de Marian Petru | nov. 7, 2010 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
România și Republica Moldova au semnat un protocol pentru recunoașterea reciprocă a diplomelor eliberate de instituții de învățământ superior feroviar, informează Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Protocolul pentru amendarea “Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova cu privire la principiile colaborării în domeniul transportului feroviar” (încheiat la Chișinău la 21 februarie 1995) a fost semnat de cele două părți vineri, la Chișinău.
Cea mai importantă prevedere a protocolului privește recunoașterea reciprocă a diplomelor eliberate de instituții de învățământ superior feroviar acreditate în România și Republica Moldova. Acordul dintre cele două state se încheie pe termen de 15 ani, urmând să fie prelungit tacit pe perioade succesive de câte 1 an dacă niciuna dintre părțile contractante nu îl va denunța.
În preambulul protocolului se specifică angajamentul comun al celor două state pentru dezvoltarea colaborării în domeniul transportului feroviar, în condiții reciproc avantajoase, dar și pentru perfecționarea serviciilor feroviare, în vederea desfășurării în cele mai bune condiții a transporturilor feroviare de călători și mărfuri.
Protocolul, care va deveni parte a acordului dintre cele două guverne, va intra în vigoare la data ultimei notificări prin care părțile contractante își vor comunica îndeplinirea procedurilor prevăzute de legislația lor națională, necesare pentru intrarea sa în vigoare.
de Marian Petru | nov. 7, 2010 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Peste o cincime din populația Republicii Moldova are o atitudine negativă față de români, potrivit unui sondaj prezentat la Chișinău. Studiul, potrivit Agerpres, a fost realizat de CBS-Axa și compania CSOP din București, la comanda unei companii private din Republica Moldova.
Astfel, 22% au declarat că au o atitudine negativă față de români, cu mult mai mult decât față de alte naționalități – 9% față de găgăuzi și câte 4% față de ruși și ucraineni.
Cei mai mulți au o atitudine pozitivă față de moldoveni (cum se autoidentifică populația majoritară din Republica Moldova) – 79%. Urmează rușii – 72%, ucrainenii – 63%, găgăuzii – 55%, iar față de români – 50%, arată sondajul.
Doar 3% dintre respondenți au declarat că ar dori Unirea cu România, în timp ce 97% ar dori ca țara să rămână independentă.
Numărul mare de cetățeni ai Republicii Moldova care au o atitudine negativă față de români poate avea legătură cu sentimentul acestora că românii îi consideră inferiori. Astfel, potrivit unui alt sondaj, realizat de IMAS-INC în luna august, 35% dintre cei intervievați au fost de acord cu afirmația că românii îi consideră pe moldoveni inferiori, iar 34% au fost de acord cu faptul că românii se comportă arogant atunci când discută cu moldovenii. Aproximativ același număr de persoane consideră că România se amestecă în treburile interne ale Republicii Moldova.
de Marian Petru | nov. 7, 2010 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Guvernul României a donat recentun lot de 2.000 de cărți școlilor din Republica Moldova, în cadrul programului “Guvernul României îți oferă o carte”.
La acțiune a participat Eugen Tomac, secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, și europarlamentarul român Elena Băsescu. Lotul a fost transmis Casei Limbii Române din Republica Moldova, care urmează să asigure repartizarea lor în școli. Eugen Tomac a menționat că acesta este primul lot de carte, urmând ca în scurt timp să mai fie transmis unul de aproximativ 10.000 de volume, cărți pentru copii și alte 5.000 de cărți – clasici ai literaturii române. “Sunt lucruri le facem cu convingere și sinceritate și este obligația fiecăruia dintre noi ca această valoare – limba română – să o protejăm”, a declarat el pentru Agerpres.
Directorul Casei Limbii Române, Alexandru Bantoș a spus că școlile și bibliotecile din Republica Moldova duc o lipsă acută de cărți în limba română și a anunțat că va consulta Ministerul Educației pentru a fi stabilite școlile în care urmează să fie repartizate aceste cărți. Potrivit lui Eugen Tomac, până în prezent, prin programul “Guvernul României îți oferă o carte” au fost donate circa 30.000 de cărți.
