SUA, avertisment dur la adresa UE privind ”dependenţa” de China

SUA, avertisment dur la adresa UE privind ”dependenţa” de China

SUA avertizează UE

SUA avertizează UE

Secretarul de stat al SUA Mike Pompeo i-a avertizat pe liderii europeni în privința riscurilor unei ”dependenţe” de China a blocului comunitar, care ameninţă, potrivit lui, democraţiile occidentale, relatează mass-media occidentală, citată de agenția de presă KARADENIZ-PRESS. “Partidul Comunist Chinez doreşte să vă forţeze să alegeţi” între Statele Unite şi China, a avertizat el, într-o videoconferinţă, la summitul privind democraţia de la Copenhaga.

”Nu se poate urma această alternativă fără a nega cine suntem. Democraţiile care depind de regimuri autoritare nu-şi merită numele ”, a spus el. “Sper să aud mai multe declaraţii publice din partea Europei despre provocarea chineză”, a adăugat secretarul de stat american într-unul dintre cele mai dure discursuri rostite până în prezent la adresa regimului de la Beijing.

”Trebuie să vorbim clar. Mai presus de toate, trebuie să acţionăm într-o manieră decisivă pentru a nu lăsa loc niciunei confuzii în alegerea dintre tiranie şi libertate”, a insistat Mike Pompeo, la două zile după întâlnirea cu înaltul oficial chinez Yang Jiechi în Hawaii.

Rezoluția PE

Parlamentul European (PE) a condamnat legea cu privire la securitatea în Hong Kong adoptată de China şi a cerut UE să prevadă sancţiuni împotriva liderilor chinezi, potrivit unei rezoluţii adoptate înaintea unui summit între Uniunea Europeană şi China.
Europenii şi chinezii organizează luni un summit prin video conferinţă pentru a încerca să aplaneze numeroasele lor divergenţe şi a pregăti o reuniune extraordinară a liderilor lor.

“Impunerea unilaterală a legii cu privire la securitatea naţională de către Beijing la Hong Kong este o atingerea globală adusă autonomiei, statului de drept şi libertăţilor fundamentale ale oraşului”, au afirmat deputaţii în această rezoluţie adoptată cu o largă majoritate de 565 de voturi pentru, 34 contra şi 62 de abţineri.
UE şi statele membre trebuie “să aibă în vedere, dacă noua lege este aplicată, să aducă acest dosar în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie”, potrivit documentului.
Parlamentarii preconizează, de asemenea, să adopte “sancţiuni împotriva liderilor responsabili de represiunea de la Hong Kong şi de grave încălcări ale drepturilor omului”. (N.G.)

Share our work
NATO, chemat de UE să arbitreze embargoul libian

NATO, chemat de UE să arbitreze embargoul libian

Flota militară turcă, desfășurată în sprijinul GNA

Flota militară turcă, desfășurată în sprijinul GNA

Uniunea Europeană a solicitat ajutorul NATO pentru misiunea sa navală destinată să facă respectat embargoul asupra armelor în Libia, care a fost împiedicată de armata turcă să inspecteze o navă suspectă, potrivit unor surse militare, citate de https://www.middleeasteye.net/, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Un oficial european cu rang înalt a declarat că UE a contactat NATO pentru a vedea „cum se pot găsi aranjamente” cu operaţiunea Sea Guardian a Alianţei, în curs în estul Mediteranei.

Contre navale

Acest demers a avut loc la puțin timp după ce flota turcă s-a opus inspectării de către fregata grecească Spetsai din misiunea navală a UE (operaţiunea Irini) a unui cargou sub pavilion tanzanian, Cirkin, suspectat că încalcă embargoul ONU asupra livrărilor de arme în Libia. Cargoul era escortat de nave militare turce, beneficiind și de sprijin aerian consistent din partea aviației militare turce.

Conform speculațiilor organizațiilor internaționale, cargoul a transportat echipament militar greu, inclusiv variante îmbunătățite ale tancurilor M-60T Patton (bazate pe modelul Sabra), vehicule militare de diferite categorii și sisteme de artilerie grea. Acestea au ajuns în dotarea forțelor loiale Guvernul de uniune libian (GNA), condus de Fayez al-Sarraj, bazat la Tripoli, și care se bucură de recunoașterea ONU. Sursele citate au menționat că Ankara va trimite noi transporturi similare în săptămânile următoare.

Armata turcă, gata să trimită noi forțe în Libia

Armata turcă, gata să trimită noi forțe în Libia

Irini, răspunsul UE

Operaţiunea Irini a fost demarată pentru a întrerupe aprovizionarea cu arme a Libiei, unde un conflict opune Guvernul libian de Uniune (GNA), condus de premierul Fayez al-Sarraj, susţinut de turci şi recunoscut de Naţiunile Unite, forţelor mareşalului Khalifa Haftar, susţinut de Rusia, Egipt şi Emiratele Arabe Unite.

