Kremlinul se leapădă de Nagorno-Karabah, invită la negocieri

Kremlinul se leapădă de Nagorno-Karabah, invită la negocieri

Liderul turc Erdogan are o relație dificilă cu Putin

Liderul turc Erdogan are o relație dificilă cu Putin

În virtutea obligaţiilor care îi revin în baza Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), Rusia poate apăra Armenia numai în cazul unui pericol extern, iar aceste obligaţii nu se extind şi asupra Nagorno-Karabah, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă oficială rusă TASS. Kremlinul a anunţat vineri că va găzdui negocieri de pace la Moscova, iar miniştrii de Externe ai celor două ţări au confirmat deja participarea

Declaraţiile lui Peskov intervin pe fondul speculaţiilor că Moscova ar putea oferi sprijin militar Armeniei, legată printr-un pact militar, în contextul relansării violenţelor din Nagorno-Karabah între etnicii armeni din enclava azeră, susţinuţi de Erevan, şi armata Azerbaidjanului, susţinut de Turcia.

Obligații de securitate

‘Obligaţiile în privinţa asigurării securităţii în cadrul OTSC sunt clare: dacă o ţară membră este supusă unei agresiuni, a unui atac din exterior, în acest caz celelalte ţări membre ale Tratatului au obligaţia să vină în apărarea acelui stat’, a menţionat Peskov, ţinând să sublinieze că prevederile OTSC (Rusia, Armenia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan) sunt valabile doar pentru Armenia şi nu pentru Nagorno-Karabah.
‘Preşedintele Vladimir Putin a clarificat şi delimitat aceste două probleme, obligaţiile în temeiul OTSC (semnat în 1992) nu se extind asupra Nagorno-Karabah’, a reiterat el, adăugând că informaţiile potrivit cărora unele operaţiuni militare s-ar desfăşura pe teritoriul Armeniei nu s-au confirmat.

După relansarea violenţelor în Nagorno-Karabah la 27 septembrie, Rusia s-a limitat la apeluri la încetarea focului şi la discuţii telefonice şi demersuri în cadrul aşa-numitului Grup OSCE de la Minsk (alături de Franţa şi SUA în calitate de copreşedinte), având în vedere relaţiile ‘pragmatice’ ale Kremlinului cu toate părţile implicate în conflict: în Armenia are o bază militară, Azerbaidjanului îi vinde armament, la fel şi Turciei, alături de care este implicată în Siria, relevă unele media ruse.

Vladimir Putin îngrijorat de evenimentele din Caucaz

Vladimir Putin îngrijorat de evenimentele din Caucaz

Poziție azeră

Precizarea Kremlinului intervine în contextul în care preşedintele azer Ilham Aliev, care exclude orice fel de armistiţiu în absenţa unei retrageri a forţelor armate din Karabah, a acuzat Armenia că doreşte ‘să atragă fără succes’ Rusia în conflict prin intermediul OTSC.

Cei trei copreşedinţi ai Grupului OSCE de la Minsk – Franţa, Rusia şi SUA – au cerut din nou miercuri o încetare a focului imediată între Azerbaidjan şi forţele etnicilor armeni din Nagorno-Karabah, îndemnând părţile beligerante să revină fără întârziere la masa negocierilor.

Între timp, luptele continuă în enclava azeră, locuită de o majoritate de etnici armeni, Stepanakert, capitala autoproclamatei republici din Nagorno-Karabah, a fost din nou ţinta mai multor bombardamente azere în cursul nopţii de miercuri spre joi, relatează AFP care a trimis reporteri la faţa locului.

Ceața războiului

Nici tipul de arme utilizate de forţele azere nu este cunoscut exact, dar autorităţile locale denunţă bombardarea zonelor urbane cu ‘Smerci’, lansatoare multiple ruseşti de proiectile reactive după modelul ‘Katiuşa’ din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, supranumite ‘orga lui Stalin’.

Muniţii neexplodate, aparent de acest tip, pot fi văzute în oraş, în timp ce multe blocuri mici de două etaje au fost dărâmate complet de suflul acestor obuze, care au lăsat în urma cratere ajungând uneori până la zece metri, semn al puterii proiectilelor folosite.
De asemenea, dronele survolează cu regularitate oraşul mai ales în timpul zilei, procedând la tiruri izolate.

