SUA rămâne garantul securității nucleare israeliene
Preşedintele american, Joe Biden, a dat asigurări omologului său israelian, Reuven Rivlin, că Statele Unite nu vor permite Iranului să dezvolte arme nucleare. Declarațiile au fost făcute înaintea vizitei pe care o va întreprinde la Washington premierul israelian Naftali Bennett.
„Iranul nu va avea niciodată o armă nucleară atât timp cât voi fi aici”, l-a asigurat Joe Biden pe preşedintele Reuven Rivlin, aflat în vizită la Casa Albă.
Parteneriat reconfirmat
După întrevedere, preşedintele israelian Rivlin le-a declarat reporterilor că este „foarte mulţumit” de comentariile preşedintelui despre Iran.
Joe Biden a îndepărtat, de asemenea, criticile venite din partea Congresului care i-au pus la îndoială autoritatea de a ordona raiduri împotriva poziţiilor miliţiilor pro-iraniene la graniţa Irakului cu Siria.”Am această autoritate”, a argumentat preşedintele american.
Relaţia strânsă dintre Israel şi Statele Unite a traversat o perioadă dificilă în ianuarie, când democratul Joe Biden i-a succedat republicanului Donald Trump la Casa Albă.
Reuven Rivlin își încheie în câteva zile mandatul de președinte al Statului Israel. La începutul lunii iunie, acesta a efectuat o vizită și la București.
Moștenire politică
Însă formarea unui nou guvern sub conducerea premierului Naftali Bennett, după eşecul aliatului lui Trump, Benjamin Netanyahu, a deschis calea reluării relaţiilor, precum şi a unei viitoare vizite la Washington a noului prim-ministru.
Potrivit Casei Albe, nu a fost stabilită o dată pentru deplasarea la Washington a premierului israelian, dar „preşedintele aşteaptă cu nerăbdare primirea sa şi aceasta va fi curând”.
Duminică, noul şef al diplomaţiei israeliene Yair Lapid a comunicat omologului său american Antony Blinken „rezervele puternice” ale statului evreu cu privire la negocierile pentru relansarea acordului nuclear internaţional cu Iranul. A mai declarat însă că doreşte să soluţioneze în culise diferenţele de opinie cu Washingtonul, spre deosebire de stilul fostului prim-ministru Benjamin Netanyahu.
„Credem că aceste diferenţe (între Israel şi SUA) ar trebui discutate în schimburi directe şi profesioniste”, a spus el. (K.P.)
Premierul Florin Citu este mulțumit de mersul vaccinării
Premierul Florin Cîţu a precizat luni că România vinde vaccin anti-COVID-19 mai multor ţări, Danemarca urmând să primească un milion de doze.
„O parte dintre doze au fost exportate. Nu dintre cele care urmau să expire acum pe 30, poate şi din cele care urmau să expire acum pe 30, dar există o analiză a tuturor, avem un contact cu mai multe ţări pentru a exporta, pentru a dona. În fiecare zi primim cereri. Ştiţi foarte bine că în Danemarca o să trimitem mai multe. În Danemarca vindem. Vindem în mai multe ţări. Cred că un milion de doze în Danemarca. Ministerul Sănătăţii are toate cifrele”, a spus Cîţu.
Este vorba de vaccin Pfizer, care va fi vândut la preţul de achiziţie, potrivit premierului. Cu toate acestea, cel mai mare număr de vaccinuri nefolosite și achiziționate de România sunt AstraZeneca.
Strategie similară
„Când a fost făcută strategia pentru UE, toate ţările au avut aceeaşi strategie. S-au contractat mai multe pentru că trebuia să ajungem în acelaşi moment în care vindeam în alte ţări şi strategia este de a vinde la preţul de achiziţie”, a afirmat premierul.
Ţinta vaccinării, potrivit şefului Guvernului român, este eliminarea pandemiei.
„Am atins cea mai importantă ţintă. Ştiţi foarte bine că ieri, în Bucureşti, în 24 de ore nu a fost nicio persoană infectată. Ţinta vaccinului este aceea de a elimina pandemia şi ţinta este atinsă”, a declarat premierul.
