de Isac Mihai | iun. 7, 2021 | Arhiva, R. Moldova, România, Știri
Republica Moldova, în prag de alegeri parlamentare
Partidul Acțiunii Comune „Congresul Civic”, concurent în cursa pentru anticipatele din 11 iulie curent, a anunțat că va contesta hotărârea privind de înregistrarea „blocului ascuns” Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) în cursa electorală, informează TRIBUNA.
Mark Tkaciuk, fruntaș al partidului, a menționat că, AUR ar fi ajuns și ar fi fost înregistrat în cursa electorală grație mai multor acțiuni ale socialiștilor, cu scopul de a împărți alegătorii Partidului Acțiune și Solidaritate.
Astfel, „Congresul Civic” s-a adresat tuturor concurenților electorali, inclusiv PAS, pentru condamnarea imediată a „înregistrării ilegale a unui grup care încalcă legislația moldovenească, folosește simbolurile altei țări și lansează apeluri publice întru lichidarea independenței moldovenești”.
Tkaciuk a mai spus că ei se adresează și comuniștilor, dar și socialiștilor – către toți cei cărora nu le indiferent viitorul Moldovei – o țară liberă, independentă, multinațională și neutră – să se unească împotriva celor care doresc lichidarea țării.
Mark Tkaciuk a fost mult timp ideologul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 7, 2021 | Federatia Rusa, Știri, UE
Liderul rus Vladimir Putin oferă Sputnik V contra cost pentru străini
Oficialii ruşi au declarat că Sputnik V va fi recunoscut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA). Sputnik V este de câteva luni sub lupa OMS și EMA.
Vaccinul rusesc Sputnik V a fost aprobat în peste 65 de ţări. Statelor Unite şi UE nu au adoptat măsuri similare.
„Totul decurge aşa cum era prevăzut. Ei trebuie să pregătească un raport, să facă recomandări despre modul de a finaliza anumite chestiuni”, a declarat la Forumul Economic de la Sankt Petersburg ministrul rus al Sănătăţii, Mihail Muraşko. „Până în prezent, nu am primit nicio întrebare critică, cred că întreaga activitate se desfăşoară aşa cum era prevăzut, acum aşteptăm rezultatele”, a adăugat el, citat mass-media din Rusia.
Kirill Dmitriev, directorul fondului suveran rus de investiţii, unul dintre dezvoltatorii vaccinului Sputnik V, speră la rândul său într-o „decizie pozitivă emisă de EMA în viitorul apropiat”. „Nu am primit nicio critică nici despre studiile clinice, nici despre partea de producţie. O procedură funcţională este în curs de desfăşurare, iar noi sperăm că ea nu va fi politizată”, a adăugat oficialul rus. Cât despre avizul OMS, Kirill Dmitriev speră într-o validare „în următoarele două luni”. Reamintim că Sputnik V este de câteva luni sub lupa OMS și EMA.
Geopolitica vaccinurilor
EMA a început în prima parte a lunii martie analizarea serului Sputnik V. Procedura este necesară înainte de autorizarea unui vaccin în Uniunea Europeană. Această procedură a durat între două şi patru luni pentru cele patru vaccinuri aprobate până în prezent în UE. Autorizarea vaccinului Sputnik V este o chestiune care a stârnit multe polemici.
Autorităţile de la Moscova s-au declarat de mai multe ori agasate de lentoarea EMA. Ele au acuza UE că ar putea bloca procedura din motive de rivalitate geopolitică. Ţările occidentale au acuzat administraţia de la Moscova că foloseşte vaccinul ca pe un instrument de influenţă. Rusia a respins aceste acuzaţii. Ungaria este singura ţară din UE care a început să îşi vaccineze populaţia cu serul Sputnik V. Slovacia urmează să îl folosească la rândul ei în campania sa naţională de vaccinare începând din 7 iunie.
Vaccin contra cost
În discursul ținut la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, președintele rus, Vladimir Putin, i-a invitat pe cetățenii străini să se vaccineze în Rusia, contra cost. El a cerut Guvernului rus să pună la punct detaliile până la sfârșitul acestei luni.
„Putem oferi cetățenilor străini șansa să vină în Rusia și să se vaccineze, având în vedere eficiența vaccinurilor noastre, există o cerere mare”, a declarat Putin precizând că industria farmaceutică rusă este dispusă să continue să stimuleze producția de vaccinuri.
Motive politice
„Desigur, în conformitate cu măsurile de siguranță și cerințele sanitare să fie organizate condițiile pentru ca cetățenii străini să aibă șansa de a obține un vaccin contra cost”, a declarat Putin. El nu a specificat despre ce sumă ar putea fi vorba.
