de Isac Mihai | iun. 16, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE
Republica Moldova, alegeri parlamentare pe 11 iulie 2021
Partidul Acțiune și Solidaritate ar prefera o coaliție parlamentară formată cu partidele de pe dreapta politică în urma alegerilor parlamentare anticipate. Declarația a fost făcută de liderul interimar PAS, Igor Grosu, în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4, relatează mass-media locală.
„Am prefera o coaliție pe dreapta, cu partenerii noștri tradiționali”, a declarat el.
Întrebat dacă este vorba, inclusiv, despre Platforma DA, Grosu a dat un răspuns afirmativ.
În ce privește „Partidul Nostru” condus de Renato Usatîi, liderul PAS a spus că nu poate să se pronunțe dacă formațiunea respectivă este una de dreapta sau de stânga: „Nu aș vrea să mă dau în aprecieri pentru a nu trezi eventuale reacții”. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 15, 2021 | Arhiva, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, R. Moldova, România, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina la zi
NATO devine treptat o prezență permanentă în bazinul Mării Negre
Liderii NATO au adoptat o Declarație prin care cer Rusiei să își retragă forțele armate de pe teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei. NATO solicită Rusiei să se angajeze în mod constructiv în soluționarea cazului regiunii transnistrene.
Prin intermediul acestei Declarații, NATO și-a reafirmat suportul pentru integritatea și suveranitatea țărilor vizate.
NATO a făcut demersuri repetate pentru ca Federația Rusă să se retragă din Transnistria și alte regiuni de la Marea Neagră.
„Ne reiterăm sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova în cadrul granițelor lor recunoscute la nivel internațional. În conformitate cu angajamentele sale internaționale, cerem Rusiei să retragă forțele pe care le-a staționat în toate cele trei țări fără acordul lor. (…) De asemenea, cerem Rusiei să se angajeze în mod constructiv în procesul de soluționare a regiunii transnistrene. Ne-am angajat să sprijinim reformele democratice ale Republicii Moldova și să oferim asistență prin Inițiativa noastră de construire a capacității de apărare și securitate conexă”, se menționează în Declarație.
Amenințări și provocări
Summitul NATO s-a încheiat cu o declarație comună de 79 de puncte, în care șefii de stat și de guvern ai statelor membre NATO au evidențiat „amenințarea” reprezentată de Rusia și „provocările” generate de China la adresa ordinii internaţionale.
Liderii NATO au specificat că acțiunile agresive ale Rusiei constituie o amenințare la adresa securității euro-atlantice, subliniind în același timp îngrijorarea față de politicile coercitive care sunt în contrast cu valorile fundamentale ale Alianța Atlanticului de Nord.
Nu este prima dată când NATO cere ca Federația Rusă să își retragă trupele din Transnistria și alte regiuni separatiste de la Marea Neagră.
„Influența tot mai mare a Chinei reprezintă provocări pe care trebuie să le abordăm împreună ca Alianță”, se mai precizează în declarația finală a summitului NATO de la Bruxelles.
Cancelarul german Angela Merkel, aflată la ultima prezență la un summit NATO, a declarat că este important ca NATO să privească China ca pe o potențială amenințare, însă păstrând relațiile cu aceasta.
Agenda 2030
Liderii NATO au căzut de acord în privința Agendei 2030 și au luat decizii în mai multe domenii, inclusiv să acționeze mai responsabil în domeniul cibernetic și în domeniul maritim.
De asemenea, liderii NATO au condamnat China pentru că încearcă să își extindă arsenalul armelor nucleare, cooperând cu Rusia în vederea realizării de exerciții militare în zona euro-atlantică, scrie presa română.
Declarația finală a summitului face referire, printre altele la consolidarea NATO ca forum unic și indispensabil pentru consultările transatlantice; sporirea angajamentului față de apărarea colectivă din perspectiva tuturor tipurilor de amenințări prin consolidarea capacităților și a investițiilor; elaborarea unor obiective de reziliență la nivelul întregii Alianțe pentru a face societățile mai puțin vulnerabile la atacuri; intensificarea inovării transatlantice prin crearea unui accelerator tehnologic transatlantic în domeniul apărării.