Totodată, Franţa a reiterat miercuri că Turcia este implicată din punct de vedere ‘militar’ în conflictul din Nagorno-Karabah de partea Azerbaidjanului, reiterându-şi temerea faţă de o ‘internaţionalizare’ a conflictului.

Armenia, pregătită de reluarea negocierilor cu Baku

Armenia, pregătită de reluarea negocierilor cu Baku?

Rusia vs. Turcia?

Rusia a anunţat vineri că va găzdui negocieri de pace la Moscova, iar miniştrii de Externe ai celor două ţări au confirmat deja participarea, relatează Reuters. „Baku şi Erevanul au confirmat participarea lor la discuţii în Moscova. Se fac pregătiri în acest sens”, a declarat ministrul rus de externe prin purtătoarea sa de cuvânt Maria Zakharova.

„Miniştrii de externe ai Azerbaidjanului şi Armeniei sunt invitaţi la Moscova pe 9 octombrie.    În urma unei serii de discuţii telefonice între preşedintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev şi prim-ministrul Armeniei Nikol Pashinyan, preşedintele Rusiei solicită încetarea acţiunilor militare în conflictul din Nagorno-Karabah. Preşedintele Rusiei lansează un apel de încetare a luptelor din Nagorno-Karabakh din motive umanitare pentru a face schimb de morţi şi prizonieri”, se arată în comunicatul Kremlinului.

”Turcia categoric trebuie să fie în orice viitor proces de pace. Un proces de pace cu siguranţă va fi declanşat. Ciocnirile nu pot continua la nesfârşit, aşadar cu cât mai repede cu atât mai bine”, a declarat anterior Aliev pentru TRT Haber.

În acelaşi interviu, Ilham Aliev a afirmat că forţele azere au recucerit câteva zone ce fuseseră ocupate de cele armene. ”Turcia este … un mare potenţial global … şi vecin pentru Caucazul de Sud”, a continuat el, adăugând că poziţia Ankarei a servit drept ”avertisment” pentru alţii. (N.G.)

Share our work
COVID, războiul pelerinajelor

COVID, războiul pelerinajelor

Mitropolitul Teofan al Moldovei şi Bucovinei, a declarat că decizia autorităţilor de la București de a interzice celor care nu au domiciliul în municipiul Iaşi să participe la evenimentele dedicate Sfintei Cuvioase Parascheva este discriminatorie. Înaltul ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS, susţine că măsura, care a fost adoptată pentru prima dată în istorie, „încalcă numeroase prevederi legale şi principii internaţionale ce protejează libertatea de manifestare religioasă”.

Luna octombrie este importantă în calendarul ortodox român datorită pelerinajelor dedicate Sfintei Paraschiva (Iași), Sfântul Dumitru și Sfântul Dimitrie cel Nou (ultimele două la București).

Discriminare religioasă

„Moldova trăieşte în aceste zile una dintre cele mai triste perioade din istoria sa. La durerea provocată de faptul că mulţi semeni de-ai noştri sunt atinşi de noua epidemie se mai adaugă şi decizia autorităţilor de a interzice celor care nu au domiciliul în Iaşi să pătrundă în spaţiul Mitropoliei, unde se află racla cu sfintele moaşte ale Sfintei Cuvioase Parascheva. Interdicţia este respectată până-ntr-atât încât s-a ajuns ca în jurul Mitropoliei să fie mai mulţi reprezentanţi ai forţelor de ordine decât închinători. Este efectul unei măsuri discriminatorii, care încalcă numeroase prevederi legale şi principii internaţionale ce protejează libertatea de manifestare religioasă. Este o situaţie foarte greu de înţeles şi de acceptat. (…) Nici studenţii şi elevii aflaţi în Iaşi care nu au încă viza de flotant nu se pot apropia de Catedrala Mitropolitană”, a mai declarat mitropolitul Teofan.

ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. (foto: doxologia.ro)

Sursă de infectare

Membrul Sinodului Bisericii Ortodoxe Române mai susţine că „sfintele moaşte ale Sfintei Cuvioase Parascheva au fost dintotdeauna izvor de alinare, de vindecare şi de întărire”, iar acum au devenit „sursă de infectare”.