Putin susține că există în continuare state care resping vaccinurile anti-COVID din motive „politice”, deşi serul Sputnik V are o eficacitate de 96%. Până acum, Rusia a aprobat patru vaccinuri anti-COVID-19, cel mai folosit este Sputnik V, dar serul nu a fost aprobat de Agenția Europeană a Medicamentului. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 7, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Zelensky vrea aderarea rapidă a Ucrainei la NATO
Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a declarat că este gata să se întîlnească cu omologul său american Biden înainte de summitul ruso-american de la Geneva. Potrivit liderului ucrainean, consultările ar trebui să aibă loc între patru ochi, deoarece multe lucruri nu pot fi discutate la telefon. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Axios.
Insistențe ucrainene
În același timp, Zelensky înțelege că planurile pregătite și programul strict al colegului american ar putea să nu permită acest lucru. „În calitate de garant al Constituției Ucrainei, eu personal sînt gata să apăr Ucraina în orice clipă și oriunde în lume și sînt gata să mă întîlnesc cu el și să discut toate detaliile”, a spus Zelensky.
Anterior, principalul negociator al Kievului pentru Donbass, Leonid Kravciuk, a declarat că președintele american Joseph Biden ar trebui cel puțin să discute telefonic cu președintele ucrainean Volodymyr Zelensky înainte de summit cu omologul său rus Vladimir Putin. El a subliniat că subiectul Ucrainei va fi cu siguranță prezent la întîlnirea lui Biden și Putin, iar informațiile lui Zelensky vor fi foarte utile președintelui american. În opinia sa, nu există nici o dificultate în desfășurarea unei astfel de discuții telefonice.
Declarația președintelui Zelensky conform căreia este gata să se întîlnească cu Biden a fost salutată de clasa politică de la Kiev.
Zelensky, precum și alți politicieni ucraineni, au declarat în repetate rînduri că este foarte important ca Kievul să discute cu președintele american înainte de întîlnirea cu Putin, care va avea loc pe 16 iunie la Geneva. În special, fostul președinte Petro Poroșenko, cunoscut pentru contactele sale strînse cu Biden, s-a adresat chiar senatorilor americani cu cererea de susținere.
Marea Azov, noul front în războiul hibrid de pe axa Moscova-Kiev
Problema securității
Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a mai declarat că a discutat cu autoritățile americane problema securității în Marea Neagră și Azov. Zelensky a reamintit că s-a întîlnit cu senatorii americani și cu Secretarul de stat.
„Am discutat despre creșterea ajutorului militar. Din păcate, nu pot împărtăși detaliile, dar acest lucru este foarte, foarte important pentru noi. S-a discutat despre securitate, despre consolidarea securității în marea Neagră și marea Azov, de-a lungul coastei”, a spus el.
Potrivit președintelui, pozițiile Ucrainei sînt destul de slabe acolo, Rusia domină de fapt la Marea Neagră. Kyivul ar dori să aibă forțe mari acolo pentru a proteja granițele, a spus Zelensky.
Zelensky a solicitat, de asemenea, NATO primească rapid Ucraina în componența blocului, deoarece se află în pericol. „Acum în joc se află independența noastră și anume acum avem nevoie de ajutor”, a subliniat el. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 5, 2021 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, UE
Serbia mizează pe sprijinul rus în combaterea pandemiei
Serbia a început oficial producţia vaccinului rusesc anti-COVID-19 Sputnik V. Statul balcanic este prima ţară europeană care produce acest vaccin, în afară de Rusia şi Belarus.
„În câteva zile veţi avea primele vaccinuri produse în Serbia pe care le putem oferi cetăţenilor noştri, dar şi cetăţenilor din regiune, din Europa şi din întreaga lume”, a adăugat Aleksandar Vucic.
Serbia va produce, de asemenea, vaccinul chinezesc Sinopharm, a reamintit el. Serbia este unul din principalii aliați ai Chinei în regiune.
Milioane de doze
Ţara urmează să producă patru milioane de doze de vaccin Sputnik V în următoarele şase luni, a declarat ministrul sârb al Dezvoltării tehnologice, Nenad Popovic.
Serbia a cumpărat până în prezent milioane de doze de vaccinuri chinezeşti, ruseşti şi occidentale.
Statul balcanic, cu şapte milioane de locuitori, a vaccinat complet 30% din populaţia sa, potrivit datelor colectate de AFP.
Pentru a încuraja populaţia să se vaccineze, Belgradul a oferit bonusuri de 25 de euro şi a demarat campanii de vaccinare în centrele comerciale. După ce Serbia a început producţia Sputnik V, autoritățile vor să intensifice procesul.
Circa 7.000 de sârbi au murit din cauza COVID-19 şi peste 710.000 de persoane au fost infectate cu noul coronavirus.
Speranțe pentru Sputnik V
Vaccinul rusesc Sputnik V a fost aprobat în peste 65 de ţări. Statelor Unite şi UE nu au adoptat măsuri similare.
Oficialii ruşi s-au declarat optimişti că vaccinul lor va fi recunoscut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA).
„Totul decurge aşa cum era prevăzut. Ei trebuie să pregătească un raport, să facă recomandări despre modul de a finaliza anumite chestiuni”, a declarat la Forumul Economic de la Sankt Petersburg ministrul rus al Sănătăţii, Mihail Muraşko. „Până în prezent, nu am primit nicio întrebare critică, cred că întreaga activitate se desfăşoară aşa cum era prevăzut, acum aşteptăm rezultatele”, a adăugat el, citat de agenţiile de presă din Rusia.