NATO mai urmărește întărirea parteneriatelor, îndeosebi cu Uniunea Europeană, dar și cu țările din Asia, pentru a apăra ordinea internațională bazată pe reguli; intensificarea sprijinului acordat partenerilor precum Irak, Iordania, Georgia și Ucraina în materie de formare și de consolidare a capacităților de apărare; abordarea consecințelor schimbărilor climatice asupra securității, prin reducerea emisiilor militare; elaborarea următorului Concept Strategic al NATO, care va fi pregătit pentru adoptare la summitul din 2022. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 15, 2021 | Federatia Rusa, România, Știri
NATO, acuzat de diplomația rusă
Summitul NATO, care a avut loc la Bruxelles, a demonstrat că Alianţa nu poate exista fără un „mare duşman”, a declarat Aleksandr Gruşko, ministrul de externe adjunct de la Moscova.
„Summitul de la Bruxelles a dezvăluit din nou codul genetic al NATO: alianţa nu poate exista fără un ‘mare duşman’. La ameninţarea rusă a fost adăugată provocarea chineză”, a subliniat Gruşko.
Ținta China
Luni, la încheierea summitului de la Bruxelles, liderii ţărilor NATO şi-au manifestat preocuparea faţă de Rusia, dar şi faţă de China. Comunicatul de la finalul summitului enumeră între provocări „influenţa crescândă şi politicile internaţionale ale Chinei”, asigurând că aliaţii vor „interacţiona cu China pentru a apăra interesele de securitate ale Alianţei”.
Participanţii la summit au menţionat pe de altă parte că „de mai bine de 25 de ani NATO se preocupă de construirea unui parteneriat cu Rusia, inclusiv prin intermediul Consiliului NATO-Rusia (NRC), iar în timp ce NATO îşi respectă angajamentele internaţionale, Rusia continuă să încalce valorile, principiile, încrederea şi angajamentele stipulate în documentele convenite şi care stau la baza relaţiei NATO-Rusia”.
Periodic și diplomația de la Beijing declară că NATO nu poate exista fără un-mare-dusman. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 15, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri
Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova
Comisia Electorală Centrală (CEC) a Republicii Moldova a decis micșorarea numărului de secţii de votare pentru alegătorii din localităţile din Transnistria, în cadrul alegerilor parlamentare anticipate care vor avea loc pe 11 iulie în fosta republică sovietivă.
Astfel, în localităţi din stânga Nistrului, în municipiul Tighina şi în unele localităţi ale raionului Căuşeni vor fi deschise 41 de secţii de votare în locul celor 44 anunţate la începutul lui iunie.
Decizia CEC de la Chișinău de a majora numărul de secții de vot pentru alegătorii din Transnistria facilita falsificarea rezultatului, au declarat experți locali.
Decizie contestată
Pe 5 iunie, CEC a decis organizarea a 44 de secţii de votare la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 pentru cetăţenii cu drept de vot din regiunea transnistreană, cu două mai multe decât la alegerile prezidenţiale de anul trecut.
Decizia iniţială a CEC a fost aspru criticată de experţi şi partide de opoziţie, care au avertizat despre riscul fraudării alegerilor, iar Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova a avertizat asupra unor riscuri la adresa securităţii naţionale.Conform datelor oficiale din Registrul de Stat al Alegătorilor din Republica Moldova, în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului autorităţilor constituţionale de la Chişinău, sunt înregistraţi peste 258.000 de cetăţeni cu drept de vot ai Republicii Moldova.
Diferite partide au amenințat CEC de la Chișinău cu proteste dacă vor deschide prea multe secții de vot pentru alegătorii din Transnistria.
Totodată, autoritatea electorală a aprobat deschiderea a 146 de secţii de votare în străinătate la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, deşi Ministerul de Externe de la Chișinău a propus deschiderea a peste 190 de secţii.
