de Marcu Viadi | oct. 30, 2013 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Razboi energetic, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Daca in urma cu cateva ani Turcia avea planuri energetice mari cu Rusia, acum atentia Ankarei se indreapta spre Japonia, tara cu care va demara mai multe proiecte de acest fel. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan si omologul sau japonez Shinzo Abe au semnat marti un acord oficial privind construirea unei centrale nucleare la Sinop, pe coasta Marii Negre, aceasta urmand sa fie cea de-a doua centrala nucleara din Turcia, informeaza agentia Anadolu, citata de Karadeniz Press. In luna mai a acestui an, Turcia a anuntat ca un consortiu compus din firmele Mitsubishi Heavy Industries (Japonia) si Areva (Franta) va construi cea de-a doua centrala nucleara din Turcia, centrala care va fi amplasata pe coasta Marii Negre la Sinop. Contractul, in valoare de 22 miliarde de dolari, prevede construirea unei centrale cu patru reactoare si o capacitate de 4.800 megawati. Prima unitate ar urma sa demareze productia in 2023 iar in 2028 ar trebui sa devina operationale toate cele patru reactoare. „Stim ca este imposibil sa spunem ca nu vor avea loc accidente. Chiar daca exista o probabilitate de una la un milion, astfel de accidente pot avea loc si este imposibil sa ignoram acest lucru”, a declarat Recep Tayyip Erdogan referindu-se la accidentul de la Fukushima. „Japonia este responsabila pentru imbunatatirea sigurantei centralelor nucleare din intreaga lume prin impartasirea experientei si lectiilor invatate de pe urma accidentului de la Fukushima”, a declarat, la randul sau, premierul nipon Shinzo Abe.
Piata importanta
Prima centrala nucleara din Turcia, o unitate de 4.800 megawati amplasata in provincia Mersin de pe coasta Marii Mediterane, este construita de compania rusa Rosatom, iar primul reactor este programat sa devina operational in 2019. Piata energetica din Turcia pare va fi una dintre cele mai promitatoare piete din Europa. Consumul de electricitate a crescut cu 5% pana la 242 miliarde kilowati ora in 2012 iar prognozele privind cresterea cererii de electricitate sunt devansate doar de cele ale Chinei. Pentru a face fata cererii Turcia are nevoie sa instaleze anual capacitati de 3.500 MW. Premierul turc Tayyip Erdogan este un sustinator al energiei nucleare, care ar urma sa ajute Turcia sa-si reduca dependenta de importurile de hidrocarburi prin furnizarea a 10% din necesarul de energie electrica in 2023.
de Marcu Viadi | oct. 28, 2013 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcii sarbatoresc, marti, 90 de ani de la infiintarea statului modern si laic, o sarbatoare ce coincide cu fondarea Republicii in 1923. Liderul spiritual al turcilor Mustafa Kemal (1881-1938), supranumit in 1934 ‘Ataturk’ (parintele turcilor), a fost primul presedinte al Turciei dupa desfiintarea Imperiului Otoman in urma primului razboi mondial. in prezent, presa de occidentala scrie ca premierul Recep Erdogan se afla intr-o permanenta cursa imagologica cu fondatorul statului laic turc. Dorinta premierului turc, Recep Tayyip Erdogan, de a moderniza Turcia prin mega-proiecte de infrastructura este pentru multi un semn ca vrea sa se compare cu fondatorul Republicii, Mustafa Kemal Ataturk, lucru pe care niciun politician turc nu a indraznit sa-l faca pana acum, scrie agentia spaniola EFE. Un sondaj comandat anul trecut de AKP arata ca 21,6 % din tineri il admira pe Erdogan si doar 4,1 % se pronunta in favoarea lui Ataturk. O cifra ‘putin credibila’ si ‘absurda’ crede Rasit Kaya, profesor de stiinte politice la Universitatea Tehnica pentru Orientul Mijlociu din Ankara, citat de sursa mentionata. „Nu exista similitudini, ci contradictii in rolurile jucate de cei doi’, a declarat profesorul pentru agentia EFE. Protestele din parcul