Moldova, război electoral total pe banii UE

Moldova, război electoral total pe banii UE

UE promite 600 de milioane de Euro

UE promite 600 de milioane de Euro

Angajamentele financiare comunitare au declanșat un adevărat război electoral în Republica Moldova. Vicepreședintele Parlamentului, socialistul Vlad Batrîncea, se arată sceptic în privința pachetului de redresare economică în valoare de 600 de milioane de euro promis de UE. Bătrîncea consideră că Bruxelles-ul nu va oferi țării noastre acești bani, iar anunțul este strict electoral. Decizia de alocare a primei tranșe a fost făcut doar pentru a oferi un subiect de campanie președintei Maia Sandu și partidului pro-prezidențial PAS.

Vlad Batrîncea consideră că Republica Moldova ar trebui să analizeze foarte minuțios condițiile finanțărilor externe, atât din Est, cât și din Vest. Potrivit socialistului, investirea a milioane de euro într-o noțiune „abstractă” cum ar fi reforma justiției ar reprezenta o risipă de bani.

Cadou politic

„Poziția noastră este că finanțarea trebuie să fie orientată spre dezvoltarea economiei, infrastructură, industrie, ceea ce le va oferi cetățenilor locuri de muncă, salarii și, într-un final, statului îi va oferi impozite. Însă această finanțare abstractă este din nou pentru reforma justiției. Această reformă a justiției se finanțează de pe vremea lui Filat, iar banii merg în buzunarele experților și consultanților, cetățenii nu simt nicun beneficiu. Acest anunț nu este nimic altceva decât un cadou electoral pentru Maia Sandu ”, a spus Vlad Batrîncea în cadrul emisiunii „Дело Принципа” de la postul de televiziune AccentTV, apropiat PSRM.

Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească

Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească

Acuzații electorale

Potrivit socialistului, UE a venit cu anunțul privind alocarea banilor în plină campanie, pentru a influența preferințele electoratului înaintea alegerilor parlamentare anticipate.

„I s-a ridicat mingea la fileu Maiei Sandu, ca să aibă subiect de discuție în campanie, dar acești bani nu vor ajunge în țară. Alocarea acestor bani este condiționată de implementarea reformelor, deci asta înseamnă că ar trebui să-i oferim Maiei Sandu toată puterea și abia atunci ne vor da acești bani. Finanțarea externă trebuie să fie orientată strict pe proiecte concrete economice, astfel de acorduri suntem gata să agreăm și cu Estul și cu Vestul”, a mai spus Vlad Batrîncea.

Pachetul de relansare economică în valoare de până la 600 de milioane de euro anunțat de Comisia Europeană pentru Republica Moldova presupune investiții în infrastructură, educație, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, buna gestionare a banilor publici. De asemenea, vor fi alocate fonduri pentru refoma justiției și combaterea corupției. Planul de redresare economică urmează a fi pus în aplicare în perioada 2021-2024.

Show politic

Fostul președinte, Igor Dodon, consideră că autoritățile de la Chișinău trebuie să fie atente la nuanțe. „În ce condiții? Să facă show înainte de alegeri?”, se întreabă Dodon.

”Este bine când cei din afara țării vor să ne ajute, salut orice ajutor, dar sunt câteva nuanțe. Primul, în ce condiții și am auzit că vor fi condiționalități politice, adică nu știu, majorarea vârstei de pensionare sau lichidarea raioanelor. Noi salutăm, dar ce condiții. A doua întrebare, da de ce acum, în plină campanie electorală? Românii dau motorină să fie repartizată prin raioane cu toate că Iohanis a promis în decembrie anul trecut. De ce nu ați dat în februarie? Ați așteptat să se finalizeze lucrările de primăvară și acum vreți să umblați cu căldarea pe la oameni? Mulțumesc, bodaprosti! Deci, care sunt condițiile? Să facă show politic înainte de alegeri? Este credit rambursabil sau nerambursabil?”, a declarat Dodon, la o emisiune de la NTV, post controlat de PSRM.

Republica Moldova, derapaje antidemocratice

Republica Moldova, derapaje antidemocratice

Continuarea reformelor

Directorul general-adjunct pentru Politica de vecinătate și negocierile de extindere, Katarína Mathernová, și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, au explicat vineri într-o conferință de presă în ce condiții vor ajunge cele 600 de milioane de euro promise recent de Comisia Europeană pentru redresarea economică a Republicii Moldova.

