acord incheiat cu detinatorul drepturilor.

Acuratetea si verificarea faptelor

2.5 Jurnalistul verifica, de regula, informatiile din doua surse independente una de alta. Jurnalistul publica doar informatiile despre care, in urma verificarilor, are convingerea ca sunt veridice.

2.6 Jurnalistul indica, de regula, sursa informatiilor sale si intreprinde demersuri pentru a obtine informatii din surse citabile.

Separarea faptelor de opinii si comunicarea comerciala

2.7 Jurnalistul face o distinctie clara intre fapte si opinii si nu-si prezenta propriile opinii drept fapte.

2.8 Jurnalistul isi exprima opiniile pe o baza factuala, pornind de la informatii pe care, de buna credinta, le considera adevarate.

2.9 Materialele de opinie trebuie prezentate in paginile/emisiunile/rubricile special dedicate sau sunt delimitate grafic de cele de informatii.

2.10 Este obligatorie separarea clara a produselor jurnalistice de cele realizate in scop publicitar. Materialele in scop publicitar sunt marcate distinct si sunt prezentate astfel incat sa nu poata fi confundate cu cele jurnalistice.

Corectarea erorilor si dreptul la replica

2.11 Jurnalistul are datoria sa corecteze erorile factuale in cel mai scurt timp, publicand erate sau rectificari.

2.12 Jurnalistul respecta principiul potrivit caruia orice persoana vizata direct intr-un material are dreptul la replica. Dreptul la replica este asigurat doar daca face referiri la fapte concrete din materialul vizat, are dimensiuni rezonabile, nu aduce acuzatii impotriva unei terte parti si este formulat in termeni decenti.

2.13 Replica se publica in cel mai scurt timp, de preferinta in conditii similare cu materialul jurnalistic la care se refera.

Clauza de constiinta si cenzura

2.14 Jurnalistul are dreptul sa refuze si sa denunte public cenzura de orice fel. Nu constituie cenzura actiunile sefilor ierarhic editoriali, atunci cand au la baza motive profesionale.

2.15 Jurnalistul are dreptul sa refuze orice insarcinare profesionala care contravine legii si principiilor prezentului Cod.

3. REGIMUL SURSELOR

Protectia surselor

3.1 Jurnalistul protejeaza identitatea surselor, inclusiv in fata instantei de judecata, procurorilor, politistilor și altor organe de drept. Protectia secretului profesional si a confidentialitatii surselor este in egala masura un drept si o obligatie a jurnalistului.

3.2 Protectia surselor se acorda doar in acele cazuri cand dezvaluirea identitatii acestora le pune in pericol viata, securitatea sau activitatea profesionala.

Relatiile pecuniare cu sursele

3.3 In relatiile pe care le mentine cu autoritatile publice, cu diverse structuri economice sau persoane fizice in timpul indeplinirii indatoririlor sale profesionale, jurnalistul trebuie sa evite orice raport care ar putea sa-i afecteze independenta si impartialitatea.

3.4 Jurnalistul nu plateste bani si nu acorda alte beneficii in schimbul informatiilor.

4. PROTECTIA DREPTURILOR OMULUI

Viata privata

4.1 Jurnalistul este dator sa respecte dreptul la viata privata si demnitate al persoanelor.

4.2 Imixtiunea in viata privata este permisa numai atunci cand interesul public in dezvaluirea faptelor prevaleaza in fata protectiei imaginii persoanei.

4.3 Jurnalistul relateaza despre comportamentul privat al unei persoane publice, fara consimtamantul acesteia, doar atunci cand un atare comportament ii afecteaza capacitatea de exercitare a functiei publice.

4.4 Jurnalistul relateaza despre comportamentul privat al unei persoane private doar daca acest comportament tulbura ordinea publica sau incalca drepturile altor persoane.

4.5 Jurnalistul nu furnizeaza publicului detaliile morbide ale crimelor, accidentelor si catastrofelor naturale sau detaliile privind tehnicile suicidare. Aceleasi reguli se aplica si materialelor vizuale (fotografii, materiale video).

4.6 Jurnalistul respecta intimitatea persoanelor si cere permisiunea de a le fotografia/filma, cu exceptia cazului in care acestea se afla intr-un loc public.