Statele UE vând o parte din vaccinuri
Obiectiv ratat
În data de 10 mai, premierul Florin Cîţu se declara convins, că ţinta de 5 milioane de persoane vaccinate până la 1 iunie urma să fie atinsă. Ținta a fost însă ratată, România reușind să vaccineze până acum 4.705.718 de persoane, dintre care 207.195 au primit o doză şi 4.498.523 şi pe cea de-a doua.
„Continuăm în acelaşi ritm. Avem resursele din partea Guvernului, le punem la dispoziţie şi cu mai multe campanii de vaccinare în perioada următoare pentru a ne atinge ţinta pe care am pus-o la 1 iunie de 5 milioane de persoane vaccinate. În continuare eu cred în această ţintă”, a spunea Cîțu, în 10 mai, citat de mass-media.
Vaccin expirat
Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), a anunțat că aproximativ 35.000 de doze de vaccin vor expira la finalul lunii. Este vorba despre doze AstraZeneca, fabricate în urmă cu șase luni.
„Nu avem probleme cu depozitarea dozelor de vaccin. Totuși, avem circa 35.000 de doze distribuite în centrele regionale de depozitare și în centrele de vaccinare care expiră la 30 iunie”, a dezvăluit Valeriu Gheorghiță.
„Puțin probabil să le putem folosi pâna la finalul lunii, puțin probabil să le putem dona. Probabil va fi folosit un mecanism de distrugere, sunt multe țări care au această problemă”, a mai spus Valeriu Gheorghiță.
Deoarece interesul pentru imunizare este în scădere, România a renunțat la o parte din cantitatea de vaccinuri pe care urma să o primească de la producători în această vară.(K.P.)
Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, sub sancțiunile UE
Minskul a anunţat că îşi suspendă participarea la Parteneriatul Estic al Uniunii Europene, decizia fiind un protest contra sancţiunilor adoptate de UE. Acestea au fost impuse după interceptarea unui avion de linie european de către autorităţile belaruse.
”Nu ne putem îndeplini obligaţiile din acest acord în contextul sancţiunilor şi restricţiilor impuse de UE”, a indicat Ministerul de Externe belarus într-un comunicat. Acesta a anunţat şi decizia de rechemare în ţară a ambasadorului Belarusului la Uniunea Europeană, pentru consultări.
Sancțiuni dure
MAE belarus a sugerat şi ca reprezentantul UE la Minsk să revină la Bruxelles pentru consultări şi a precizat că cei responsabili pentru sancţiunile impuse Belarusului vor avea interdicţie de a intra pe teritoriul fosrului stat sovietic.
La 21 iunie, Consiliul UE a decis să impună măsuri restrictive împotriva a 78 de persoane din Belarus şi a opt entităţi. Această decizie a fost luată având în vedere escaladarea încălcărilor grave ale drepturilor omului în Belarus şi actele violente de represiune îndreptate împotriva societăţii civile, a opoziţiei democratice şi a jurnaliştilor.
În plus, noua rundă de măsuri restrictive a vizat şapte persoane şi o entitate care au fost desemnate în legătură cu aterizarea forţată şi ilegală a unui zbor Ryanair la Minsk, în Belarus, la 23 mai 2021, fapt care a pus în pericol siguranţa aviaţiei, şi cu reţinerea de către autorităţile belaruse a jurnalistului Roman Protasevici şi a Sofiei Sapega. Printre cei vizaţi se numără, de asemenea, mai multe personalităţi importante din mediul de afaceri care sprijină regimul Lukaşenko şi beneficiază de pe urma acestuia.
Măsurile restrictive ale UE privind Belarusul se aplică în prezent unui număr total de 166 de persoane şi 15 entităţi. Cei desemnaţi fac obiectul îngheţării activelor, iar cetăţenilor şi întreprinderilor din UE li se interzice să pună fonduri la dispoziţia persoanelor şi entităţilor incluse pe listă. Totodată, persoanelor fizice li se aplică o interdicţie de călătorie, care le împiedică să intre pe teritoriul UE sau să îl tranziteze.
Liderul belarus Alexandr Lukașenko se bucură de sprijinul Patriarhiei Ortodoxe Ruse
Denunț european
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a denunţat luni decizia Republicii Belarus de a-şi suspenda participarea la Parteneriatul Estic – iniţiativă menită să întărească legăturile între Uniunea Europeană (UE) şi ţările vecine foste republici sovietice – după adoptarea de sancţiuni europene în urma deturnării spre Minsk a unui avion de linie.
