16 noiembrie, summit chinezesc al UE

16 noiembrie, summit chinezesc al UE

Uniunea Europeană, îngrijorată de situația din China

Uniunea Europeană, îngrijorată de situația din China

Şefii de stat şi de guvern ai ţărilor UE se vor reuni pe 16 noiembrie la Berlin pentru un summit consacrat relaţiilor cu China, potrivit unui program actualizat publicat vineri de Consiliul European, instituţie ce reprezintă statele membre, informează mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Această „reuniune informală” a liderilor europeni va avea loc fără participarea Chinei, a precizat un purtător de cuvânt al Consiliului European.

Drepturi vs. Economie

Noua reuniune a fost adaugată la câteva ore după încheierea discuţiilor celor 27 asupra Chinei, în cadrul unui summit european la Bruxelles. UE şi-a exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la „situaţia drepturilor omului”, în special în Hong Kong, şi la soarta minorităţilor, referinţă implicită la etnicii uiguri de confesiune musulmană din China.

UE a subliniat de asemenea „necesitatea de a reechilibra relaţiile economice şi de a ajunge la reciprocitate”.

În timpul unei videoconferinţe care a avut loc la 14 septembrie cu preşedintele chinez Xi Jinping, preşedinţii Consiliului şi Comisiei Europene, Charles Michel şi Ursula von der Leyen, precum şi cancelarul federal german Angela Merkel – a cărei ţară asigură preşedinţia semestrială a UE – au cerut Chinei să-şi deschidă mai mult piaţa pentru companiile europene, dacă vrea să ajungă înainte de sfârşitul lui 2020 la un acord bilateral asupra investiţiilor.

2021, an crucial

În noaptea de joi spre vineri, UE „a invitat” China „să-şi onoreze angajamentele luate în scopul depăşirii obstacolelor din calea accesului la piaţă, să realizeze progrese în ceea ce priveşte supracapacitatea (industrială) şi să ia parte la negocieri asupra subvenţiilor industriale în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC)”.

Cei 27 s-au angajat să aibă o nouă reuniune cu preşedintele Xi Jinping în 2021.

UE a mai îndemnat Beijingul să „acţioneze mai ambiţios pentru climă, conform obiectivelor fixate în Acordul de la Paris, şi în favoarea biodiversităţii, şi să susţină reacţiile multilaterale în faţa pandemiei de COVID-19, în special în ceea ce priveşte tratamentele şi vaccinurile”.

UE „salută ca fiind un pas important (…) declaraţia făcută la finalul videoconferinţei de către preşedintele Xi Jinping, conform căreia China intenţionează să atingă obţină neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon înainte de 2060”. (N.G.)

Share our work
Putin și Trump, rivali la Premiul Nobel pentru pace

Putin și Trump, rivali la Premiul Nobel pentru pace

Presedintele SUA, Donald Trump, multumit de Acordul Abraham

Presedintele SUA, Donald Trump, multumit de Acordul Abraham

Preşedintele rus Vladimir Putin a fost propus pentru Premiul Nobel pentru pace 2021, distincţie la care aspiră de asemenea omologul său american Donald Trump, a anunţat joi scriitorul rus Serghei Komkov, potrivit AGERPRES și KARADENIZ PRESS. ”Propunerea a fost trimisă pe 9 septembrie şi pe 10 a fost primită de Comitetul Nobel de la Oslo”, a spus Komkov la o conferinţă de presă desfăşurată la agenţia Rosbalt.

Cât despre justificarea iniţiativei sale, scriitorul rus, un susţinător al liderului de la Kremlin, afirmă că aceasta este sprijinită de principalele personalităţi ale culturii şi ştiinţei ruse. ”Ca lider al uneia dintre principalele ţări ale lumii, el face un efort maxim pentru menţinerea păcii şi a liniştii nu doar pe teritoriul propriei ţări, ci contribuie activ la soluţionarea paşnică a conflictelor izbucnite pe planetă”, a notat Komkov în scrisoarea trimisă.

Putin vs. Trump

Komkov, director al revistei ”President”, a susţinut că abia după propunerea sa un parlamentar norvegian a propus ca premiul să-i fie acordat lui Trump pentru contribuţia acestuia la acordul de normalizare a relaţiilor între Israel şi Emiratele Arabe Unite.

Parlamentarul norvegian Christian Tybring-Gjedde este promotorul acestei candidaturi, alesul de la Oslo remarcându-se prin faptul că a mai înaintat candidatura liderului american Trump și în 2019. Motivul de anul trecut a fost reprezentat de acordul cu regimul nord-coreea.