„Este pentru prima dată, cred, în istoria Moldovei, când se întâmplă aşa ceva. Au fost invazii, războaie, molime de tot felul, regimuri totalitare. Sfintele moaşte ale Sfintei Cuvioase Parascheva au fost dintotdeauna izvor de alinare, de vindecare şi de întărire, iar oamenilor li s-a permis să se apropie de ele. Astăzi, au ajuns să fie considerate sursă de contaminare. De şapte luni, Biserica s-a implicat cu toate forţele sale pentru ocrotirea sănătăţii oamenilor. Şi o va face în continuare. Credincioşii au suportat restricţii severe privind libertatea de manifestare a convingerilor religioase în numele luptei împotriva molimei. Totul are, însă, o limită peste care, dacă se trece, nu este bine pentru nimeni”, a adăugat mitropolitul Moldovei.

El şi-a cerut scuze faţă de preoţi şi credincioşi pentru situaţia creată şi a făcut un apel către preoţi să oficieze zilnic Sfânta Liturghie.

Apel la autorități

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei (MMB) a trimis o adresă prin care se solicită Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Iaşi să iniţieze demersuri către Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) pentru abrogarea restricţionării accesului pelerinilor din alte localităţi la o sărbătoare religioasă.

„Instituţia Prefectului a primit astăzi o adresă oficială din partea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei (MMB) prin care se solicită CJSU Iaşi să iniţieze demersuri către CNSU pentru abrogarea Hotărârii nr. 47 din 5 octombrie 2020 (privind, între altele, restricţionarea accesului pelerinilor din alte localităţi la o sărbătoare religioasă). De asemenea, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a solicitat CJSU să revină asupra măsurilor prevăzute în Hotărârea nr. 35 din 6 octombrie în sensul de a lua în considerare modificarea perioadei sărbătorii Sf Cuvioase Parascheva, inclusiv anularea punctului nr. 4 din Anexa nr. 1 a respectivei hotărâri a CJSU Iaşi.

Cu referire la acest punct, MMB a precizat situaţii menite să asigure respectarea măsurilor de prevenţie sanitară, situaţii care necesită un punct de vedere din partea DSP Iaşi. Astfel, Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi a transmis adresele respective pentru a obţine puncte de vedere avizate atât din partea CNSU, cât şi din partea DSP Iaşi, dar şi tuturor membrilor CJSU Iaşi. După obţinerea răspunsurilor de la CNSU şi DSP Iaşi, vom putea organiza o şedinţă punctuală pentru a aduce amendamente deciziei CJSU nr 35/06 oct 2020”, se menţionează într-un comunicat de presă al Instituţiei Prefectului Iaşi.

Credincioșii, legitimați de Jandarmerie

Solicitarea a fost făcută după ce în cursul serii de miercuri Arhiepiscopia Iaşilor a anunţat că sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva nu va mai fi organizată în perioada 8-15 octombrie, aşa cum era programat iniţial, ci se va desfăşura doar de hramul sfintei, în ziua de 14 octombrie, cu Sfânta Liturghie.

În cursul acestei zile la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei au venit foarte puţine persoane să se închine la racla cu moaştele Sf Cuvioase Parascheva.

Conform deciziei CNSU, fiecare persoană a fost legitimată. Doar cele cu domiciliul în municipiul Iaşi au avut permisiunea de a intra în Curtea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei pentru a se închina la racla care se află depusă în catedrala mitropolitană.

„Deocamdată, din păcate, există această interdicţie care îi opreşte pe oameni să vină la Iaşi la racla Sfintei Parascheva. Pot veni pentru orice alt motiv, dar pentru aceasta nu pot veni. Iată că ceea ce se anunţa a fi sărbătoarea Sfintei, şi era în fiecare an, s-a redus practic la o zi obişnuită. Sărbătoarea are loc, am văzut că se vehiculează ideea că nu are loc.

Ca în fiecare an, pe 14 octombrie Sfânta va fi prăznuită doar că nu are această amploare pe care o avea înainte, în sensul că racla era scoasă aici afară astfel încât să se închine numărul mare de pelerini care ar fi venit. În acest an, nemaifiind număr mare de pelerini, racla este în Catedrala Mitropolitană. Va rămâne acolo atâta timp cât numărul de închinători este mic. încât rândul poate fi gestionat în Catedrală şi în curtea Catedralei Mitropolitane”, a declarat presei preotul Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Iaşilor.