„Belarus a făcut un nou pas înapoi astăzi, suspendând participarea sa la Parteneriatul Estic. Această decizie va duce la o nouă escaladare a tensiunilor şi va avea un impact negativ evident asupra poporului belarus”, a scris Michel pe contul său de Twitter.
Speranțe diferite
UE a lansat Parteneriatul Estic cu Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Armenia şi Azerbaidjan, iniţiativă ce propune relaţii economice şi politice mai strânse în schimbul unor reforme. Unele dintre aceste ţări, cum ar fi Ucraina şi Georgia, consideră acest acord ca fiind o primă etapă în vederea unei aderări, însă liderii europeni nu au făcut niciodată promisiuni în acest sens.
UE a asigurat întotdeauna că acest parteneriat nu vizează extinderea influenţei sale în defavoarea altora, însă Rusia, principalul aliat al lui Lukaşenko, consideră acest parteneriat o intruziune în zona sa de influenţă. (K.P.)
Republica Moldova, alegeri parlamentare pe 11 iulie 2021
Republica Moldova va avea 150 de secții de votare în străinătate la alegerile parlamentare anticipate ce vor avea loc pe 11 iulie, a anunțat Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău. Experții consideră că CEC sfidează prin această decizie două hotărâri judecătorești și solicitările insistente ale celor ce spun că un număr scăzut de secții în străinătate avantajează alianța comuniștilor și socialiștilor în dauna blocului proeuropean PAS al Maiei Sandu.
CEC a decis în unanimitate ca lista secțiilor de votare din străinătate să aibă doar 150 de secții, potrivit IPN.
Decizii ignorate
Decizia CEC vine în pofida faptului că, mai devreme, Curtea de Apel Chișinău a obligat Comisia Electorală Centrală să deschidă în străinătate cel puţin 191 de secţii de votare, iar ulterior Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia Curții de Apel.
Inițial CEC a stabilit un număr de 139 de secții de votare în diasporă, așa cum a fost și la alegerile prezidențiale. În urma mai multor proteste și contestații în instanțele de judecată, membrii CEC au revăzut numărul secțiilor și l-au majorat la 146.
Ulterior, după mai multe zile de dezbateri, recuzări și deliberări, Curtea de Apel Chișinău a obligat CEC să majoreze numărul secțiilor în diasporă la cel puțin 190, iar marți Curtea Supremă de Justiție a respins recursul depus de Comisia Electorală Centrală împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău, potrivit media locală. (K.P.)
Comisia electorală din Armenia l-a confirmat duminică pe Nikol Pashinyan în calitate de câștigător detașat al alegerilor parlamentare. La scrutinul de săptămâna trecută, formațiunea condusă de el, Contractul Civil, a obţinut 53,9% din voturi.
Principalul său contracandidat, partidul Alianţa Armenia, al fostului preşedinte Robert Kociarian, a primit puţin peste 21% din voturi.
Scrutin contestat
Formaţiunile de opoziție vor contesta rezultatul la Curtea Constituţională de la Erevan. Pashinyan a respins orice acuzații privind fraudarea.
Oficialii electorali au cerut ca opoziţia să ofere „dovezi substanţiale” privind presupusele nereguli, adăugând că simpla listare a unor încălcări nu este suficientă pentru a invalida rezultatul scrutinului.
Observatori ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au considerat alegerile democratice, bine organizate şi în acord cu legislaţia internaţională.
Alegeri post-război
Paşinian a convocat alegerile la presiunea opoziţiei. Unele partide l-au acuzat pe premier de înfrângere, care a însemnat pierderi de teritoriu şi de multe vieţi omeneşti, în confruntarea de anul trecut cu Azerbaidjanul pentru controlul asupra Nagorno-Karabah.
Peste 6.500 de persoane au murit în conflict, iar Armenia a pierdut o mare parte a teritoriului regiunii Nagorno-Karabah.
Acordul de încetare a ostilităţilor în conflictul din Nagorno-Karabah a intrat în vigoare la 9 noiembrie, după un război de 44 de zile. Federația Rusă a jucat un rol important în încheierea acordului. (K.P.)
