Joe Biden, victorie confirmată de Congresul SUA

Joe Biden, victorie confirmată de Congresul SUA

SUA are un nou președinte

SUA are un nou președinte

Legislativul SUA a confirmat victoria președintelui ales Joe Biden după o zi de violențe în capitala, protestele ducând la decesul a 4 persoane. Congresul american a terminat de numărat voturile Colegiului Electoral, în ciuda obiecțiilor aleșilor republicani, relatează mass-media locală. 306 electori au votat pentru Joe Biden, iar 232 au acordat voturile lor președintelui Trump.

Membrii Congresului au putut să certifice rezultatul alegerilor la mai mult de 14 ore de la demararea procesului. Capitala americană a fost afectată de proteste violente. Adepții președintelui Donald J. Trump au ocupat o parte din clădirile guvernamentale din Washinghton. Parlamentarii americani au fost obligați să evacueze Capitoliul sub protecția forțelor de ordine.

Joe Biden va deveni al 46-lea preşedinte al SUA, inaugurarea fiind programată în 20 ianuarie.

Președintele Donald J. Trump a promis un tranzit pașnic al puterii către noua administrație. (Mihai Isac)

Share our work
Ortodoxia românească din Basarabia, debut ambițos în 2021

Ortodoxia românească din Basarabia, debut ambițos în 2021

Patriarhia Română își consolidează prezența în spațiul canonic basarabean

Patriarhia Română își consolidează prezența în spațiul canonic basarabean

Episcopia de Bălţi a Mitropoliei Basarabiei va ridica din temelii o Catedrală şi un Centru Cultural Românesc, relatează TVR Moldova. Terenul pe care va fi construit ansamblul a fost deja achiziţionat cu sprijinul financiar al Guvernului român.

Episcopia de Bălţi este succesoarea de drept a Episcopiei Hotinului, structură ecleziastică a Bisericii Ortodoxe Române din perioada interbelică. Episcopia a fost înfiinţată pe 8 martie 1923.  Primul ierarh a fost episcopul Visarion Puiu, în timpul căruia a fost construită Catedrala episcopală din Bălţi „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. Tot atunci au fost înălţate 64 de biserici, iar alte 343 au fost renovate. După ocupaţia sovietică a Basarabiei româneşti, eparhia şi-a încetat activitatea, dar fără a fi desfiinţată de Patriarhia Română.

„Biserica română este pentru noi biserica mamă, biserica neamului nostru şi România este mama noastră din care Bunul Dumnezeu ne-a plămădit pe toţi”, a declarat ÎPS Petru, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor.

Episcopia de Bălți va ridica o Catedrală şi un Centru Cultural Românesc

Istorie frământată

După reactivarea Mitropoliei Basarabiei în decembrie 1992, subordonată canonic Patriarhiei Române, au fost reactivate şi eparhiile sale istorice şi sufragane, printre care Episcopia de Bălţi, dar patrimoniul nu i-a fost retrocedat. În aceste condiţii, Episcopia de Bălţi a decis să ridice o nouă Catedrală şi un Centru Cultural Românesc.

„Un spaţiu de manifestare care să ţină trează conştiinţa noastră românească. Şi unde îşi putea găsi locul mai bun decât în Catedrala Românească, fiind o realitate că, de-a lungul istoriei, credinţa ne-a ajutat să conservăm limba şi tradiţiile”, a spus consulul general al României la Bălți, Petrișor Dumitrescu.

Viitoarele lăcaşuri de cult vor fi construite pe un teren cu o suprafaţă de peste şapte mii de metri patraţi, cumpărat cu sprijinul Guvernului de la București. Fostele proprietăți sunt folosite de Eparhia de Bălți și Fălești, subordonată Patriarhiei Ortodoxe Ruse, condusă de episcopul Marchel. Noul Centru Cultural Românesc și catedrală vine să suplinească lipsa infrastructurii religioase și culturale.

Episcopia de Bălţi este parte a Mitropoliei Basarabiei, subordonată canonic Bisericii Ortodoxe Române. În Republica Moldova mai există Mitropolia Chișinăului, subordonată Patriarhiei Ortodoxe Ruse. Relațiile dintre cele două Patriarhii sunt afectate de războiul canonic din fosta republică sovietică. (Mihai Isac)

Share our work
Lukașenko, ofertă de pace pentru 2021

Lukașenko, ofertă de pace pentru 2021

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, recunoscut de Kremlin

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, recunoscut de Kremlin

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că va organiza un referendum privind schimbările constituţionale, a relatat agenţia de stat Belta. Sursa citată nu a menționat când anume va avea loc referendumul constituțional.

Liderul de la Minsk, confruntat cu proteste săptămânale, încearcă să se mențină la guvernare după controversatele alegeri prezidențiale. Opoziția nu a recunoscut rezultatele declanșând proteste de stradă soldate cu mii de arestări.

Comunitatea occidentală, inclusiv UE și SUA, a condamnat reacția în forță a autorităților de la Minsk. Liderii opoziției au primit azil politic în state membre UE, precum Lituania și Polonia.

Lukașenko se bucură de sprijinul politic al binomului Moscova-Beijing. Cei doi membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU au blocat adoptarea oricăror sancțiuni ONU împotriva Minsk-ului. Este de așteptat ca Vladimir Putin să sprijine organizarea referendumului constituțional.

