UE, avertisment pentru Kremlin

UE, avertisment pentru Kremlin

Unitatea europeană, preocupare majoră pentru mandatul german

UE, avertismente pentru Federația Rusă

Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a cerut vineri Moscovei să se abţină să intervină în Belarus şi să ”respecte alegerile democratice” ale poporului belarus, relatează mass-media internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Dacă Rusia respectă independenţa şi suveranitatea unei naţiuni, ea trebuie să respecte dorinţele şi alegerile democratice ale poporului belarus”, a declarat Josep Borrell jurnaliştilor, după ce Vladimir Putin a declarat că este pregătit să desfăşoare forţe în ţara vecină dacă situaţia scapă de sub control.

”Am auzit de multe ori Rusia spunând că ceea ce se întâmplă în Belarus este o chestiune internă şi că nu doreşte amestec extern. Presupun că asta este valabil şi în ceea ce o priveşte”, a adăugat responsabilul UE, în cadrul unei conferinţe de presă, la încheierea unei reuniuni, la Berlin, a miniştrilor de externe europeni.

Desant militar

Putin a declarat joi că este pregătit să desfăşoare forţe în Belarus dacă protestele post-electorale degenerează în această ţară, cerând totodată părţilor o soluţionare negociată.
Întrebat despre sancţiunile pregătite de europeni împotriva autorităţilor de la Minsk, Borrell a spus că această listă neagră vizează în prezent aproximativ douăzeci de persoane, dar că aceasta ”va creşte în zilele următoare” şi va include ”înalţi oficiali” ai regimului belarus.

El nu a răspuns la o întrebare privind eventuala prezenţă pe lista neagră a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, o problemă asupra căreia miniştrii europeni au opinii diferite.

Aceste persoane vor avea interdicţie de călătorie în UE şi conturile lor din blocul comunitar vor fi îngheţate, pentru participarea la fraudarea alegerilor prezidenţiale din 9 august sau la reprimarea opoziţiei.

Miniştrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns vineri la un acord politic cu privire la instituirea de sancţiuni împotriva a circa 20 de oficiali apropiaţi preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko. (N.G.)

Share our work
Erdogan învolburează declarativ Mediterana

Erdogan învolburează declarativ Mediterana

Turcia amenință cu o ripostă dură

Turcia amenință cu o ripostă dură

Turcia „nu va face nicio concesie” pentru a-şi apăra interesele privitoare la gaze în Mediterana de Est, a afirmat miercuri preşedintele Recep Tayyip Erdogan, făcând apel la Grecia să se abţină de la a comite vreo „eroare” care să ducă la „ruinarea” sa, relatează mass-media locală, citată de presa internațională. „Turcia va lua ceea ce îi revine de drept în Marea Neagră, Marea Egee şi Marea Mediterană (…) Nu vom face absolut nicio concesie în legătură cu ceea ce ne aparţine”, a spus Erdogan într-un discurs războinic.

„Pentru asta, suntem hotărâţi să facem tot ce este necesar pe planurile politic, economic şi militar”, a adăugat el în cadrul unei ceremonii pentru marcarea Bătăliei de la Manzikert din 1071, care a deschis intrarea turcilor în Anatolia după victoria sultanului selgiucid Alp Arslan asupra bizantinilor.

Conflict strategic

Declaraţiile survin în plină escaladare a tensiunilor între Ankara şi Atena în Mediterana de Est, unde descoperirea unor importante rezerve de gaz în ultimii ani a agravat dispute vechi între cele două ţări vecine privind frontierele lor maritime.
Turcia a desfăşurat de la 10 august o navă de cercetare seismică însoţită de o escortă militară într-o zonă revendicată de Atena, stârnind furia Greciei, care a trimis de asemenea nave militare în regiune.

„Îi invităm pe interlocutorii noştri (…) să se abţină de la orice eroare care ar deschide calea ruinării lor”, a spus Erdogan, făcând aluzie la Grecia, pe care nu a numit-o totuşi.

Discursul dur al lui Erdogan survine la o zi după o vizită la Atena şi Ankara a şefului diplomaţiei germane Heiko Maas, a cărui ţară încearcă să aplaneze tensiunile prin mediere.