Două nave ale NATO patrulează în Mediterana în cadrul operaţiunii Sea Guardian pentru a observa traficul maritim, a preveni eventuale activităţi „teroriste” şi „a contribui la stabilitatea” regională.

NATO a furnizat informaţii şi sprijin logistic mai mulţi ani operaţiunii Sophia, anterioară operaţiunii Irini. „Aliaţii (membrii NATO) discută în prezent despre modalitatea în care NATO ar putea sprijini noua misiune maritimă Irini a UE”, a declarat un înalt oficial al Alianţei. „Este important ca embargoul asupra armelor decretat de ONU să fie aplicat complet”, a adăugat el.

Libia fierbe

Miniştrii apărării din ţările membre ale NATO vor discuta despre Libia săptămâna viitoare într-o videoconferinţă, au mai declarat sursele citate, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Turcia, membră a NATO, sprijină ferm forțele loiale GNA, care în ultimele săptămâni a ocupat toate enclavele deținute anterior de forțele mareșalului Haftar din vestul Libiei. Acesta a lansat în urmă cu 14 luni o ofensivă pentru a cuceri capitala Tripoli, operațiune care a eșuat spectaculos, în pofida sprijinului rus.

Pentru a permite operaţiunii Sea Guardian a NATO să vină în ajutorul operaţiunii Irini a UE este necesar acordul tuturor celor 30 de membri ai Alianţei, situaţie în care Turcia ar putea să facă uz de dreptul său de veto. Decizia turcă poate veni pe fondul relansării divergențelor cu Atena în dosarele cipriot și al demarcării granițelor comune din zona Mării Egee. (Mihai Isac)

Share our work
Turcia declară război Twitter

Turcia declară război Twitter

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, supărat pe Twitter

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, supărat pe Twitter

Guvernul turc a calificat drept ”inacceptabil” şi un ”scandal istoric” închiderea de către Twitter a 7.340 de conturi din Turcia asociate, potrivit oficialilor reţelei de socializare, cu ”reţele de răspândire” a postulatelor preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, relatează agenţia EFE, citată de mass-media de la București.

Conturile eliminate sunt asociate ”aripii tinere” a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) şi sunt utilizate pentru ”amplificarea narativelor politice favorabile” formaţiunii conservatoare, a mai motivat Twitter. De asemenea, reţeaua de socializare crede că aceşti ”actori statali” au atacat conturi ale unor entităţi şi organizaţii adversare guvernului turc şi care au fost ”ţinte repetate ale pirateriei” informatice.

Atac prezidențial

”Decizia companiei (Twitter) şi încercarea sa de a discredita guvernul Turciei şi o mişcare politică populară sunt inacceptabile”, a reacţionat directorul de comunicare al preşedinţiei turce, Fahrettin Altun. Justificările acestei companii sunt de natură ”ideologică” şi ceea ce se întâmplă este ”un scandal istoric”, a continuat el. ”Acest act arbitrar, ascuns sub o perdea de fum a transparenţei şi libertăţii de exprimare, a demonstrat încă o dată că Twitter nu este o companie ce reprezintă o reţea de socializare, ci o maşină de propagandă”, a mai spus oficialul turc.

Oficialul turc a mai acuzat Twitter că sprijină propaganda Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat organizaţie teroristă de Turcia, SUA şi UE, şi a avertizat asupra ”destinului final” al organizaţiilor care ”încearcă să ia măsuri similare”, fără a explica mai mult.

Şi Ministerul turc de Interne dispune adesea închiderea unor conturi de pe reţelele de socializare pentru presupuse delicte de terorism sau dezinformare, acuzație folosită la adresa opoziției politice. (K.P.)

Share our work
Twitter decimează propaganda pe axa Rusia-Turcia-China

Twitter decimează propaganda pe axa Rusia-Turcia-China

Compania Twitter a anunţat închiderea mai multor zeci de mii de conturi legate de statele chinez, rus şi turc, şi utilizate în scopul propagandei şi dezinformării, informează agenția de presă EFE, citată de mass-media de la București. Reţeaua socială a precizat că a dezactivat „un nucleu” de 23.750 de conturi legate de China şi distribuite de alte circa 150.000 de conturi ce serveau drept „amplificatori”. De asemenea, Twitter a închis 7.340 de conturi legate de Turcia şi 1.152 de conturi legate de Rusia.

Toate aceste conturi au fost închise, însă conţinutul lor a fost salvat pe o bază de date în scop de cercetare ştiinţifică, a precizat Twitter.