Gezi, care au inceput in luna mai pentru apararea spatiului verde al orasului Istanbul si care au tinut in sah intreaga tara timp de doua luni si jumatate, au scos in evidenta incompatibilitatea acestor doua viziuni asupra lumii. Simbolul principal al manifestantilor era steagul turc, insotit adesea de portretul lui Ataturk, prin care isi exprimau sustinerea fata de proiectul politic clasic al Turciei: o republica strict laica, cu valori bazate pe conceptul natiunii turce si al egalitatii intre femei si barbati. Erdogan si-a exprimat in repetate randuri dorinta de a utiliza Islamul ca liant politic nu doar pentru Turcia, ci si pentru a crea aliante in intregul Orient Mijlociu. Aceasta vointa de a se erija intr-un aparator international al Islamului reprezinta o intoarcere in trecut la figura sultanilor otomani si intra in coliziune frontala cu viziunea lui Atatturk care a inlaturat ultimul sultan si a eliminat religia din Constitutia Turciei. O parte importanta a tinerilor care protestau in parcul Gezi se temeau tocmai de faptul ca aceasta dorinta de islamizare a tarii, afisata deschis de Erdogan in ultimii ani, ar putea pune capat celor 90 de ani de eforturi de separare a politicii de religie. Din acest punct de vedere, Erdogan nu va fi al doilea Ataturk, ci antiteza lui istorica in stare sa puna capat unei epoci care a inceput in 1923, conchide profesorul Rasit Kaya.
de Marcu Viadi | oct. 27, 2013 | Balcani, Intelligence, Știri, Uncategorized @ro
Juristul Aleksandar Dordevici (foto)
a fost ales sa preia sefia Agentiei de Securitate si Informatii (BIA), unul dintre cele mai importante servicii speciale sarbesti, anunta postul de radio B92. Nominalizarea sa a fost acceptata de catre Consiliul de Securitate Nationale. Acest organism a tinut vineri o sedinta dupa care a fost luata aceasta decizie, care urmeaza a fi inaintate guvernului de la Bealgrad pentru a fi adoptata. Dordevici este de profesie avocat si provine din orasul Cacak (zona centrala a Serbiei) si a fost mentionat recent drept „cel mai serios candidat” pentru a prelua sefia BIA. Acesta a absolvit facultatea la Belgrad in 1995 si a lucrat apoi la tribunalul districtului Belgrad, dupa care a intrat in Baroul Avocatilor de la Belgrad in 1998. Pana in 2001, el a lucrat drept avocat la firma de avocatura Veliko Guberna din Belgrad, pentru ca mai apoi sa-si deschida propriul cabinet de avocatura. BIA este de mai bine de un an fara un director, dupa ce precedentul sef, Nebojsa Rodici, a mers sa ocupe functia de ministru al Apararii dupa remanierea actualului guvern al Serbiei.
de Marcu Viadi | oct. 24, 2013 | Balcani, Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Bulgaria a inceput constructia unui zid pe frontiera sa cu Turcia pentru a preveni intrarea pe teritoriul sau a emigrantilot via Turcia, relateaza portalul Novinite, preluat de Karadeniz Press. Armata bulgara a inceput constructia acestui zid ca masura menita sa restrictioneze numarul refugiatilor care intra pe teritoriul Bulgariei din Turcia, a informat Ministerul Apararii de la Sofia. Constructia zidului a fost ordonata joi de catre ministrul bulgar al Apararii, Angel Naidenov. Anterior, el a anuntat planuri pentru ca armata sa urgente reabilitarea drumurilor si a zonelor invecinate unde urmeaza a fi instalata aparatura speciala de monitorizare. Constructia a fost demarata in concordanta cu o decizie a Guvernului de la Sofia luata in urma unei intalniri extraordinare tinuta marti. Potrivit deciziei, statul bulgar va trebui sa intreprinda masuri serioase in directia securizarii granitei de sud cu Turcia. Nu mai putin de 8.000 de oameni au fugit din calea razboiului din Siria si au intrat pe teritoriul bulgar dinspre Turcia in cautarea unui adapost. In prezent, cele mai afectate tari de acest val de refugiati sunt Turcia, Grecia, Cipru si Malta.