La 13 august, Trump a anunţat că Israelul şi Emiratele Arabe Unite au căzut de acord să stabilească relaţii diplomatice, ca parte a unui amplu acord în urma căruia autorităţile israeliene s-au angajat să stopeze anexarea de teritorii palestiniene ocupate.

Astfel, EAU au devenit a treia ţară arabă care a stabilit relaţii diplomatice cu Israelul, după Egipt (1979) şi Iordania (1994). Donald Trump va fi amfitrionul ceremoniei de semnare a acordului, denumit Acordul Abraham, care va avea loc la Casa Albă la 15 septembrie.

Vladimir Putin, propus la Premiul Nobel

Vladimir Putin, propus la Premiul Nobel

Putin, file de poveste

El subliniază că în timpul pandemiei de COVID-19 preşedintele Rusiei a dispus trimiterea de ajutoare către circa 30 de ţări, printre care se numără SUA, China, Venezuela, Italia şi Iran.

De asemenea, continuă Serghei Komkov, Putin şi-a demonstrat ataşamentul faţă de valorile umanitare şi religioase incluzând cuvântul ”Dumnezeu” în Constituţia rusă.

Vorbind despre această propunere, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că ar fi ”fantastic” dacă Putin primeşte Nobelul, adăugând că în caz contrar ”nu se întâmplă nimic”.

Vladimir Putin a fost propus pentru Premierul Nobel pentru Pace şi în anul 2014, meritul invocat atunci fiind prezentarea planului pentru neutralizarea arsenalului sirian de arme chimice şi evitarea astfel a unei intervenţii militare occidentale.

Până în prezent numai doi ruşi au primit Nobelul pentru Pace, fizicianul şi disidentul Andrei Saharov şi ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov. Acesta din urmă ar avea astfel dreptul să promoveze candidatura lui Putin, dar este puţin probabil să o facă, dat fiind că el l-a criticat adesea pe actualul lider de la Kremlin, printre altele şi pentru involuţia democratică a Rusiei din ultimii ani. (N.G.)

Share our work
Kiev, joc de glezne diplomatic cu UE

Kiev, joc de glezne diplomatic cu UE

Ucraina visează la integrarea europeană

Ucraina visează la integrarea europeană

Ucraina încearcă să obţină de la Uniunea Europeană o perspectivă clară şi articulată privind aderarea sa, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a indicat recent serviciul de presă al preşedinţiei de la Kiev, citat de agențiile regionale de presă, preluate de KARADENIZ PRESS.

‘Uniunea Europeană este partenerul nostru cheie în restabilirea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării, precum şi în sprijinirea reformelor. De la semnarea Acordului de asociere, UE a devenit principalul partener comercial al Ucrainei, a cărei pondere reprezintă deja peste 40% din comerţul nostru exterior. (…) Totuşi, Ucraina doreşte o integrare deplină în UE’, a subliniat Zelenski, citat de mass-media.

Eforturi diplomatice

Kievul, a spus el, depune eforturi în prezent pentru aprofundarea integrării între Ucraina şi UE în cadrul Acordului de asociere, precum şi pentru adaptarea părţii comerciale a acordului la realităţile economice moderne, ce va constitui una din temele centrale ale viitorului summit Ucraina-UE, preconizat pentru 1 octombrie 2020 la Bruxelles.

Preşedintele ucrainean a declarat că o Ucraină reformată şi puternică ar putea întări în mod considerabil UE.

Reamintim că la începutul acestei săptămâni, Zelenski a avut o întâlnire cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, în cadrul primei vizite a acestuia în Ucraina.

Volodymyr Zelensky bate la porțile UE

Volodymyr Zelensky bate la porțile UE

Condiții europene

Ucraina trebuie să colaboreze constructiv cu Fondul Monetar Internaţional pentru a-şi asigura 1,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, a declarat la Kiev şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, citat de Reuters și Agerpres, preluat de KARADENIZ PRESS.

Ameninţările la adresa independenţei autorităţilor judiciare şi de ordine publică ucrainene au îngreunat acordul în valoare de cinci miliarde de dolari cu FMI, necesar Ucrainei pentru a face faţă problemelor economice create de criza coronavirusului. Partenerii occidentali ai Kievului sunt îngrijoraţi de progresul reformelor.

„Suntem gata să acordăm asistenţă macro-financiară în valoare de 1,2 miliarde de euro pentru a contribui la limitarea căderii economice provocate de coronavirus”, a afirmat Borrell într-o vizită la Kiev. „Iar Ucraina trebuie să se angajeze constructiv şi cu Fondul Monetar Internaţional şi faţă de condiţiile privind statul de drept legate de acest ajutor”, a adăugat el.