4.7 Imaginile reprezentand nuduri trebuie procesate electronic, pentru protejarea zonelor intime. Exceptie fac imaginile artistice.

4.8 Imaginile trebuie sa reprezinte realitatea cu acuratete. Procesarea electronica nu trebuie folosita pentru a crea o impresie falsa asupra persoanelor si evenimentelor. Fac exceptie colajele, care trebuie marcate ca atare.

Prezumtia de nevinovatie

4.9 Jurnalistul respecta prezumtia de nevinovatie si considera ca orice persoana este nevinovata pana la pronuntarea unei sentinte definitive si irevocabile impotriva sa.

4.10 In relatarile privind procesele in justitie, jurnalistul respecta dreptul la viata privata si cel la un proces echitabil al tuturor celor implicati.

Protectia persoanelor in situatii vulnerabile

4.11 Jurnalistul nu dezvaluie identitatea victimelor accidentelor, calamitatilor, infractiunilor, cu precadere ale agresiunilor sexuale.

4.12 Fac exceptie cazurile in care exista acordul acestora sau al familiei (cand persoana nu este in masura sa-si dea acordul) sau cand prevaleaza interesul public.

Protectia minorilor

4.13 Jurnalistul protejeaza identitatea minorilor implicati in evenimente cu conotatie negativa (accidente, infractiuni, dispute familiale, sinucideri etc.), inclusiv ca martori. In acest sens, inregistrarile video si fotografiile trebuie modificate, pentru protejarea identitatii minorilor.

4.14 Fac exceptie situatiile in care interesul public cere ca minorii sa fie identificati. De asemenea, fac exceptie cazurile in care jurnalistul actioneaza, cu acordul parintilor sau tutorilor, in interesul superior al minorului.

Toleranta si nediscriminare

4.15 Jurnalistul trateaza echitabil toate persoanele cu care intra in contact in exercitiul meseriei sale si nu face discriminari pe criterii de gen, varsta, etnie, religie, stare sociala sau orientare sexuala.

4.16 Jurnalistul mentioneaza apartenenta etnica a unei persoane doar cand acest lucru este relevant din punct de vedere editorial.

5. JURNALISTUL SI CONFLICTUL DE INTERESE

5.1 Jurnalistul nu accepta cadouri in bani, in natura sau orice alte avantaje care ii sunt oferite pentru influentarea actului jurnalistic. Se permite acceptarea de materiale promotionale cu valoare simbolica pentru informare, uz redactional sau personal.

5.2 Daca un jurnalist participa la deplasari in interes de serviciu, platite de terte parti, trebuie sa faca publica modalitatea de finantare a deplasarii.

5.3 Jurnalistul separa activitatile editoriale de cele politice si economice.

5.4 Jurnalistii nu sunt subiectii unor promotii si reclame pentru produse comerciale. De asemenea, participarea in actiuni de caritate trebuie facuta astfel incat publicul sa stie daca este o implicare personala sau o sustinere redactionala.

5.5. Profesia de jurnalist este incompatibila cu orice functii in organele puterii de stat, legislative sau de drept, dar si cu apartenenta la un partid politic.

5.6 Detinatorii de functii in organele puterii de stat care au contributii in mass-media trebuie sa isi precizeze pozitia oficiala atunci cand semneaza materiale difuzate in presa.

5.7 Daca jurnalistul este inregistrat drept concurent electoral, va cere degrevarea din functie pe durata campaniei electorale.

5.8 Jurnalistul nu trebuie sa foloseasca in interes personal sau in interesul unor persoane apropiate lui, informatia confidentiala, aflata in posesia sa in virtutea exercitarii profesiei sale.

6. TEHNICI SI ECHIPAMENTE SPECIALE DE COLECTARE A INFORMATIILOR

6.1 Folosirea tehnicilor speciale de investigatie jurnalistica (camera video ascunsa, dictafon mascat etc.) este justificata doar atunci cand exista un interes public si cand informatiile nu pot fi obtinute prin alte mijloace.

6.2 Utilizarea tehnicilor speciale de investigatie trebuie sa fie mentionata explicit in momentul publicarii informatiilor.