de Marcu Viadi | oct. 16, 2013 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Pe fondul asteptatii raportului anual al UE privind progresele democratice si respectarea drepturilor fundamentale este asteptat cu incordare in Turcia, autoritatile de la Ankara devin tot mai dezinteresate de apropierea de Bruxelles. Potrivit ministului pentru Integrare Europeana, Egemen Bagis, Turcia nu va deveni probabil niciodata membra a UE. „Privit pe termen lung, sunt de parere ca Turcia va avea o situatie comparabila cu cea a Norvegiei. Vom indeplini standardele europene, vom actiona in stransa cooperare cu UE, dar nu vom fi niciodata membru cu drepturi depline”, a declarat Bagis pentru ziarul turcesc Hürriyet, citat de Deutsche Welle. Turcia este incepand din 2005 candidat oficial la integrarea in UE. Cu toate acestea, interesul pentru Europa se estompeaza in societatea turceasca. Potrivit unui sondaj recent, mai putin de 50 la suta din turci sunt pentru aderarea la UE. in 2004, trei din patru turci se declarasera pentru. Totodata, o treime din cei chestionati s-au declarat acum strict impotriva integrarii. Cu noua ani in urma, impotriva erau doar noua la suta.
Protestele din Piata Taksim, un punct de cotitura
in 2013 s-a produs o racire considerabila a relatiilor dintre Turcia si UE. Mai ales interventia brutala a politiei impotriva protestatarilor din Istanbul, nemultumiti de proiectata transformare a Parcului Gazi, a produs iritare la Bruxelles. Comisia Europeana intentiona sa deschida deja din iulie negocierile legate de capitolul 22 privind „politicile regionale si coordonarea instrumentelor de structura politica”, dar Olanda si Germania s-au opus tocmai din cauza felului in care guvernul turc a reactionat la demonstratii. in plus, controversat ramane felul in care Ankara interpreteaza conceptul de libertate a presei. Presedintele delegatiei UE pentru Turcia, Maurice Ripert, vorbeste de existenta unor neajunsuri la acest capitol. De aceea, el se asteapta ca raportul Comisiei, ce va fi publicat pe 16.10, sa se refere si la tentativele politicienilor de a intimida presa, precum si la atotprezenta autocenzura. Diplomatul francez vorbeste de asemenea despre o „situatie mediocra” in privinta respectarii drepturilor omului. Totusi, Turcia nu este doar criticata la Bruxelles. Saptamana trecuta UE s-a aratat satisfacuta de noul „pachet democratic” adoptat de Ankara si a elogiat reformele premierului turc Recep Tayyip Erdogan. Pachetul, calificat drept progres de comisarul european pentru Extindere, Stefan Füle, confera intre altele mai multe drepturi minoritatilor.
Si Turcia are nevoie de UE
Totusi, din punct de vedere economic, Turcia are nevoie de UE. Potrivit economistului Mustafa Sönmez, este important pentru o tara sa fie membra a UE sau candidata oficiala la aderare, cand este vorba de investitii straine. Numai eforturile Ankarei de integrare in structurile europene atrag investitori straini in Turcia, a declarat el pentru DW. Senem Aydin, politolog, crede ca UE este un motor de democratizare a Turciei. „Mai ales in ultimii cinci ani, s-a putut constata ca democratia ar fi avut de suferit in Turcia fara influenta exercitata de UE”, a afirmat ea pentru DW. Totusi, experta nu crede ca noul „pachet democratic” al lui Erdogan va produce o ameliorare a relatiilor cu UE. Mult mai importanta este in acest sens solutionarea problemei Ciprului. Or, in absenta unei solutionari, Aydin nu crede ca negocierile de aderare vor progresa.