Oficialul european a spus că alocarea banilor de la Bruxelles depinde de continuarea reformelor, în special în domeniul justiției, combaterea corupției și progresul în investigarea furtului miliardului de dolari operat în 2014 și neelucidat nici până astăzi.

Cei doi oficiali au explicat și domeniile în care vor fi investiți acești bani. Astfel, cea mai mare sumă va fi folosită pentru dezvoltarea infrastructurii, interconectarea energetică cu spațiul european via România și în proiecte de mediu ce vizează conservarea Nistrului. Acestea vor totaliza 230 de milioane de euro.

Apoi, alte 220 de milioane de euro ar urma să fie investite în gestionarea finanțelor publice, iar 100 de milioane de euro vor fi destinați dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii și a comunităților locale. Nu în cele din urmă, câte 25 de milioane de euro sunt prevăzute pentru domeniul educației și reforma justiției.

Anterior, Bruxellesul anunța că Planul economic pentru Republica Moldova se bazează pe cinci piloni: managementul finanțelor publice și guvernanță economică; economie competitivă, comerț și IMM-uri; infrastructură; educație și angajabilitate; reforma statului de drept și a justiției.

Comisia Europeană a anunțat că Republica Moldova va primi 600 de milioane de euro cu titlul de asistență financiară, în următorii trei ani, în cadrul unui plan menit a promova investiții care să stea la baza redresării durabile a Moldovei după criza provocată de pandemia COVID. Banii vor fi alocați sunt formă de împrumut și granturi și sunt esențiali pentru economia Republicii Moldova grav afectată de pandemia de coronavirus.

Liderul comunist Vladimir Voronin, relansat în politica moldovenească

Liderul comunist Vladimir Voronin, relansat în politica moldovenească

Contraofertă rusă

Vicepreședintele Comitetului pentru afaceri CSI, integrare eurasiatică și relații cu compatrioții din Duma de Stat rusă, Kazbek Taisaev, a declarat că Rusia este pregătită să acorde Moldovei un împrumut, dar numai dacă se realizează stabilitatea politică internă în țară.

Declarațiile lui Taisaev vin în contextul unei întrevederi cu conducerea organizațiilor publice care reprezintă interesele cetățenilor moldoveni în Rusia.

Parlamentarul rus a reamintit la întâlnirea cu societatea civilă moldovenească din Federația Rusă că fostul președinte, Igor Dodon, a fost inițiatorul semnării unui acord privind acordarea unui împrumut rus către Moldova în valoare de 200 de milioane de euro. „Din păcate, politicienii moldoveni pro-occidentali au reușit anularea acordului semnat prin intermediul Curții Constituționale”, a continuat Taisaev, citat de agenția TASS.

Stabilitate rusă

„În același timp, partea rusă este pregătită să acorde un împrumut cu condiția realizării stabilității politice interne în Moldova”, a asigurat el. Vicepreședintele comisiei a menționat că parlamentarii urmăresc îndeaproape situația din Moldova, deoarece Federația Rusă este unul dintre partenerii săi de comerț exterior.

Taisaev a reamintit că „până în 2021, o serie de articole cheie ale mărfurilor exporturilor moldovenești către Rusia, care sunt legume, mere, pere etc., erau supuse unei rate zero a taxelor vamale de import”. Acest lucru a permis producătorilor agricoli din Moldova să câștige suplimentar aproape 140 de milioane de dolari și să ofere locuri de muncă pentru 32.000 de cetățeni moldoveni, a spus deputatul.

În fapt, Curtea Constituțională a respins în mai 2020 orice acord de împrumut cu Rusia din cauza clauzelor extrem de dezavantajoase pentru Republica Moldova negociate de Igor Dodon și reprezentanții guvernului Ion Chicu.

Conform negocierilor duse de Dodon și echipa sa, Federația Rusă ar fi obținut libertatea să transforme orice datorie privată în datorie de stat – acesta a fost argumentul esențial al contestatarilor acestui împrumut care au sesizat Curtea.

Liantul Taisaev

Surse politice socialiste de la Chișinău l-au nominalizat pe deputatul Taisaev drept unul dintre principalii responsabili politici ruși pentru gestionarea relațiilor moldo-ruse. Alături de deputații ruși Artiom Turov și Viktor Seliverstov, Kazbek Taisaev a jucat un rol important în formarea recentei alianțe dintre Partidul Comunist din Republica Moldova (PCRM), condus de Vladimir Voronin, cât și Partidul Socialist din Republica Moldova (PSRM), condus de Igor Dodon. (Mihai Isac)

Share our work
Turcia, depozit imens de gaze descoperit în Marea Neagră

Turcia, depozit imens de gaze descoperit în Marea Neagră

Marea Neagră, interese energetice majore

Marea Neagră, interese energetice majore

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat descoperirea unui depozit de 135 de miliarde de metri cubi în zăcământul de gaze Sakarya din Marea Neagră. Ankara dorește să devină exportator net de gaz.