Moștenire religioasă

Întrebat fiind dacă racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva va mai fi scoasă din catedrala mitropolitană pentru fi depusă într-un baldachin special amenajat în curtea mitropolitană, preotul Constantin Sturzu a declarat că acest fapt depinde de numărul de „închinători”.

„Desigur, dacă numărul de închinători este mare, noi tot timpul ne sfătuim şi cu forţele de ordine, avem grijă să putem gestiona situaţia, atunci poate fi scoasă afară astfel încât rândul să se desfăşoare, la fel ca în alţi ani, pe străzile din apropierea ansamblului mitropolitan”, a răspuns preotul Constantin Sturzu.

Sfânta Cuvioasă Parascheva, numită în popor Sfânta Vineri, este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei. Ea a trăit în prima jumătate a secolului al XI-lea şi s-a născut în Epivat (azi Boiados) în Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol.
Sfânta Cuvioasă Parascheva a fost canonizată în şedinţa din 28 februarie 1950 a Sfântului Sinod al BOR. Atunci s-a stabilit şi ca în data de 14 octombrie să fie organizat hramul acesteia. (Mihai Isac)

Share our work
Merkel binecuvântează opoziția belarusă

Merkel binecuvântează opoziția belarusă

Cancelarul-german-Angela-Merkel-vrea-să-relanseze-negocierile-de-pace-în-Ucraina

Cancelarul-german-Angela-Merkel a binecuvântat opoziția de la Minsk

Lidera formală a opoziţiei belaruse Svetlana Tihanovskaia, care a primit azil politic în Lituania, a solicitat ajutorul cancelarului german Angela Merkel pentru rezolvarea crizei din Belarus. Tihanovskaia i-a oferit lui Merkel o umbrelă în alb şi roşu, culorile devenite simbol al demonstrațiilor de protest față de rezultatele controversatului scrutin prezidențial. Opoziția contestă în stradă realegerea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, acesta refuzând să cedeze puterea.

Sprijin occidental

„Le sunt extrem de recunoscătoare Germaniei şi tuturor partidelor germane care sprijină poporul belarus în lupta sa pentru libertate, în lupta sa pentru noi alegeri corecte şi transparente”, a spus ea după întâlnirea cu Merkel, care a durat 45 de minute.

Cancelarul german, care gestionează o relație deja tensionată cu liderul rus Putin, nu a făcut niciun comentariu.

Ulterior în cursul serii de marţi, partidul conservator aflat la putere, CDU, şi aliatul său bavarez, CSU, i-au dăruit opozantei din Belarus o bucată originală din Zidul Berlinului. Tihanovskaia a spus că acest artefact din timpul Războiului Rece este „un simbol al libertăţii”.

Apel la sancțiuni

Înainte de întâlnirea cu Angela Merkel, ea a făcut apel la ţările europene să menţină „presiunea”, în special prin „sancţiuni”, asupra regimului preşedintelui Lukaşenko.

Tihanovskaia a salutat recentele sancţiuni impuse de UE asupra cercului de apropiaţi al lui Lukaşenko, spunând că sunt „o victorie, chiar dacă doar una mică”. „Ţara noastră are nevoie de diferite tipuri de ajutor, însă avem în primul rând nevoie de o mediere pentru a începe dialogul cu autorităţile noastre, negocieri, aşa că sunt sigură că Angela Merkel va fi extrem de utilă în această situaţie”, a spus opozanta într-o conferinţă de presă.

„Trebuie să există presiune atât în interiorul ţării noastre, cât şi din exterior”, a mai afirmat lidera opoziţiei, în vârstă de 37 de ani şi exilată în Lituania de la alegerile prezidenţiale controversate de la 9 august.

„Presiunea internă e dată de manifestaţii, greve, mişcări cetăţeneşti. Presiunea externă e reprezentată de sancţiuni şi ajutor din partea ţărilor vecine”, a detaliat Tihanovskaia. „Le cerem tuturor liderilor să îşi facă vocea auzită în privinţa Belarusului”, a spus ea. „Bineînţeles, le cerem să extindă lista de sancţiuni, să nu îl recunoască pe Lukaşenko drept lider legitim sau să îl ajute financiar”, a explicat opozanta.