Kirill Dmitriev, directorul fondului suveran rus de investiţii, unul dintre dezvoltatorii vaccinului Sputnik V, speră la rândul său într-o „decizie pozitivă emisă de EMA în viitorul apropiat”. „Nu am primit nicio critică nici despre studiile clinice, nici despre partea de producţie. O procedură funcţională este în curs de desfăşurare, iar noi sperăm că ea nu va fi politizată”, a adăugat oficialul rus. Cât despre avizul OMS, Kirill Dmitriev speră într-o validare „în următoarele două luni”.
După ce Serbia a început producţia Sputnik V se așteaptă ca și alte state să urmeze.
Geopolitica vaccinurilor
EMA a început în prima parte a lunii martie analizarea serului Sputnik V. Procedura este necesară înainte de autorizarea unui vaccin în Uniunea Europeană. Această procedură a durat între două şi patru luni pentru cele patru vaccinuri aprobate până în prezent în UE. Autorizarea vaccinului Sputnik V este o chestiune care a stârnit multe polemici.
Autorităţile de la Moscova s-au declarat de mai multe ori agasate de lentoarea EMA. Ele au acuza UE că ar putea bloca procedura din motive de rivalitate geopolitică. Ţările occidentale au acuzat administraţia de la Moscova că foloseşte vaccinul ca pe un instrument de influenţă. Rusia a respins aceste acuzaţii. Ungaria este singura ţară din UE care a început să îşi vaccineze populaţia cu serul Sputnik V. Slovacia urmează să îl folosească la rândul ei în campania sa naţională de vaccinare începând din 7 iunie. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 5, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE
Alegerile în diaspora tulbură apele politicii moldovenești
Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău a adoptat propunerea lui Maxim Lebedinschi de a deschide doar 139 de secții de votare în diaspora. Numărul este similar cu cel deschis la prezidențialele din 2020. Maxim Lebedinschi a fost consilierul fostului președinte Dodon, liderul socialiștilor.
”Eroii” dodoniști ai zilei care au sfidat legea într-un mod atât de obraznic sunt: Maxim Lebedinschi, Vadim Filipov, Vasile Gafton, Veaceslav Agrigoroaie și Andrei Volentir ” a declarat deputatul PAS, Sergiu Litvinenco.
Declarații dure
În acest context, deputatul PAS a anunțat că „Vom contesta hotărârea vădit ilegală în justiție.”
De asemenea, PAS examinează posibilitatea depunerii plângerii penale pe numele lui Maxim Lebedinschi. „Încălcarea unor norme imperative ale legii nu poate fi lăsată fără niciun fel de acțiuni.”, a scris el.
„În același timp, această hotărâre este primul pas în direcția fraudării alegerilor. Iar fraudării trebuie să ne opunem. Și ne vom opune” a conchis el.
Decizia CEC conform căreia va deschide doar 139 de secții în diaspora va duce la declanșarea unor proteste.
Reacție prezidențială
Președinta Maia Sandu a calificat drept „batjocură” decizia Comisiei Electorale Centrale să deschidă în străinătate 139 secții de votare pentru alegerile anticipate parlamentare de la 11 iulie. Cifra este mai mică decât cea propusă de Ministerul de Externe (190) și decât intenția inițială a CEC (162 de secții). „Somez CEC să-și revadă imediat decizia – să respecte legea și să asigure dreptul la vot”, a declarat Maia Sandu, într-o postare pe Facebook.
„Majoritatea dodonistă din CEC a mers iarăși împotriva poporului și a încălcat criteriile legale ce stau la baza stabilirii numărului de secții de votare în afara țării. Cozile din alegerile prezidențiale, insuficiența buletinelor de vot, numărul mare de înregistrări prealabile au arătat clar necesitatea creșterii numărului secțiilor de vot peste hotare. Somez CEC să-și revadă imediat decizia – să respecte legea și să asigure dreptul la vot.
Încercarea de a bloca votul oamenilor și de a salva pielea hoților Dodon-Plahotniuc-Șor nu va trece!” a mai menționat Sandu.
Secții pentru transnistreni
Pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender și unele localități ale raionului Căușeni, Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 44 secții de votare la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. În acest fel, consiliul electoral al circumscripției electorale pentru localitățile din stânga Nistrului nr. 37 va constitui secțiile de votare și birourile electorale ale acestora.
În scopul garantării securității procesului de votare la secțiile de votare din localitățile aflate în Zona de Securitate, CEC face apel către observatorii naționali, internaționali şi Comisia Unificată de Control în vederea monitorizării desfășurării pașnice a procesului electoral.
Amintim că, potrivit datelor oficiale din Registrul de Stat al Alegătorilor, în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova, sunt înregistrați peste 258 mii cetățeni cu drept de vot. (N.G.)
