de Isac Mihai | iun. 9, 2021 | Arhiva, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană
Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a calificat drept „dificile” negocierile pe care le poartă cu partea germană. Printre temele atinse se numără gazoductul Nord Stream 2 și Formatul Normandia pentru soluționarea conflictului din Donbas.
„Prima zi a vizitei la Berlin. Negocieri dificile privind Nord Stream 2 și Formatul Normandia. Germania este un prieten care a ajutat foarte mult Ucraina, un prieten cu care poți rezolva chiar și cele mai dificile probleme” – a scris Kuleba pe Twitter. Experții consideră că ministrul Kuleba poartă negocieri dificile la Berlin.
Speranțe la Kiev
MAE de la Kiev a precizat că amenințările generate de gazoductul rusesc Nord Stream 2 au devenit un subiect aparte în cadrul unei întâlniri cu secretarul de stat din Ministerulu Economiei și Energiei din Germania, Andreas Feicht.
„Kuleba a subliniat încă o dată că acest proiect nu numai că subminează securitatea energetică a Ucrainei și a Europei, ci și divizează aliații, astfel că partea ucraineană continuă să se opună lansării gazoductului” – a subliniat MAE de la Kiev.
Ministrul de externe al Ucrainei a discutat despre Nord Stream 2 și despre Formatul Normandia cu Jan Hecker, consilierul de politică externă al cancelarului german, Angela Merkel. Totodată, Dmitro Kuleba a făcut apel la președintele Parlamentului de la Berlin, Wolfgang Schäuble, să facă demersurile necesare pentru ca Bundestagul german să recunoască Holodomorul (Marea Foamete din 1932-1933, n.r.r) drept genocid împotriva poporului ucrainean. Ministrul Kuleba poartă negocieri dificile la Berlin, consideră mass-media.
Marți, ministrul ucrainean de externe a avut șapte întâlniri cu înalți oficiali germani. Miercuri are planificate discuții cu ministrul german de externe, Heiko Maas. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 8, 2021 | Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Știri, UE
ONU, paralizat de pandemie
Consiliul de Securitate a aprobat acordarea unui al doilea mandat lui Antonio Guterres la conducerea ONU. Noul mandat va fi exercitat între 2022 şi 2026. În această perioadă se consideră că Guterres se va concentra pe rezolvarea de conflicte din diferite regiuni.
Secretar general al ONU din ianuarie 2017, fostul premier portughez a fost singurul candidat în cursă. Alte 12 candidaturi individuale nu au fost acceptate pe motiv că nu au fost susţinute de una din cele 193 de ţări membre ale Organizaţiei. Decizia lui Guterres de a rămâne la cârma ONU este considerată o soluție de compromis.
Consiliul de Securitate, arbitru suprem
În cadrul unei scurte sesiuni în spatele uşilor închise, Consiliul de Securitate, esenţial în procesul de numire, a decis în unanimitate să recomande Adunării Generale a ONU să prelungească mandatul secretarului general. Confirmarea oficială a Adunării este aşteptată în câteva săptămâni.
După un prim mandat consacrat limitării consecinţelor potenţial drastice pentru Organizaţie ale politicii unilaterale a lui Donald Trump, Antonio Guterres va trebui să aibă „un plan de luptă pentru toate crizele arzătoare”, consideră un diplomat.
În acest domeniu, bilanţul său din ultimii cinci ani este unul slab, în contextul în care Siria, Yemen sau Mali sunt încă în căutarea unei soluţii politice. A fost găsită o denumire pentru Macedonia, care a devenit Macedonia de Nord. În Libia a demarat un proces de pacificare, însă acolo ONU are un rol marginal. O parte din criticii său au rămas surprinși de decizia luată de Guterres de a rămâne la cârma ONU.
Ambiții strategice
Antonio Guterres este un adept al unei diplomaţii de culise. El a afirmat că va depune toate eforturile pentru a evita o agravare a conflictului din Cipru. El va mai încerca să limiteze conflictul civil din regiunea etiopiană Tigray şi să impulsioneze activitatea Consiliului de Securitate.