În opinia sa, „sancţiunile nu sunt decât începutul presiunii pe care ţările europene o pot exercita asupra regimului nostru, asupra lui Lukaşenko”.

Război diplomatic

Lituania îşi va rechema pentru consultări ambasadorul în Belarus, a anunţat recent Ministerul de Externe de la Vilnius. Această decizie intervine la trei zile după ce Belarusul şi-a rechemat ambasadorii la Vilnius şi Varşovia pentru consultări ca urmare a sancţiunilor impuse de UE unor funcţionari belaruşi acuzaţi de fraudă electorală şi încălcarea drepturilor omului.

„Lituania îşi recheamă ambasadorul la Minsk pentru consultări”, a afirmat Ministerul lituanian de Externe într-un comunicat. Şeful diplomaţiei de la Vilnius, Linas Linkevicius, a declarat însă că doreşte păstrarea contactelor diplomatice la nivel de ambasadori.
Minskul acuză Vilniusul şi Varşovia că sprijină manifestaţiile care zguduie ţara după contestatele alegeri prezidenţiale de la 9 august.

În plus, Lituania a provocat furia regimului condus de Aleksandr Lukaşenko oferind refugiu liderei opoziţiei belaruse, Svetlana Tihanovskaia, care revendică victoria la alegeri.

Recent, Belarusul a cerut Lituaniei şi Poloniei să îşi reducă numărul diplomaţilor în post la Minsk.

Liderul rus Vladimir Putin, înger politic pentru Lukașenko

Liderul rus Vladimir Putin, înger politic pentru Lukașenko

Sute de arestări

Poliţia din Belarus a arestat peste 300 de  persoane în timpul protestelor de duminică de la Minsk şi din alte oraşe din ţară, a anunţat luni Ministerul de Interne din fosta republică sovietică.

Zeci de mii de persoane au mărşăluit duminică prin centrul capitalei Minsk pentru a le cere autorităţilor să îi elibereze pe toţi „prizonierii politici”, determinând poliţia să folosească tunuri de apă împotriva lor.

La mişcarea de protest fără precedent din Belarus, declanşată de suspiciunile de fraudă masivă la alegerile prezidenţiale din 9 august, când preşedintele Aleksandr Lukaşenko, la putere de 25 de ani, a fost reales, participă zeci de mii de persoane în fiecare duminică, în pofida represiunii autorităţilor.

În această duminică, peste 100.000 de persoane, potrivit agenţiei de presă Interfax, au participat la Minsk la un marş dedicat ”prizonierilor politici”.

Putin, supărat pe europeni

Kremlinul este îngrijorat de sprijinul acordat de statele UE opoziției de la Minsk. Anterior, preşedintele rus Vladimir Putin a precizat omologului său francez Emmanuel Macron că orice încercare de a se amesteca în treburile unei ţări suverane este „inacceptabilă”.

„Poziţia de principiu” a Rusiei este că „toate încercările de a interveni în treburile interne ale unui stat suveran şi de a exercita presiuni asupra autorităţilor legitime sunt inacceptabile”, a declarat serviciul de presă de la Kremlin.

Conversaţia telefonică dintre cei doi şefi de stat a avut loc după întâlnirea de la Vilnius dintre preşedintele francez şi liderul opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia.

Macron-Merkel, duet geopolitic în Belarus

Macron-Merkel, duet geopolitic în Belarus

Falanga franceză

Emmanuel Macron urmăreşte o politică de dialog cu Rusia, poziţie care l-a pus uneori pe preşedintele francez în contradicţie cu aliaţii din UE. Recent însă, Macron a schimbat această politică, abordând linia mai dură a Germaniei, abordare care s-a vazut mai ales atunci partea franceză a descris otrăvirea opozantul rus Alexei Navalnîi drept un „act criminal”. În ceea ce priveşte dosarul Belarus, preşedintele Macron a promis că va contribui la medierea crizei politice.

„Obiectivul este o tranziţie paşnică, eliberarea celor care sunt în închisoare pentru opiniile lor politice şi organizarea alegerilor într-un cadru liber, sub supraveghere internaţională”, a declarat anterior şeful statului francez în Lituania, după întâlnirea cu Svetlana Tihanovskaia.