Negocieri și manevre

Ankara este pregătită de dialog, însă numai dacă Atena nu pune nicio „condiţie prealabilă”, a spus marţi ministrul turc al afacerilor externe, Mevlüt Cavusoglu.

Pe teren, situaţia pare explozivă: Ankara şi Atena, două membre ale NATO cu relaţii delicate istoric, au desfăşurat marţi manevre navale rivale.

Grecia, Franţa, Italia şi Cipru ar urma de asemenea să desfăşoare de miercuri până vineri un exerciţiu militar comun în Mediterana de Est, la sud de Creta şi de Cipru.

Franţa, care susţine Grecia în această dispută, a transmis miercuri că Mediterana nu trebuie să fie „un teren de joc” pentru „ambiţiile unora”.

Reproşând Atenei că vrea să ralieze Uniunea Europeană împotriva Ankarei, Erdogan a afişat miercuri un aer de sfidare. „Turcia nu mai este o ţară ale cărei răbdare, determinare, mijloace şi curaj să mai poată fi testate (…) Cei care vor să ni se opună şi care sunt pregătiţi să plătească preţul, să o facă. Dacă nu, să se dea din calea noastră”, a declarat el. (N.G.)

Share our work
Ucraina, zăvorâtă de pandemie pentru septembrie

Ucraina, zăvorâtă de pandemie pentru septembrie

Ucraina, închisă de pandemie

Ucraina, închisă de pandemie

Republica Ucraina își închide granițele pentru cetățenii străini până pe 28 septembrie, relatează mass-media de la Kiev, preluată de presa internațională. Decizia a fost luată în cadrul ședinței guvernului ucrainean din data de miercuri,  26 august, ca urmare a situației grave cu care se confruntă fosta republică sovietică.

Potrivit ministrului ucrainean al afacerilor interne, Arsen Avakov, această restricție nu se va aplica persoanelor care au permis de ședere, sunt membri ai misiunilor internaționale și umanitare, cei care intră în țară în tranzit, sunt șoferi de vehicule marfare, instructori militari ai statelor membre NATO, sunt personalități culturale, care au o invitație de la o instituție culturală, precum și o serie de alte categorii de persoane, transmite presa ucraineană, citată de deschide.md. Aceste restricții vor intra în vigoare de la 00:00 pe 29 august, putând fi prelungite dacă situația o va impune.

Timoșenko, stare gravă

Iulia Timoşenko, fost premier al Ucrainei, este în stare gravă, fiind internată în weekend, cu diagnostic de COVID-19. Este la terapie intensivă, ventilată artificial, iar doctorii nu reușesc să-i scadă temperatura sub 39 de grade Celsius.

Presa ucraineană scrie că fiica și ginerele Iuliei Timoşenko s-ar fi îmbolnăvit și ei, împreună cu mai mulți apropiați și deputați ai partidului.

În vârstă de 59 de ani, Iulia Timoşenko a fost unul dintre liderii Revoluţiei Portocalii din 2004, când pro-occidentalul Viktor Iuşcenko a fost confirmat preşedinte după ce o instanţă a stabilit că alegerile au fost falsificate în favoarea adversarului său pro-Moscova, Viktor Ianukovici.

Timoșenko a fost de două ori premier în timpul preşedinţiei lui Iuşcenko, înainte ca cei doi să îşi despartă drumurile după ani de dispute politice.

Timoşenko a candidat la preşedinţie în 2010, dar a pierdut în faţa lui Viktor Ianukovici, sprijinit de Rusia.

În 2011 a fost condamnată la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere, acuzaţie pe care a negat-o şi despre care a spus că a fost motivată politic. Ea a fost eliberată din închisoare la începutul lui 2014 după ce Ianukovici a fost înlăturat de la putere în urma unei revolte populare ce a îndepărtat Ucraina de Rusia şi a apropiat-o de Uniunea Europeană şi SUA, dar a dus, totodată, la anexarea Crimeei de către Rusia.

În 2014, cea supranumită „Doamna de fier a Ucrainei” a candidat din nou la președinția Ucrainei, dar a pierdut în favoarea fostului președinte Petro Poroșenko. (N.G.)