7. AUTO-REGLEMENTARE

7.1 Aplicarea acestui Cod revine fiecarui semnatar in parte. Monitorizarea aplicarii lui si examinarea incalcarii prevederilor lui cad in sarcina Consiliului de Presa din Republica Moldova si Comisiei de Etica profesionala a jurnalistilor.

Share our work
Se revolta militarii, politistii si pompierii din Ungaria

Se revolta militarii, politistii si pompierii din Ungaria

Militarii maghiari protesteaza la Budapesta

Militarii maghiari protesteaza la Budapesta

Aproximativ 10.000 de militari, politisti, pompieri, gardieni si vamesi au protestat sambata la Budapesta impotriva masurilor de austeritate luate de guvernul Viktor Orban. Guvernul FIDESZ, care se bucura de sprijinul unei majoritati confortabile in parlament, a lansat recent un pachet de reforme fiscale destinat mentinerii deficitului comercial la 3% din PIB, plafon impus de Uniunea Europeana. Printre masurile controversate se numara reducerea perioadei de acordare a ajutorului de somaj, inasprirea conditiilor de acordare a pensiilor persoanelor cu dizabilitati si renuntarea la pensionarea anticipata. Sindicatele politistilor, militarilor, pompierilor si vamesilor si-au unit fortele intr-o actiune comuna de protest, desfasurata in fata cladirii parlamentului, cerand, printre altele, mentinerea actualelor prevederi legale privind sistemul de pensii. De asemenea, participantii la miting au mai cerut si marirea salariilor, pentru a compensa pierderile rezultate in urma celor patru ani in care acestea au fost inghetate, dar si mentinerea actualelor pensii ale celor trecuti in rezerva. “A venit timpul sa fim de neclintit, pentru ca ni s-a luat totul… ne-au mai ramas doar pensionarea anticipata si onoarea si nu ii vom lasa sa le ia si pe astea”, a declarat, in uralele multimii, Kornel Arok, liderul Sindicatului Independent al Pompierilor (HTFSZ). In timpul marsului catre parlament, protestatarii au deschis mai multi hidranti si au folosit fumigene si sirene. De asemenea, au purtat un cosciug si pancarte cu mai multe mesaje, printre care se putea citi: “Vrem salarii europene, nu austeritate”. “Am depus juramantul de credinta in aceasta piata, acum 30 de ani, dar niciodata nu am crezut ca o sa ma intorc aici in aceste conditii”, a declarat, pentru Reuters, un politist in rezerva care a preferat sa nu isi decline identitatea. “Suntem foarte hotarati, pentru ca nu avem de ales. Este de neimaginat ce le face guvernul unor oameni de care are nevoie in fiecare zi…care isi risca viata zi de zi”, a spus, la randul sau, Attila Acs, un pompier pensionat. Membrii sindicatelor din domeniul apararii si ordinii publice sunt decisi sa protesteze pana cand guvernul Orban le va garanta printr-un acord ca li se vor respecta cererile.

Pompieri maghiari protesteaza la Budapesta

Pompieri maghiari protesteaza la Budapesta

Proteste si impotriva modificarii Constitutiei

Si alte sindicate, dar si partidele de opozitie si societatea civila au organizat, la sfarsitul saptamanii trecute, o serie de manifestatii la Budapesta, pentru a protesta fata de masurile de austeritate si noua Constitutie controversata pe care o vrea premierul Viktor Orban. Partidele de opozitie – verzi-stanga (LMP), socialisti (MSZP) – si Carta Democratica, o organizatie neguvernamentala apropiata socialistilor si condusa de fostul premier Ferenc Gyurcsany, s-au alaturat miscarii, pentru a protesta fata ceea ce ei numesc „Constitutia unipartita”. Pentru criticii sai, textul denumit de presa „Constitutia Orban”, este o crima la adresa libertatii si constituie, inainte de toate, un mijloc pentru premier de a-si consolida puterea. Contestatarii spun ca aceasta incalca libertatile fundamentale, este discriminatorie si antidemocratica. Oamenii adunati in centrul Budapestei au ascultat discursuri, prin care a fost criticat guvernul condus de Viktor Orban si proiectul viitoarei Constitutii, elaborat de partidul de guvernamant FIDESZ. In discursul sau, Ferenc Gyurcsany a afirmat ca actualul premier a tradat republica, ca a calcat in picioare libertatea presei, ca foloseste o parte a procurorilor in scopuri politice, ca intimideaza instantele si ca izoleaza Ungaria de Europa. Parlamentul de la Budapesta voteaza luni proiectul noii Constitutii. Una dintre modificarile aduse Constitutiei limiteaza atributiile Curtii Constitutionale. Potrivit proiectului, Curtea nu va mai putea decide pe viitor in privinta chestiunilor privind bugetul decat in anumite conditii, transmite Radio Romania Actualitati. Astfel, Curtea Constitutionala va putea controla si anula legi referitoare la buget sau taxe numai in cazul in care prevederile acestora aduc atingere demnitatii oamenilor, dreptului la protectia datelor personale, libertatii gandirii, constiintei si religiei sau drepturilor aferente cetateniei ungare.