Preşedintele francez a încercat să clarifice recent scopul dialogului pe care doreşte ca UE să îl poarte cu Moscova. „Este ceea ce ne va permite să construim o relaţie (cu Rusia) mult mai stabilă şi mai protectivă”, a declarat anterior Emmanuel Macron în cadrul vizitei efectuate în Letonia.

Preşedintele Macron a reamintit că relaţia cu Rusia „a devenit mai dură ca urmare a conflictului ucrainean şi a ocupării Ucrainei”.

„Am aplicat sancţiuni care au avut un efect redus”, a recunoscut şeful statului francez, care şi-a exprimat dorinţa unei „forme de normalizare a relaţiilor noastre cu Rusia pentru că împărţim acelaşi spaţiu, pentru că vrem să nu mai existe atacuri cibernetice, să nu mai existe o destabilizare a democraţiei noastre, precum şi o reglementare a conflictelor regionale, a celui din Ucraina în primul rând”. (N.G.)

Share our work
Maia Sandu, concurent în faza finală a prezidențialelor

Maia Sandu, concurent în faza finală a prezidențialelor

Republica Moldova la răscruce

Republica Moldova la răscruce

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale în Republica Moldova, atunci actualul președinte de la Chișinău, Igor Dodon, și Maia Sandu s-ar întâlni în turul doi din data de 15 noiembrie.

Potrivit datelor unui sondaj realizat de  Compania Date Inteligente SRL (iData) Igor Dodon ar lua 38,2%, iar Maia Sandu 29,7%. Pe locul 3 ar fi situat Renato Usatîi cu 12,8%. Pe locul patru se află Violeta Ivanov cu 8,4%, urmată de Andrei Năstase cu 4,7%.

Dodon, încă favorit în sondaje

În eventualitatea organizării unui al doilea tur în data de 15 noiembrie la care ar participa Igor Dodon și Maia Sandu, actualul președinte ar lua 54,2% din voturi. Lidera PAS ar primi 45,8% din opțiunile de vot. Maia Sandu ar fi votată și de majoritatea celor care au optat inițial pentru Andrei Năstase și Octavian Țîcu.

Concomitent, Igor Dodon ar fi votat și de electorii care au preferat în primul tur pe Violeta Ivanov și Renato Usatîi.

Compania Date Inteligente a efectuat un sondaj în teren în rândul a 1 218 respondenți privind situația politică internă. Perioada de colectare a datelor este de 21.09.2020-03.10.2020. (N.G.)

Share our work
Bișkek dinamitează protectoratul sino-rus din Asia Centrală

Bișkek dinamitează protectoratul sino-rus din Asia Centrală

Vladimir Putin poate pierde Asia Centrală

Vladimir Putin poate pierde Asia Centrală

Susținători ai opoziției au ocupat principalele clădiri guvernamentale din capitala Bișkek și alte centre regionale, semnalând victoria contestatarilor rezultatului alegerilor, relatează 24.kg. Protestatarii l-au eliberat din închisoare pe fostul preşedinte Almazbek Atambaev, arestat în urmă cu peste un an de forțele de securitate.

Surse locale au mai declarat că aproximativ 5 mii de protestatari au participat la ocuparea obiectivelor guvernamentale, inclusiv membrii ai unor unități militare.

Răscoală cu repetiție

Protestatarii au solicitat demisia preşedintelui Sooronbai Jeenbekov şi organizarea de noi alegeri prezidențiale și parlamentare. Scrutinul de duminică a fost umbrit de acuzații dese de fraudă și încălcarea drepturilor opoziției.

Repetând scenariul revoltelor din 2005 și 2010, protestatarii au ocupat Casa Albă din Bișkek, care găzduiește parlamentul și administrația prezidențială a fosrtei republici sovietice. Surse locale menționează că au avut loc jafuri ale proprietății publice și în unele zone rezidențiale

Manifestanții au ocupat sediul serviciilor locale de securitate și fostul președinte al Kârgâzstanului, Almazbek Atambayev, care anterior fusese condamnat la 11 ani de închisoare, a fost eliberat din centrul de detenție preventivă. Fostul prim-ministru al Kârgâzstanului Sapar Isakov, care a fost condamnat la 15 ani pentru corupție, a fost eliberat și el din închisoare.