Antonio Guterres a fost acuzat că rezultatele primului său mandat sunt limitate. Un exemplu dat este pasivitatea ONU în faţa genocidului asupra etnicilor rohingya în Myanmar începând din 2017.
La începutul lunii mai, Antonio Guterres sublinia că „elementele cheie ale activităţilor” sale se bazează pe discreţie.
„Uneori, pentru a fi eficient, trebuie să acţionezi discret, pentru a stabili canale de legătură între părţi. Ele sunt esenţiale pentru a evita ce e mai rău în confruntări şi pentru a încerca să găsim soluţii”, a spus el atunci. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 8, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri
Igor Dodon, desant electoral în Federația Rusă
Președintele PSRM, Igor Dodon, va avea, în zilele de 18-19 iunie, întrevederi cu diaspora moldovenească din Federația Rusă. El a declarat că pe data de 18 iunie va fi la Sankt Petersburg, iar pe 19 iunie – la Moscova.
Igor Dodon a menționat că pe agenda discuției vor fi trei subiecte principale. Acordul privind securitatea socială dintre cele două țări, anularea pentru moldoveni a activității în bază de patentă și amnistia migrațională pentru moldovenii care au încălcat regimul de ședere pe teritoriul Rusiei.
Acest desant electoral făcut de Igor Dodon în diaspora moldovenească din Moscova și Sankt Petersburg este criticat de opozanții săi politici
”M-au rugat de mai mult timp să avem aceste întrevederi. Sunt câteva subiecte prioritare care-i preocupă ce cetățenii noștri. Primul – Acordul cu privire la protecția socială, anul trecut guvernul nostru a efectuat toate procedurile, dar nu s-a reușit trecerea lui prin Parlament. Noi vom insista ca acest document să fie votat în iulie-august. Al doilea – activitatea în baza patentei. PSRM s-a înțeles, săptămâna trecută, cu deputații din Duma de Stat să fie elaborat un proiect de lege prin care să fie anulată obligația patentei pentru cetățenii Republicii Moldova. Al treilea – amnistia migrațională pentru 55 de mii de cetățeni moldoveni. Federația Rusă a anunțat că 15 iunie este data limită, când persoanele care au încălcat regimul de ședere trebuie să părăsească Rusia. Noi acum negociem ca acest termen să fie făcute unele excepții pentru moldoveni”, a declarat Igor Dodon. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 7, 2021 | Orientul Mijlociu, România, Știri
Președintele Statului Israel, contestat la București
Klaus Iohannis îl va primi marţi la Palatul Cotroceni pe preşedintele statului Israel, Reuven Rivlin. Activiști anti-israelieni au anunțat organizarea unor proteste împotriva vizitei.
„Începând cu ora 9:00, vom picheta intrarea, din Bd. Dr Gheorghe Marinescu, în Palatul Cotroceni, pentru a îl întâmpina pe președintele apartheidului israelian” anunță grupul de inițiativă pe rețelele sociale.
Autorii se prevalează de legislația statului român. Conform Articolul 3, Legea 60, „Nu trebuie declarate în prealabil adunările publice (…) ocazionate de vizite oficiale, precum şi cele care se desfăşoară în exteriorul sau în incinta sediilor ori a imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat” se arată în anunțul de pe rețelele sociale.
Discuții bilaterale
Discuţiile între cei doi președinți vor viza cooperarea economică şi cea în domeniul sănătăţii, inclusiv în ceea ce priveşte contracararea pandemiei de COVID-19, educaţia privind Holocaustul şi schimburile culturale şi interumane dintre cele două ţări.
Miercuri, președintele Israelului va susține un discurs în ședința Camerelor reunite ale Parlamentului. La discursul demnitarului israelian vor asista reprezentanţi ai unor companii din Israel, precum şi invitaţi ai ambasadei din România.