Secretarul general al ONU atentioneaza Ungaria

Ungaria trebuie sa consulte institutiile internationale in legatura cu noua sa Constitutie, a precizat secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, citat de Agerpres. „Stiu ca exista ingrijorari la nivel international” in legatura cu noua Constitutie a Ungariei, a declarat Ban Ki-moon la Budapesta, dupa o intrevedere cu presedintele ungar Pal Schmitt. „As aprecia ca guvernul ungar sa accepte sfatul altor institutii, din Ungaria, de pe langa Consiliul Europei sau Natiunile Unite”, a adaugat secretarul general al ONU. Desi orice tara este libera sa-si stabileasca propria Constitutie, „cand astfel de legi sunt adoptate, este responsabilitatea guvernului sa se asigure ca aceasta respecta toate angajamentele internationale, intre care protectia libertatii de expresie si a mass-media”, a insistat Ban Ki-moon.

Militarii, politistii, gardienii si pompierii au protestat si miercuri

Aproximativ 100 de militari activi si in rezerva au protestat miercuri, 13 aprilie, in fata parlamentului din Budapesta, fata de masurile de austeritate ale guvernului Orban si proiectului noii Constitutii. Membrii Sindicatului Militarilor (HOSZ – Honvédszakszervezet) au denuntat faptul ca militarii din Ungaria sunt prost platiti si ca executivul doreste sa ii lase si fara ultimul drept, acela al trecerii in rezerva inainte de termen. Potrivit presedintelui organizatiei, Janos Czövek, militarii unguri lupta pentru drepturile lor, mai ales ca, in ultmii ani, veniturile lor nu numai ca nu crescut, ci chiar au scazut in termeni reali cu pana la 35-40 la suta. In aceste conditii, sustine reprezentantul HOSZ, militarii din Ungaria se confrunta cu grave probleme financiare. Actiunea de protest a militarilor a avut si un moment inedit, organizatorii aducand mai multi soldatei de jucarie in fata cladirii parlamentului din Budapesta. De asemenea, potrivit agentiei maghiare de presa MTI, tot miercuri, in timpul unei conferinte de presa, sindicalistii din politia maghiara au denuntat politica guvernului Viktor Orban. Presedintele Sindicatului Independent din Politiei (FRSZ), Geza Pongo, a declarat ca, in primele zece luni de mandat, guvernul FIDESZ a lovit in politisti prin intermediul a zece masuri diferite. Printre acestea se numara introducerea unei prevederi care permite disponibilizarea politistilor fara nici un fel de explicatie, dar si interzicerea dreptului fostilor politisti de a candida la alegerile locale sau parlamentare. Geza Pongo a mai denuntat si introducerea unor reglementari stricte legate de viata privata de politistilor, precum si introducerea unei “verificari a bunei-credinte“, care permite unor agenti provocatori sa testeze cinstea politistilor aflati la datorie. Liderul sindical a reamintit ca, sambata, 16 aprilie, la Budapesta, politistii, pompierii, vamesii, gardienii din inchisori si pompierii vor protesta fata de planurile guvernului Orban de a le limita drepturile si beneficiile.Angajatii din aceste structuri doresc ca drepturile lor sa fie mentinute si dupa trecerea in rezerva, salariile sa fie indexate in functie de inflatie, sa le fie platite orele suplimentare, sa beneficieze de echipamente de protectie eficiente si sa aiba conditii mai bune in domeniul sanatatii.

Share our work