Demersuri electorale
„La fiecare scrutin electoral, după aprobarea hotărârilor CEC ce enumerau lista secțiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului și mun. Bender (nr.4965 din 05.06.2021, nr.4301 din 26.09.2020 etc), prin canalul de comunicare de la nivelul reprezentanților politici în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană și al Comisiei Unificate de Control, Chișinăul a informat Tiraspolul și partenerii din 5+2 despre locația acestor secții, ziua și programul de activitate în ziua alegerilor. Se reitera că ordinea publică va fi asigurată doar de către colaboratorii de poliție, dar și se înainta solicitarea asigurării liberei deplasări a alegătorilor la aceste secții, precum și a circulației nestingherite a funcționarilor electorali înainte de ziua alegerilor și în ziua desfășurării scrutinului electoral, iar după obținerea reacțiilor de resort era/este informată neîntârziat CEC, se arată în comunicatul Biroului de Reintegrare.
În cazul revizuirii sau modificării numărului sau amplasării anumitor secții se remit demersuri informative repetate către Tiraspol pentru a nu fi create impedimente artificiale în calea liberei circulații.
Referitor la lista secțiilor de votare și a căilor de acces la acestea se preciza de fiecare dată că ele trebuie să reflecte rezultatele consultărilor cu autoritățile publice locale, iar în privința comunei Corjova și a mun. Bender s-a atras atenția că aceste localități au un regim sporit de securitate, în care există perimetre teritoriale aflate în afara controlului efectiv din partea autorităților constituționale, și respectiv, în caz de potențiale incidente, securitatea și ordinea publică nu poate fi asigurată de către organele competente ale Republicii Moldova, cu recomandarea de a consulta și opinia MAI în calitate de instituție ce gestionează domeniul de ordine publică.
Lipsa garanțiilor
CEC înainte de a aproba hotărârea nr.4965 din 05.06.2021 a primit avizul Biroului, prin care s-a reiterat clar, că doar cu garanții de asigurare a ordinii publice pot fi deschise aceste secții de votare.
Avizele formulate de către alte instituțiile naționale de profil (SIS, MAI, autorități publice locale ș.a.) și care vin cu recomandări privind buna desfășurare a procesului electoral sau cu semnalări privind existența unor aspecte sensibile sunt examinate de către CEC, care ulterior se reflectă și se argumentează în hotărârile aprobate în acest sens, Biroul sau Vicepremierul nu au capacitatea de a influența sau de a modifica deciziile Comisiei care dispune de autonomie decizională.
Reamintim, că problema liberei circulații și cea a asigurării protecției drepturilor omului în regiunea transnistreană sunt priorități constante ale Chișinăului, care le menține în toate formatele de negocieri existente privind reglementarea transnistreană și întreprinde toate eforturile posibile în vederea onorării obligațiilor pozitive față de cetățenii săi.
Totodată, atragem atenția că în conformitate cu prevederile art.38 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova și art.2 alin.(1) din Codul Electoral, dreptul de vot este universal, egal, direct, secret și liber exprimat, și respectiv, nimeni din cetățenii Republicii Moldova, indiferent de locul de trai pe teritoriul țării nu poate fi limitat în exercitarea acestui drept, precum și asupra acestora nu pot fi exercitate influențe în măsură să îngrădească participarea la alegeri și exprimarea liberei lor voințe, fapt ce presupune și depolitizarea integrală a subiectului dat. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 15, 2021 | Balcani, România, Știri, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Preşedintele sârb Aleksandr Vucic a declarat că s-a ajuns la un acord pentru a organiza o nouă rundă de dialog sârbo-kosovar până la sfârşitul lunii iulie. Anunțul a avut loc după o nouă rundă de negocieri Belgrad-Pristina care a avut loc la Bruxelles sub egida UE.
„S-a ajuns la un acord pentru a continua dialogul până la sfârşitul lui iulie şi eu sper că acesta este un lucru important ce va putea garanta menţinerea păcii şi a stabilităţii”, a spus Vucic.
Anterior, UE și SUA au încercat să impulsioneze diferite formate de negocieri dintre Belgrad și Priștina care să vizeze și independența provinciei. Belgradul are sprijinul declarat al Federației Ruse și Chinei, membrii ai Consiliului Permanent de Securitate al ONU.