Share our work
Çavuşoğlu, desant diplomatic la Chișinău și Comrat

Çavuşoğlu, desant diplomatic la Chișinău și Comrat

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, înger politic pentru Erdogan

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, înger politic pentru Erdogan

Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Turcia, Mevlüt Çavuşoğlu, va întreprinde miercuri și joi, 26 și 27 august 2020, o vizită oficială în Republica Moldova, se arată în comunicatul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova (MAEIE), citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

În prima zi a vizitei, în cadrul întrevederilor la MAEIE va fi inaugurată prima reuniune a Grupului comun pentru planificare strategică, co-prezidat de miniștrii de Externe celor două țări.

Tot astăzi 26 august, miniștrii Oleg Țulea și Mevlüt Çavuşoğlu vor susține un briefing de presă, programul vizitei ministrului turc incluzând și întrevederi cu președintele Republicii Moldova Igor Dodon și prim-ministrul Ion Chicu.

Reduta găgăuză

De asemenea, în data de 27 august 2020, înaltul oficialul turc va întreprinde o vizită la Comrat pentru participare la ceremonia oficială de inaugurarea a Consulatului General al Turciei. În marja deplasării la Comrat Mevlüt Çavuşoğlu va avea întrevederi cu guvernatoarea Găgăuziei, Irina Vlah, și alți oficiali din autonomie, inclusiv din cadrul conducerii Adunării Populare a UTAG, parlamentul local găgăuz.

Inaugurarea consulatului general este o dovadă în plus a interesului crescut al Turciei pentru regiunea autonomă din sudul Republicii Moldova. Administrația Irinei Vlah a cultivat relații strategice cu Ankara, atrăgând diferite investiții în sectorul privat, partea turcă alocând și importante fonduri nerambursabile pentru investiții în sectorul public din autonomie.

Igor Dodon se bucură de relații apropiate cu Erdogan

Axa Dodon-Erdogan

La rândul său, Igor Dodon este un aliat fidel al autorităților de la Ankara, mizând pe sprijinul administrației Erdogan pentru a evita izolarea internațională. În timpul mandatului său prezidențial, Igor Dodon a permis arestarea și transportarea în Turcia a unui număr de profesori turci, adepți ai mișcări Hizmet, condusă de Fethullah Gulen. Republica Moldova a fost condamnată la CEDO în acest dosar, fiind obligată să achite câteva sute de mii de Euro despăgubiri în acest dosar.

Concomitent, președintele Igor Dodon, confruntat cu alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, mizează pe votul masiv în favoarea sa al alegătorilor din Găgăuzia, situație favorizată de prietenia publică cu Erdogan. (N.G.)

Share our work
Israel, răspuns militar pentru Hezbollah

Israel, răspuns militar pentru Hezbollah

Aviația israeliană pedepsește atacurile Hezbollah

Aviația israeliană pedepsește atacurile Hezbollah

Armata israeliană a revendicat miercuri dimineaţă lovituri aeriene împotriva poziţiilor Hezbollah din Liban, de-a lungul graniţei libanezo-israeliene, ca răspuns la „tiruri” ale mişcării radicale şiite spre soldaţii săi, informează France Presse, citată de mass-media de la București. „S-au tras focuri din Liban spre soldaţii israelieni (…). Soldaţii au răspuns cu rachete de semnalizare şi foc. Apoi, în timpul nopţii, elicopterele şi avioanele de luptă au lovit posturi ale Hezbollah”, a declarat armata israeliană într-un comunicat, citat de mass-media străină.

În cursul nopţii, armata israeliană a anunţat un „incident de securitate” în apropiere de kibuţul Manara, aflat doar la câteva sute de metri de „linia albastră”, frontiera de facto ce separă cele două ţări aflate teoretic în stare de război.

Mai multe surse locale au declarat pentru AFP că au fost trase tiruri din Liban spre Israel. Agenţia naţională de presă libaneză a menţionat, la rândul său, „rachete de semnalizare” din Israel spre zona Mays al-Jabal, precum şi tiruri israeliene de „armă automată”.

Incidentul a avut loc în timp ce Hezbollahul libanez a anunţat în weekend că a doborât o dronă israeliană care a trecut graniţa cu Libanul, iar Israelul a declarat pur şi simplu că una dintre dronele sale „a căzut pe teritoriul libanez”. (Mihai Isac)

Share our work