Pe agenda de miercuri a preşedintelui israelian mai figurează convorbiri cu preşedintele Senatului, Anca Dragu, şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban.
În aceeaşi zi, în Parlament, este programat Forumul Economic România – Israel.
Președintele român Klaus Iohannis îl primește pe omologul său israelian
„Vizita de stat a Preşedintelui israelian se înscrie în dinamica foarte bună a contactelor bilaterale la nivel înalt din ultima perioadă, cea mai recentă întrevedere între cei doi şefi de stat având loc cu prilejul participării Preşedintelui României la Forumul Mondial privind Memoria Holocaustului de la Ierusalim, din ianuarie 2020, urmată de discuţii telefonice în lunile martie şi iunie 2020.
Vizita Preşedintelui Reuven Rivlin reflectă soliditatea relaţiei bilaterale, precum şi faptul că Statul Israel rămâne un partener cheie, cu valenţe strategice, al României în Orientul Mijlociu. Parlamentul unicameral de la Ierusalim a ales un nou președinte acum câteva săptămâni .
Situația din Orientul Mijlociu
Discuţiile cu Preşedintele Statului Israel se vor concentra pe modalităţile de dezvoltare şi aprofundare a relaţiilor bilaterale în toate domeniile de interes comun, vizita având loc în contextul aniversării, la 11 iunie 2021, a 73 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte între România şi Statul Israel.
Cu prilejul convorbirilor oficiale, vor fi abordate, de asemenea, cooperarea economică şi cea în domeniul sănătăţii, inclusiv în ceea ce priveşte contracararea pandemiei de COVID-19, educaţia privind Holocaustul şi alte măsuri de combatere a antisemitismului în România, precum şi schimburile culturale şi interumane dintre cele două state.
O atenţie deosebită va fi acordată situaţiei din regiunea Orientului Mijlociu, inclusiv stadiului Procesului de Pace în Orientul Mijlociu, cu accent pe situaţia de securitate din regiune în urma evoluţiilor recente, urmând a fi abordate şi alte teme de actualitate de pe agenda regională şi cea internaţională”, arată comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iun. 7, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri, UE
Votul în diaspora moldovenească, motiv de proteste la Chișinău
După ce au ieșit de la întrevederea cu membrii CEC, deputații PAS și PPDA au declarat în fața protestatarilor că membrii CEC își vor revizui decizia.
Deputatul PAS, Sergiu Litvineneco susține că prin decizia CEC de a acorda un număr mai mic de secții de vot decât a propus MAEIE, se încearcă fraudarea alegerilor parlamentare anticipate care vor avea loc pe 11 iulie.
139 vs. 190
În fața CEC-ului s-au adunat mai mulți simpantizanți al PAS și PPDA. Aceștia cer ca să fie revizuită decizia CEC de a deschide doar 139 de secții de vot în diasporă.
Liderul PAS Igor Grosu a declarat că Maxim Lebedinschi, membrul CEC, care a fost împotriva aprobării numărului de secții de vot propus de Ministerul de Externe este un trădător. Protestarii scandează, „Lebedinschi la gunoi”, „trădător”, „Te-ai hrănit doar din culioace”, „diaspora e cu noi”.
Comisia Electorală Centrală a adoptat pe 5 iunie decizia privind numărul secțiilor de votare pentru diasporă. Astfel, în afara hotarelor R. Moldova, pentru alegerile anticipate din 11 iulie vor fi deschise doar 139 secții de votare, așa cum a fost la alegerile prezidențiale din 2020. Asupra numărului 139 a insistat secretarul general al CEC-ului, fostul socialist Maxim Lebedinschi, chiar dacă Ministerul Afacerilor Interne și Integrării Europene a cerut 190 de secții de votare.
Totodată, CEC a decis în cadrul aceleiași ședințe organizarea a 44 secții de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană, ceea ce reprezintă cu două unități mai mult decât la algerile prezidențiale din 2020. (N.G.)