Acuzații politice
Vucic a acuzat Pristina că duce lipsă de responsabilitate şi de simţ al realităţii şi că nu doreşte să respecte acordurile pe care le-au semnat albanezii kosovari şi să discute despre o Comunitate a Municipalităţilor Sârbe.
(Membrii delegaţiei de la Pristina) „au cerut să audă, urgent şi imediat, că noi vom recunoaşte independenţa Kosovo. Faptul că sârbii vor să participe la liturghii în propriile lor biserici este ceva la care ei se referă ca fiind incidente şi provocări”, consideră Aleksandar Vucic.
El a mai spus că va discuta cu etnici sârbi din Kosovo în următoarele zile, adăugând că este „foarte speriat” după ce a văzut „câtă iresponsabilitate va trebui Belgradul să înfrunte în viitor”.
„Suntem gata să acceptăm orice zi sau dată pentru reluarea discuţiilor – aceasta este foarte important şi pentru noi nu există nimic mai important decât să asigurăm siguranţa şi securitatea locuitorilor din Kosovo-Metohia şi să respectăm tot ce a fost semnat”, a declarat Vucic.
Belgradul refuză să recunoască proclamația de independență și continuă să se refere la regiune sub numele de Kosovo și Metohia.
Potrivit preşedintelui sârb, înainte de întâlnirea din iulie cu delegaţia Pristinei, echipe tehnice vor discuta problema persoanelor dispărute.
Serbia mizează pe sprijinul rus în problema Kosovo
Speranțe europene
Reprezentantul european Miroslav Lajcak a anunţat la rândul său că cele două delegaţii au acceptat să-şi continue discuţiile, notând că reuniunea „nu a fost uşoară, dar e important că a avut loc” şi că a fost prima întâlnire cu Albin Kurti ca nou şef al executivului din Kosovo.
„Cei doi lideri au avut un schimb foarte deschis şi franc cu privire la ce se aşteaptă fiecare de la acest dialog, iar procesul va continua”, a rezumat Lajcak.
La rândul său, noul premier kosovar a deplâns în declaraţii pentru media din Kosovo respingerea propunerilor sale de către liderul sârb, adăugând că din partea delegaţiei kosovare „reuniunea a fost constructivă”.
Reuniunea a fost „foarte dură”, a confirmat pentru media unul dintre participanţi, menţionând că totuşi faptul că cele două părţi au acceptat să continue procesul este în sine un lucru pozitiv.
Falanga Vetëvendosje
Întâlnirea a fost prima de la victoria lui Albin Kurti la alegerile legislative kosovate din februarie. Premierul, membru al mişcării de stânga Vetëvendosje (VV), s-a angajat să adopte o nouă abordare în discuţiile cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic.
Vetëvendosje (Mișcarea pentru Autodeterminare în albaneză) este cunoscută pentru tacticile radicale folosite pentru obținerea recunoașterii independenței Republicii Kosovo.
VV a organizat periodic proteste masive față de prezența trupelor străine pe teritoriul Republcii Kosovo.
Guvern paralel
Relaţiile dintre cei doi vecini din Balcani rămân complicate, la peste 20 de ani de la separarea lor prin război. Cea mai recentă întrevedere între liderii celor două ţări datează din iulie 2020.
Belgradul refuză să recunoască independenţa fostei sale provincii, proclamată în 2008. Serbia poartă un război permanent împotriva recunoașterii internaționale a Republicii Kosovo. Aproximativ 15 state și-au retras recunoașterea diplomatică, majoritatea din Africa, zona Caraibelor și Pacific.
5 state UE nu recunosc independența Republicii Kosovo, inclusiv Spania, România și Slovacia. În pofida acestei situații UE și SUA sprijină orice formă de negocieri între Belgrad și Priștina care ar putea duce la independența regiunii.
Acordul semnat în 2013 prevederea crearea unei asociaţii de 10 municipalităţi unde sârbii sunt majoritari în Kosovo. Majoritatea etnicilor sârbi este concentrată în nordul Kosovo. Acordul a rămas blocat din cauza neînțelegerilor dintre Belgrad şi Pristina privind competenţelor lor.
Belgradul este acuzat că subminează statalitatea kosovară prin menținerea unui sistem guvernamental paralel. (K.P.)