Depozitul de gaze naturale Sakarya a fost descoperit în august 2020 în largul coastei oraşului Eregli. Acesta a fost estimat iniţial la 320 miliarde de metri cubi. Analiştii spuneau atunci că este una dintre cele mai mari descoperiri la nivel global în 2020. Ulterior, în octombrie, președintele turc a anunțat că rezervele de gaze naturale descoperite în largul coastei turceşti din Marea Neagră conţin de fapt cu 85 miliarde de metri cubi mai mult decât se estimase iniţial.

Conflicte potențiale

Obiectivul vizat de Ankara este de a aduce gazul din acel depozit pe piaţa internă începând cu 2023, a declarat atunci preşedintele Erdogan, dar experţii au avertizat că aceasta ar putea dura câţiva ani şi ar necesita investiţii de miliarde de dolari înainte ca producţia să înceapă.

Depozitul Sakarya se află în apropierea perimetrului Neptun Deep din apele teritoriale româneşti. Depozitul turcesc este în perimetrul Tuna-1, amplasat la aproximativ 150 de kilometri de coasta Turciei. Acesta se află la intersecţia dintre frontierele maritime ale Bulgariei şi României cu apele teritoriale ale Turciei şi aproape de blocul Neptun din România.

Noua descoperire are potenţialul de a declanşa noi tensiuni geopolitice cu vecinii de la Marea Neagră ai Turciei. Oficialii din Turcia, Bulgaria și România au refuzat să facă declarații pe marginea acestui potențial.

După ce Erdogan a anunţat descoperirea unui nou depozit de gaze, flota militară turcă și-a intensificat operațiunile.

Flota militară turcă, pregătită să apere pretențiile maritime

Flota militară turcă, pregătită să apere pretențiile maritime

Obiective ambițioase

În ultimii ani, Turcia a cumpărat trei nave de foraj maritim şi a extins semnificativ operaţiunile de explorare energetică. Au fost vizate Marea Neagră şi apele disputate din estul Mediteranei. Autorităţile de la Ankara sunt interesate să găsească rezerve energetice semnificative. Aceasta va permite Turciei să îşi reducă importurile din Iran, Irak şi Rusia.

Recent Erdogan a mai anunţat descoperirea unui nou depozit de gaze în Estul Mediteranei.

Ankara, care se confruntă cu o lipsă de rezerve proprii de energie, este nevoită să recurgă la import pentru a-şi acoperi cea mai mare parte a necesarului intern, fiind unul din cei mai mari cumpărători de gaze naturale ruseşti. Pe lângă Marea Neagră, Turcia explorează hidrocarburi şi în Mediterana de Est, zonă unde este blocată într-o dispută cu Grecia și Cipru privind frontiera maritimă.

Recent Ankara a relansat discuțiile cu Republica Arabă Egipt pentru reformarea raportului de forțe din Mediterana. (Mihai Isac)

Share our work
Moldova, război electoral total pe banii UE

Platforma DA, proteste la Chișinău

Republica Moldova, în prag de alegeri parlamentare

Republica Moldova, în prag de alegeri parlamentare

Platforma Demnitate și Adevăr (DA) va organiza un protest la Consiliul Concurenței față de creșterea din ultimul timp a prețurilor. Anunțul a fost făcut de către liderul formațiunii, Andrei Năstase. El a îndemnat oamenii să participe la acțiune în număr cât mai mare.

„Așa nu se mai poate. Probabil, ați sesizat și Dvs că, în Republica Moldova, prețurile cresc de la o zi la alta, veniturile scad, iar cei care astăzi au fost lăsați să se ocupe de guvernarea țării, pur și simplu își bat joc de oameni. Luni, la ora 11:00, sper că vom fi cât mai mulți în fața Consiliului Concurenței, care nu face absolut nimic pentru ca prețurile în Moldova să fie în concordanță cu veniturile”, a declarat Andrei Năstase.