FMI, rol important în relația UE-Ucraina

FMI, rol important în relația UE-Ucraina

Justiție politizată

Adjunctul şefului cancelariei preşedintelui Volodimir Zelenski a declarat că acţionează pentru îndeplinirea condiţiilor FMI şi speră să poarte un dialog online cu misiunea Fondului.

Întrebat dacă este posibil să fie periclitat regimul fără vize pentru ucraineni, Borrell a răspuns că după ultima revizuire, în iulie, UE a ajuns la concluzia că Ucraina îndeplineşte în continuare criteriile necesare. El a precizat însă că este nevoie de asigurarea ‘independenţei, eficienţei şi durabilităţii cadrului instituţional anticorupţie’ şi trebuie evitată ‘politizarea activităţii tuturor instituţiilor implicate în aplicarea legii’.

Criticile la adresa procedurii de selecţie a noului procuror anticorupţie din Ucraina l-au determinat pe un membru al comisiei de politică externă a Parlamentului European să pună la îndoială libertatea de circulaţie a ucrainenilor în UE, fără vize, notează agențiile de presă. (N.G.)

Share our work
Israel, Honduras își mută ambasada la Ierusalim

Israel, Honduras își mută ambasada la Ierusalim

Ierusalim, linia roșie pentru Uniunea Europeană

Ierusalim, linia roșie pentru Uniunea Europeană

Hondurasul îşi va muta ambasada din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim până la sfârşitul anului, a anunţat duminică preşedintele Juan Orlando Hernandez, la doi ani după o decizie similară a SUA, relatează mass-media internațională citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Într-o postare pe Twitter, preşedintele a declarat că mutarea a fost convenită cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu şi că Israelul va deschide de asemenea o ambasadă în capitala Hondurasului, Tegucigalpa, pentru prima dată în istoria relațiilor dintre cele două state.

Hondurasul a deschis deja un birou diplomatic la Ierusalim în septembrie anul trecut, recunoscând în acelaşi timp oficial oraşul drept capitală a Israelului.

Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim

Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim

Precedent american

Preşedintele american Donald Trump a anunţat în decembrie 2017 că SUA recunosc unilateral Ierusalimul drept capitală a Israelului şi a mutat acolo ambasada de la Tel Aviv în anul următor.

Ambele etape au fost aspru criticate de o mare parte a comunităţii internaţionale, care nu consideră statutul Ierusalimului stabilit până la încheierea negocierilor de pace cu palestinienii. UE se numără printre principalii oponenți ai deciziei administrației Trump.

Israelul revendică întregul oraş drept capitala sa, în timp ce palestinienii vor ca Ierusalimul de Est să fie capitala viitorului lor stat.

Guatemala, vecin al Hondurasului în America Centrală, şi-a mutat ambasada la Ierusalim în 2018, la scurt timp după Statele Unite.

Share our work
NATO, ”progrese bune” în negocierile turco-elene

NATO, ”progrese bune” în negocierile turco-elene

NATO, pus la încercare de neînțelegerile dintre statele membre

NATO, pus la încercare de neînțelegerile dintre statele membre

NATO a anunţat miercuri ”progrese bune” în discuţiile militare dintre Grecia şi Turcia pentru a se evita o confruntare în Mediterana Orientală, unde situaţia între cele două ţări rămâne tensionată, transmite mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că responsabilii militari greci şi turci au început şase reuniuni la sediul Alianţei în încercarea de a conveni un ”mecanism de împiedicare a conflictului”, pentru a se evita riscul unor confruntări aeriene sau maritime accidentale.

”Aceste reuniuni sunt în desfăşurare şi au fost realizate progrese bune”, a dat asigurări Stoltenberg după o întrevedere la sediul NATO cu premierul spaniol Pedro Sanchez. ”Este vorba despre discuţii militare tehnice. Ele completează eforturile diplomatice desfăşurate de Germania pentru a soluţiona conflictul”, a precizat el.

Efort german

Germania a iniţiat o mediere şi Atena şi Ankara au acceptat marţi să înceapă discuţii bilaterale pentru a încerca să soluţioneze criza actuală. Jens Stoltenberg a salutat această decizie, iar Pedro Sanchez a descris-o drept ”un pas important în direcţia corectă”.

Turcia şi Grecia, membre ale NATO, au un diferend legat de jurisdicţia maritimă şi de drepturile de explorare energetică în Mediterana Orientală, din cauza opiniilor divergente despre limitele platoului continental.

Ankara a provocat iritarea Greciei în luna august atunci când a trimis în zona disputată vasul de studii seismice Oruc Reis. Turcia afirmă că în prezent nava este retrasă pentru mentenanţa tehnică periodică, dar nave militare turcești patrulează în continuare în zona de conflict. (N.G.)

Share our work