Instrumente anti-dezinformare

Gigantul occidental a explicat că reţeaua de conturi chineză a fost descoperită cu ajutorul unor instrumente puse în funcţiune în august 2019 pentru a şterge conturile legate de Beijing în timpul manifestaţiilor pro-democraţie din Hong Kong.

Această reţea publica tweet-uri, în principalul în chineză şi probabil destinate diasporei, „ce difuzau teorii geopolitice favorabile Partidului Comunist Chinez, susţinând în acelaşi timp teorii înşelătoare asupra dinamicii politice în Hong Kong”, a explicat Twitter într-o notă de analiză publicată de mass-media internațională.

Aceste mii de conturi au servit de asemenea pentru promovarea opiniilor Beijingului în ceea ce priveşte lupta împotriva coronavirusului, apoi privind manifestaţiile antirasiste din SUA, a informat grupul de reflecţie australian ASPI, care a analizat fluxul de tweet-uri.

Acuzații dure

„În timp ce Partidul Comunist Chinez nu autorizează poporul chinez să utilizeze Twitter, analiza noastră arată că el nu ezită să se folosească de aceasta pentru a-şi răspândi propaganda şi dezinformarea la nivel internaţional”, a apreciat un responsabil al ASPI, Fergus Hanson, în nota sa de analiză, citat de mass-media de la București.

În ceea ce priveşte reţeaua de conturi turce, detectată la începutul lui 2020, ea este consacrată în special promovării preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi partidului puterii, potrivit Twitter. Conturile ruse serveau la rândul lor pentru a promova partidul puterii şi a-i ataca pe detractorii acestuia, pe fondul apropierii referendumului constituțional din Federația Rusă. (K.P.)

Share our work
Kosovo, pregătit pentru noi negocieri cu Serbia

Kosovo, pregătit pentru noi negocieri cu Serbia

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Noul guvern de la Prișina a eliminat toate sancţiunile comerciale împotriva Serbiei la doar trei zile de la venirea la putere, deschizând calea pentru normalizarea relațiilor cu Belgradul, pe fondul nerecunoașterii independeței Republicii Kosovo de către autoritățile sârbești, relatează cotidianul Politika, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

„Am luat o decizie importantă în scopul de a înlătura obstacolele din calea continuării dialogului”.”Ne aşteptăm ca şi partea sârbă să ridice toate barierele” din calea dialogului, a declarat premierul Avdullah Hoti presei după şedinţa guvernului său, referindu-se la campania Belgradului de a împiedica recunoaşterea internaţională a Kosovo care şi-a proclamat independenţa în 2008.

Impas prelungit

Dialogul dintre Belgrad şi Pristina, lansat în 2011 sub egida Uniunii Europene, este în impas din noiembrie 2018. Elitele politice din cele două state balcanice ezită să sprijine public un tratat de pace care ar presupune un schimb de teritorii între Serbia și Republica Kosovo.

Belgradul a salutat imediat gestul guvernului kosovar, ales în funcție acum câteva zile cu sprijinul deputaților partidului sârb din Legislativul de la Priștina. „Consolidarea cooperării economice între Belgrad şi Pristina este esenţială pentru normalizarea relaţiilor”, a declarat într-un comunicat Marko Djuric, oficialul guvernamental sârb responsabil pentru Kosovo.

„Este o decizie bună eliminarea barierelor comerciale”, a declarat şi preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, pentru Prva TV. El a spus că îl aşteaptă pe trimisul UE pentru convorbiri, Miroslav Lajcak, să viziteze Belgradul şi Pristina la scurt timp după alegerile parlamentare din 21 iunie din Serbia, adăugând că este probabil ca şi emisarul american Richard Grenell să vină în vizită.

Război comercial

Impozitarea produselor sârbeşti a fost decisă în 2018 de premierul kosovar de atunci Ramush Haradinaj, ca represalii la campania diplomatică desfăşurată de Belgrad împotriva recunoaşterii internaţionale a Kosovo, împiedicat, în special cu ajutorul Moscovei, să devină membru al ONU.

Opoziția fostei conduceri de la Priștina față de normalizarea relațiilor comerciale cu Serbia, în ciuda presiunilor venite de la Washington şi Bruxelles, a contribuit la căderea guvernului său la sfârşitul lunii martie. Sub presiunea Washingtonului, guvernul lui Albin Kurti a ridicat taxele vamale de 100% impuse produselor sârbeşti din 2018, dar apoi a început să pună în aplicare „măsuri reciproce”, interzicând la sfârşitul lui mai, importul de produse sârbeşti care nu au menţiunea „destinate Republicii Kosovo”. Această decizie a fost anulată sâmbătă.

Înainte de acest război comercial, Serbia exporta anual în Kosovo mărfuri de peste 400 de milioane de euro. Belgradul controlează politic și economic comunitatea sârbă din Republica Kosovo. (K.P.)

Share our work