de Marian Petru | oct. 28, 2010 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Diferendul transnistrean va fi discutat la summitul OSCE din Kazahstan
Un nou summit al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa se va desfăşura în data de 2 decembrie, la Astana (Kazahstan). În pofida crizei din cadrul acestei organizaţii, summiturile ei sunt considerate ca fiind unele eficiente, cu urmări politice reale, iar uneori chiar istorice. Va putea oare şi summitul din Kazahstan să se menţină la un nivel atât de ridicat?, se întreabă analistul rus Aleksandr Karavaev, într-un articol publicat în cotidianul Nezavisimaia Gazeta şi preluat de Agerpres. În opinia lui Karavaev, principalul subiect care va fi discutat în timpul summitului de la Astana va viza securitatea din Asia Centrală. Summitul este unul important pentru Kazahstan: majorează prestigiul internaţional al ţării, face din liderul său naţional un personaj de anvergură europeană. Potrivit analistului rus, în timpul summitului de la Astana se va discuta situaţia din Kârgâzstan, dar şi iniţiativa preşedintelui Rusiei, Dmitri Medvedev, privind semnarea unui Tratat de securitate europeană, precum şi a propunerii asemănătoare formulate de Franţa, privind crearea ‘unui spaţiu de securitate euroatlantic şi eurasiatic’. Nu pe ultimul loc pe agenda summitului se va afla tematica transnistreană. Procesul de reglementare a situaţiei din Transnistria a fost proclamat drept una dintre priorităţile preşedinţiei kazahe a OSCE. Reprezentanţi ai Kazahstanului au fost de mai multe ori la Chişinău şi Tiraspol, desfăşurând acolo o serie de întrevederi importante. Chiar dacă progresele înregistrate în ultimul timp în reglementarea transnistreană sunt meritul nu atât al mediatorilor, cât al părţilor implicate în conflict, problema transnistreană va figura în mod sigur pe agenda de lucru a summitului OSCE din Kazahstan. Nu este exclus ca la summitul de la Astana să se discute şi pe marginea recentelor afirmaţii ale lui Medvedev, conform cărora soluţionarea conflictului transnistrean va depinde inclusiv de România, care nu fusese până acum niciodată inclusă în formatul de negocieri, subliniază analistul. De asemenea, potrivit lui Karavaev, în cadrul summitului de la Astana se va discuta şi problema Afganistanului. Este posibil să se decidă participarea de forţe militare kazahe la operaţiunile Alianţei în Afganistan, opinează autorul articolului.
de Marian Petru | oct. 13, 2010 | Federatia Rusa, România, Știri, Uncategorized @ro
Gazprom şi Transgaz ar putea propune semnarea unui Acord Interguvernamental de Cooperare între România şi Rusia pentru realizarea proiectului South Stream, în primul trimestru din anul 2011, dacă rezultatele studiilor de fezabilitate ce urmează să fie realizate vor avea concluzii pozitive, potrivit unui comunicat de presă publicat de compania energetică rusă.
Acordul va servi drept cadru legal din punct de vedere politic şi internaţional pentru implementarea proiectului conductei South Stream în România.
“În cazul semnării Acordului interguvernamental, părţile vor face eforturi pentru a încheia pregătirile necesare la nivel de companii, cât mai rapid cu putinţă”, este menţionat în comunicat.
În cadrul întâlnirii de miercuri a preşedintelui Gazprom, Alexei Miller, cu oficialii români, de la Bucureşti, preşedintele companiei ruse şi directorul general al Transgaz, Florin Cosma, au semnat un Memorandum de Intenţie pentru pregătirea studiilor de fezabilitate necesare pentru ca South Stream să treacă prin România. Cele două părţi au fost de acord să înfiinţeze un grup abilitat comun pentru realizarea acestor obiective.
Costul conductei South Stream ar putea să treacă de 10 miliarde de euro, a anunţat, miercuri, Marcel Kramer, directorul executiv al proiectului promovat de grupul rus Gazprom, transmite Reuters, preluată de Agerpres.
“Toată lumea îşi pune în prezent aceiaşi întrebare: care va fi costul proiectului? Unii evocă cifra de opt miliarde de euro. Eu aş spune că va fi cu siguranţă peste 10 miliarde de euro”, a declarat Kramer cu prilejul conferinţei internaţionale Oil and Money organizată la Londra.
Separat, la Bucureşti, directorul general al grupului rus Gazprom, Alexei Miller, a declarat că nu are îndoieli cu privire la finanţarea proiectului South Stream sau că va fi gata la timp. La sfârşitul reuniunii cu oficialii guvernamentali români, Millera anunţat că Gazprom a semnat acordul care aduce mai aproape România de includerea în proiectul South Stream.
“Am semnat un document pentru a face o analiză tehnică şi economică în ipoteza unei eventuale tranzitări a României şi după aceste analize putem semna un acord interguvernamental”, a declarat Alexei Miller.
Potrivit Agerpres, gazoductul South Stream, prevăzut să transporte anual 31 miliarde de metri cubi de gaze naturale, va pleca din Rusia şi, via Marea Neagră, va ajunge în Bulgaria, de unde se va împărţi în două ramificaţii: una spre Grecia şi Italia, şi a doua spre Serbia, Ungaria şi Austria. Gazoductul South Stream, prin intermediul căruia Rusia speră să îşi reducă dependenţa de ţările de tranzit, ar urma să fie finalizat până în 2015. Capacitatea conductei ar putea fi majorată până la 63 miliarde de metri cubi şi ar putea acoperi 35 la sută sută din livrările de gaze naturale ruseşti spre Europa.