Înțelegeri de cartel

Vicepreședintele Platformei DA Alexandr Slusari a declarat că prețurile au crescut din cauza unei „înțelegeri de cartel”: „Moldova este o țară mică și ei se înțeleg ca prețurile să fie așa cum vor ei. De aceea avem cele mai mari prețuri din Europa la alimente, am avut timp de jumătate de an șase majorări la benzină și motorină. Tot se se întâmplă la noi în domeniul politicii de prețuri este un acord de cartel. Se spune că totul e liber, dar în realitate 5-6 agenți economici se înțeleg între ei care să fie prețul la produse agricole, la produse chimice, la benzină, și oamenii nu au încotro. Acest dezmăț trebuie oprit”. Liderii partidului au anunțat că Platforma Demnitate și Adevăr (DA) va organiza un protest luni. Surse din partid nu au exclus organizarea și a altor proteste.

Pe 1 iunie, Platforma DA a solicitat convocarea, de urgență a ședinței plenare a Parlamentului. Platforma a cerut examinarea situației pe piața produselor petroliere și audierea raportului Consiliului Concurenței.

Concurent electoral

Anterior Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău a înregistrat Platforma Demnitate și Adevăr în calitate de concurent electoral pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.

Liderul DA a adăugat că platforma DA are o echipă de oameni cinstiți și competenți. „Deputații noștri au fost cei mai activi, iar faptele lor bune sunt apreciate de toți cei care au beneficiat de ele: de antreprenori, de medicii din prima linie, de reprezentanții micului business, de patentari și pensionari. Fie ca faptele noastre bune să ne adune în această campanie, dar și în viitorul Parlament. Platforma DA este garanția ieșirii din haos și instabilitate. „Fapta bună ne adună” – acesta este sloganul nostru, al echipei Platforma DA. Platforma DA este garanția unei vieți normale Acasă, în bunăstare, în buna înțelegere  în demnitate și adevăr”, a adăugat Năstase.  (N.G.)

 

Share our work
UE, mulțumită de relansarea dialogului dintre Turcia și Egipt

UE, mulțumită de relansarea dialogului dintre Turcia și Egipt

Erdogan relansează relațiile cu Egiptul

Erdogan relansează relațiile cu Egiptul

UE este mulțumită de relansarea dialogului dintre Ankara și Cairo. Charles Michel, președintele Consiliului Uniunii Europene (UE) a salutat dialogul dintre Turcia și Egipt. Potrivit declarației făcute de Consiliul UE, Michel a purtat o convorbire telefonică cu președintele Egiptului Abdulfettah al-Sisi. UE a salutat dialogul turco-egiptean și datorită conflictului din Gaza și a situației din Siria.

În cadrul reuniunii au fost discutate relațiile bilaterale și problemele regionale, precum și problema securității și stabilității în estul Mediteranei.

”Președintele Consiliului European Michel a accentuat că UE este interesată de menținerea unei atmosfere stabile și sigure în estul Mediteranei și a salutat dialogul actual dintre Egipt și Turcia” se arată în comunicat.

Michel și Sisi au discutat și despre procesul de pace din Orientul Mijlociu. Michel a mulțumit Egiptului pentru eforturile sale de încetare a focului dintre Israel și Hamas.

De asemenea, s-a afirmat că cei doi lideri au convenit că UE și Egiptul au interese comune în asigurarea stabilității și unității în Libia și au subliniat importanța acordării sprijinului guvernului de unitate națională.

Conferință internațională

Situația din Libia va fi dezbătută la o conferință organizată pe 23 iunie la Berlin, sub egida ONU. Și-au anunțat participarea toate părțile implicate în conflict.

“Conferinţa va realiza un bilanţ al progreselor în procesul de pace din Libia, în funcţie de măsurile stabilite la prima conferinţă, organizată pe 19 ianuarie 2020. Atenţia se va concentra în primul rând pe viitoarele măsuri în sensul stabilizării Libiei”, precizează Ministerul de Externe de la Berlin.

În Libia este în vigoare un armistiţiu între grupurile beligerante începând din octombrie 2020. În martie 2021, în Libia a fost format un Guvern interimar de uniune naţională. Acesta va încerca stabilizarea ţării până la alegerile generale programate în decembrie 2021.