Până în acest moment aproximativ 1000 de persoane au fost rănite în ciocnirile din diferite orașe din fosta republică sovietică. Câteva sute de persoane au fost spitalizate, majoritatea suferind răni ușoare. Surse locale au menționat și existența unor persoane decedate, versiune neconfirmată de mass-media.

Alegeri repetate

După protestele violente, liderii partidelor de opoziție au anunțat primele măsuri menite să aduc stabilitatea internă. Zhanar Akayev, președintele formațiunii Ata Meken (Patria), a declarat că opoziția va forma un guvern în locul Executivului actual și va numi un premier interimar. Misiunea acestuia va fi să gestioneze situația internă și să organizeze alegeri parlamentare, locale și prezidențiale anticipate.

Liderii opoziției au mai anunțat că vor urgenta procesul de adoptare a unei noi Constituții a țării, care va limita prerogativele serviciilor de securitate și a va garanta protecția drepturilor omului.

Concomitent, oficiali din câteva regiuni au demisonat și opoziția a numit noi comandanți militari și ai serviciilor de securitate. Almambet Shykmamatov, fost deputat și contestatar al regimului Sooronbai Jeenbekov, a declarat că a devenit noul procuror general. El a anunțat anularea rezultatului alegerilor parlamentare și a promis arestarea celor implicați în fraudarea alegerilor parlamentare.

Expectativă rusă

Federația Rusă are interese strategice importante în fosta republică sovietică din Asia Centrală. Câteva mii de militari ruși sunt desfășurați în acest stat, inclusiv la baza aeriană militară de la Kant.

Kârgâzstan este dependent militar și economic de Moscova, o mare parte din populația activă lucrând în Federația Rusă. Fosta republică sovietică este membră a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) și Uniunii Economice Euroasiatice. Moscova nu se așteaptă la schimbări majore în direcția politicii externe promovate de Bișkek, toți liderii politici evitând să antagonizeze Federația Rusă.

Ascensiune chineză

Confruntată cu o criză politică în desfășurare în Belarus, Moscova nu va implementa măsuri dure față de statul asiatic. Lovitura de stat în desfășurare la Bișkek dovedește încă o dată ineficiența OTSC, îngrijorând elitele politice loiale Moscovei.

Eșecul structurilor de securitate regionale construite de Moscova împinge și mai mult statele Asiei Centrale în brațele Chinei. Beijingul exercită deja o influență economică și politică majoră prin investițiile strategice și împrumuturile acordate. Strategia marii puteri de a nu impune condiții privind democratizarea politică, liberalizarea economiei ori protecția drepturilor omului au dus la schimbarea treptată a orientării elitelor regionale către China. Ușurința accesării fondurilor acordate de Beijing au limitat posibilitatea UE de a folosi pârghiile economice clasice pentru a obține implementarea unor măsuri menite să democratizeze viața politică internă.

Strategie antiseparatistă

Beijingul are o colaborare extrem de apropiată cu serviciile de securitate din statele Asiei Centrale pe fondul ofensivei împotriva mișcării de independență din Xinjiang, regiune majoritar musulmană de la granița Chinei cu statele central-asiatice. Eliminarea treptată a influenței Moscovei în regiune nu este decât o chestiune de timp, care va fi accelerată de problemele întâmpinate de Kremlin în alte regiuni.

NATO și UE, inexistente în Asia Centrală

NATO și UE, inexistente în Asia Centrală

Mulaj geopolitic

Considerată câteva decenii drept zonă tradițional dependentă de Moscova, Asia Centrală a devenit treptat o simplă anexă a Chinei. Influxul masiv de investiții de la Beijing și aparenta abandonare a regiunii după retragerea accelerată a SUA din Afganistan nu a făcut decât să arunce zona în brațele larg deschise ale gigantului chinez.

Elitele locale, crescute în tradiția regimurilor dictatoriale și politicii de clan, au acceptat rapid dominația Beijingului în schimbul unor garanții economice și de securitate. China își folosește cu succes imensul aparat financiar, mediatic și de intelligence pentru a înlătura treptat orice obstacol rusesc, european ori american din calea dominării totale a regiunii. (Isac Mihai)

Share our work