Belarus preia președinția Comunității Statelor Independente în 2021. Lukașenko a anunțat deja că dorește consolidarea structurii din care fac parte majoritatea fostelor state sovietice. (N.G.)

Share our work
Israel va emite pașapoarte COVID

Israel va emite pașapoarte COVID

Ierusalimul combate pandemia

Ierusalimul combate pandemia

Autoritățile de la Ierusalim vor emite acte de identificare a celor care au fost vaccinați împotriva COVID, relatează mass-media locală. Acestea vor asigura o serie de privilegii, inclusiv accesul în locuri ”restricționate altor persoane”.

Israelul a mai anunţat că va interzice intrarea străinilor pentru a preveni răspândirea unei noi tulpini considerată a fi deosebit de contagioasă.

Ministrul israelian al Sănătății Yuli Edelstein a declarat că strategia presupune emiterea unui un model de pașaport ”verde”. Strategia va fi implementată imediat ce va începe vaccinarea în masă a populației.

”La două săptămâni după a doua injecție, o persoană care a fost vaccinată va primi un pașaport verde”, a explicat el. Oficialul a mai adăugat că documentul va ”elibera oamenii din izolare” și va ”permite oamenilor să intre în locuri care vor fi încă interzise (…)”.

Operațiune dificilă

Înaltul oficial a declarat că procesul de creare a unei noi forme de identificare este ”o operațiune logistică dificilă”. Guvernul de la Ierusalim nu a dezvăluit metoda de funcționare a noilor pașapoarte.

Premierul Benjamin Netanyahu a dispus dezvoltarea unui plan ”prin care oricine primește vaccinul să poată să arate un card sau o aplicație care să-i permită să intre la evenimente sau în mall-uri, și să aibă parte de facilități și alte genuri de servicii”. Netanyahu a declarat că programul are scopul de a ”încuraja vaccinarea”.

Statul evreu a impus deja două carantine naționale de la începutul pandemiei și continuă să impună anumite restricții.

Vaccinare politică

Premierul Benjamin Netanyahu a devenit sâmbătă primul cetăţean israelian care s-a vaccinat împotriva COVID-19. El le-a cerut cetățenilor israelieni să-şi depăşească temerile şi scepticismul.

”Este un moment emoţionant”, a spus Netanyahu, care a adăugat că actuala pandemie este ”cea mai dură cu care s-a confruntat umanitatea în ultimii 100 de ani”.

Campania de vaccinare din Israel trebuia să înceapă iniţial pe 27 decembrie, dar a fost devansată cu o săptămână. Primele doze de vaccin au ajuns în Israel în urmă cu o săptămână, obiectivul fiind administrarea unui număr de 60.000 de doze în fiecare zi. (Isac Mihai)

Share our work
Găgăuzia, alegeri regionale în 2021

Găgăuzia, alegeri regionale în 2021

Alegerile din Găgăuzia vor influența politica internă de la Chișinău

Alegerile din Găgăuzia vor influența politica internă de la Chișinău

Alegerile pentru mandatele de deputați din Adunarea Populară a Găgăuziei se vor desfășura în aprilie 2021, relatează mass-media locală. Cele două tururi de scrutin se vor desfășura pe 4 și 18 aprilie, urmând să fie aleși 35 de deputați. Alegerile vin pe fondul acutizării crizei economice și politice din Republica Moldova.

Competențele actualei componențe a legislativului găgăuz expiră în data de 20 ianuarie. Conform legislației, mandatele deputaților poate fi prelungit cu o perioadă de maxim 3 luni.

Legislativul local nu a reușit să aprobe componența Comisiei Electorale Centrale de la Comrat, trezind suspiciuni privind legalitatea alegerilor.

Adunarea Populară (n.r.-Halk Toplusu) a Găgăuziei este compusă din 35 de deputați aleși pentru un mandat de 4 ani. Din cele 35 circumscripții electorale, 17 sunt din raionul Comrat; 12 în raionul Ceadîr-Lunga și 6 în raionul Vulcănești.

Găgăuzia este considerată o zonă pro-rusă, dominată de forțe politice care pledează pentru o relație strânsă dintre Chișinău și Moscova. Analiștii locali consideră că Partidul Socialiștilor va domina viitoarea legislatură. Găgăuzia s-a bucurat de o atenție deosebită din partea administrației fostului președinte pro-rus Igor Dodon. Acesta a câștigat cele două tururi ale prezidențialelor din noiembrie la secțiile de vot din zona autonomă. Candidatura acestuia a fost puternic susținută de guvernatoarea Irina Vlah.

Strategii politice

Alianța formată din deputații socialiști și ai platformei Pentru Moldova din Parlamentul central a adoptat un pachet legislativ favorabil Găgăuziei. Acesta oferă noi prerogative Comratului și reglementează procesul de aderare al altor localități la autonomie.

Autoritățile regionale au salutat adoptarea noii legislații dar opoziția a contestat-o în justiție. Experții consideră că adoptarea pachetului de legi are un puternic impact electoral, garantând victoria candidaților socialiști la scrutinul din aprilie.

Alegerile din aprilie 2021 vor marca apariția pe scena politică găgăuză a doi noi actori. Partidul Politic Șor și Partidul Nostru vor câștiga câteva mandate, urmând să poată participa la formarea unei coaliții regionale. (Isac Mihai)

Share our work