Naţiunile Unite estimau în decembrie 2020 că în Libia erau aproximativ 20.000 de mercenari trimişi prin intermediul unor firme de securitate din Rusia şi Turcia, dar şi militari turci. Peste 10.000 de persoane au fost ucise în Libia în ultimii zece ani. Conflictul opune forţele fostului Guvern de uniune naţională, cu sediul în Tripoli, şi grupul insurgent Armata Naţională Libiană. Acesta este afiliat Grupului Reprezentanţilor Libieni, cu sediul în Tobruk. (Mihai Isac)

Share our work
România se leapădă de moștenirea Krivoi Rog

România se leapădă de moștenirea Krivoi Rog

Krivoi Rog rămâne o problemă nerezolvată în relațiile dintre București și Kiev

Krivoi Rog rămâne o problemă nerezolvată în relațiile dintre București și Kiev

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, consideră că România ar trebui să vândă la licitaţie activele şi toate creanţele pe care le deţine la combinatul siderurgic Krivoi Rog din Ucraina. Dorința României de a se lepăda de moștenirea Krivoi Rog nu este nouă.

„Am propus prim-ministrului ce nu a avut curaj nimeni să facă de zeci de ani încoace: să ieşim din această afacere comunistă păguboasă care încă risipeşte banii românilor fără absolut niciun scop altul decât îmbogăţirea unor abonaţi la bani de la stat. Concret, trebuie să vindem la licitaţie activele şi toate creanţele de acolo. Să mai recuperăm ce putem şi să nu mai plătim un milion de euro pe an unor firme stabilite din pix în 1999”, a scris ministrul Economiei într-o postare pe Facebook.

Plan megalomanic

Construcţia uzinei de la Krivoi Rog a început în 1983, în perioada când existau Uniunea Sovietică şi Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), fiind implicate Republica Democrată Germană, RS Cehoslovacă, RP Bulgaria şi RS România. În 1990, lucrările, realizate în proporţie de 70%, au fost oprite. În 1998, investiţia a intrat în conservare, până la găsirea unei soluţii.

„De 22 de ani acest combinat nu mai funcţionează deloc. Celelalte state cu care eram în asociere şi-au marcat pierderea şi au vândut pe cât au putut ce aveau calculat drept contribuţie naţională. Statul român, însă, a ales să rămână agăţat de combinat alături de statul ucrainean, cel pe teritoriul căruia se află acest maldăr de fier din care se fură anual cam orice. Ştiţi ce face statul român cu el de zeci de ani? Plăteşte anual un milion de euro la trei firme pentru „pază şi conservare”. Trei firme care tot fac bani frumoşi an de an din paza unei ruine. An de an.

Recent am primit pe masă nota de plată pe anul acesta. Ne costă încă 5,4 milioane de lei. Nu sunt alese la întâmplare aceste firme. Sunt impuse printr-o lege în care ele apar paznici obligatorii. Repet, an de an… Am crede măcar că aceste trei firme au fost alese pe baze concurenţiale printr-o licitaţie sau prin orice e firesc în 2021. Deloc. Sunt trei firme nominalizate expres într-un HG din 1999. Cele trei firme sunt: Arcom SA, Arcif SA şi Uzinexport SA. Până acum, aceste firme au primit peste 70 de milioane de lei. Adică 1 milion de euro pe an”, susţine ministrul Economiei.

Problema combinatului a afectat periodic relațiile dintre Kiev și București. In octombrie 2005, Mittal Steel a cumparat cea mai mare otelarie din Ucraina, Kryvorizhstal, contra sumei de 4,81 miliarde de dolari (4,02 miliarde de euro). Prin aceasta achizitie, Mittal Steel controleaza aproximativ 20% din productia de otel a Ucrainei.

Datorii imense

Construirea Combinatului Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu conţinut de fier CIM Krivoi Rog a fost hotărâtă prin Convenţia multilaterală. Ea a fost încheiată la 20 octombrie 1983 la Berlin între guvernele R.P. Ungare, R.D. Germane, URSS şi R.S. Cehoslovacia. Ulterior, RP Ungară s-a retras din această Convenţie şi au aderat RP Bulgaria şi RS România.

După destrămarea URSS, în Convenţie au rămas Ucraina, cu o cotă de participare de 56,8%, România 27% şi Slovacia 18,2%.

Volumul de lucrări realizat de România este de 640,38 milioane ruble transferabile, din care obiectivele finalizate şi recepţionate reprezintă circa 278 milioane ruble transferabile, reprezentând circa 83 la sută din cota de participare. Lucrările au fost sistate în anul 1998, de către toate părţile.

Într-un top al datoriilor pe care România le are de recuperat, publicat în mai 2012, cheltuielile cu investiţia de la combinatul de la Krivoi Rog se clasează pe locul al doilea. Cea mai mare parte a opiniei publice din România susține eforturile de autorităților de a se lepăda de moștenirea Krivoi Rog. (N.G.)

https://www.dailymotion.com/video/x3lyxtl

Share our work