Human Rights Watch acuză Hamas de crime de război împotriva civililor israelieni

Human Rights Watch acuză Hamas de crime de război împotriva civililor israelieni

Statul Israel rămâne sub amenințarea teroristă

Statul Israel rămâne sub amenințarea teroristă

Grupurile armate palestiniene din Fâşia Gaza care au lansat în luna mai rachete în direcţia unor zone rezidenţiale din Israel au comis „crime de război”, a acuzat organizaţia non-guvernamentală Human Rights Watch (HRW).

Între 10 şi 21 mai, în cursul războiului dintre statul evreu şi grupuri armate din Gaza, inclusiv mişcarea Hamas, tirurile de rachetă dinspre enclava palestiniană s-au soldat cu 13 morţi, majoritatea absolută fiind civili.

HRW notează că „rachetele şi obuzele lansate de grupurile armate palestiniene nu dispun de sisteme de ghidaj, ceea ce le face foarte lipsite de precizie cînd sînt lansate în direcţia unor zone unde se află civili”. Aceste tiruri au provocat un „număr nedeterminat” de victime chiar în interiorul Fîşiei Gaza, subliniază organizaţia.

„Lansarea de rachete pentru a ataca zone civile reprezintă crimă de război”, consideră HRW într-un comunicat. Eric Goldstein, director HRW pentru regiunea Orientului Mijlociu şi Africii de Nord.

Tribunal contestat

Sursa citată a menţionat că „eşecul autorităţilor Hamas şi al guvernului israelian de a-şi trage forţele la răspundere pentru presupuse crime de război scoate în evidenţă importanţa Curţii penale internaţionale (CPI)”.

Această instanţă a anunţat la începutul acestui an deschiderea unei anchete cu privire la presupuse crime de război comise în teritoriile palestiniene. Iniţiativa este respinsă de Israel, dar salutată de palestinieni. HRW a acuzat deja la sfîrşitul lui iulie Hamas şi Israelul de „presupuse crime de război”. Hamas a asigurat că s-a străduit să „evite să ia drept ţintă civili”. Diplomaţia israeliană i-a calificat pe cercetătorii ONG-ului drept „propagandişti care se dau drept apărători ai drepturilor omului, dar nu merită să fie luaţi în serios”. (K.P.)

Share our work
Războiul migranților, Lituania militarizează granița belarusă

Războiul migranților, Lituania militarizează granița belarusă

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, sub sancțiunile UE

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, sub sancțiunile UE

Lituania va desfăşura membri ai forţelor sale armate la frontiera cu Belarus, conform unui decret semnat de preşedintele Gitanas Nauseda. Măsura are rolul de a stopa creșterea bruscă a numărului migranţilor ilegali.

Nauseda a semnat decretul care extinde puterile armatei în zona frontalieră, dând curs unei cereri din partea parlamentului de la Vilnius. Măsura le va permite militarilor să oprească şi să percheziţioneze persoane şi vehicule şi să folosească ”echipament special” neprecizat.

Măsuri complexe

Forţele armate ale statului NATO urmează să-şi coordoneze activităţile cu poliţia de frontieră şi cu serviciile de informaţii.

De la începutul anului, circa 4.026 de migranţi au intrat ilegal în Lituania dinspre Belarus, comparativ cu numai 74 în 2020. Situaţia s-a stabilizat în ultimele zile, potrivit ministrului de interne lituanian Agne Bilotaite.

Un număr extrem de mare de migranţi au ajuns în Lituania, Letonia şi Polonia în ultimele săptămâni.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a fost acuzat că a deschis graniţele ţării sale ca formă de presiune asupra Uniunii Europene pentru ca aceasta să ridice sancţiunile instituite împotriva regimului său, după contestata sa realegere în funcţie în urmă cu un an.

El a anunţat la sfârşitul lui mai că nu-i va mai împiedica pe migranţi să treacă granița cu UE.

Germania, ținta migranților ilegali

Germania, ținta migranților ilegali

Sârma ghimpată umanitară

Ucraina trimite sârmă ghimpată ca „ajutor umanitar” pentru Lituania, aceasta urmând să fie folosită pentru a ridica o uriașă barieră la granița cu Belarusul. Bariera are ca scop oprirea migranților pe care regimul Lukașenko îi trimite în Lituania sub formă de răzbunare pentru sancțiunile impuse de Uniunea Europeană.

Livrarea de „ajutor umanitar” este menită să ajute Lituania să asigure securitatea frontierei sale, au precizat autoritățile de la Kiev. Încă două transporturi vor urma, potrivit comunicatului, citat de Agerpres.

Lituania se luptă cu un aflux în creştere de migranţi, în special din Orientul Mijlociu, dinspre frontiera sa cu Belarusul. De aceea, autorităţile de la Vilnius vor să monteze un gard de sârmă ghimpată de-a lungul frontierei de 700 km.

Surse politice europene au declarat că Lukașenko aduce special migranții din Irak pentru a-i trimite apoi peste granița cu Lituania. UE a făcut unele demersuri pe lângă guvernul irakian pentru a opri acest flux, fără a avea succesul scontat. (K.P.)

Share our work
Chișinău, războiul rece al fotbalului împotriva Kosovo

Chișinău, războiul rece al fotbalului împotriva Kosovo

Kosovo, problema strategica în fotbalul internațional

Kosovo, problema strategica în fotbalul internațional

Autoritățile de la Chișinău au refuzat să acorde viză jucătorului echipei Dinamo Zagreb, kosovarul Lirim Kastrati. Surse apropiate clubului croat au amenințat cu boicotarea meciului din data de 17 august ca semn de protest. Nu este pentru prima dată când situația politică afectează relațiile sportive dintre Chișinău și Priștina.

Federația de Fotbal de la Chișinău, citată de BIRN, a declarat că nu este la curent cu situația creată. Sursa citată a subliniat că nu au fost contactați de clubul croat pentru a primi asistență.

Problemă geopolitică

Republica Moldova nu au acordat viză fotbalistului clubului croat datorită faptului că acesta este cetățean al Republicii Kosovo. Statul balcanic nu este recunoscut de Republica Moldova.

Media croată a precizat că Dinamo Zagreb este în contact permanent cu UEFA pentru rezolvarea acestei probleme. Clubul croat dorește să convingă autoritățile de la Chișinău că politica nu are ce căuta în fotbal.

Lirim Kastrati a primit anterior viză în Federația Rusă pentru a juca pentru clubul croat. Federația Rusă nu recunoaște nici ea independența Republicii Kosovo, declarată în data de 17 februarie 2008.

97 de state membre ale ONU recunosc în acest moment independența statului balcanic, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie și majoritatea statelor membre UE. Între Belgrad și Priștina se duce un război diplomatic permanent în jurul recunoașterii acestui statut de către diferite țări.

Precedent periculos

Nu este pentru prima dată când Republica Moldova refuză să acorde vize sportivilor din Kosovo. Meciul de fotbal moldo-kosovar, care trebuia să se desfășoare la Chișinău în 2020, a fost găzduit de Italia datorită relațiilor inexistente dintre cele două state.

Antrenorul principal al echipei naționale a Reopublicii Moldova din acel moment, Engin Firat, a menționat acest lucru și într-un interviu acordat presei.

Avem probleme politice cu Kosovo. Nu putem juca în Kosovo, iar Kosovo nu poate juca în Moldova. Mai întâi trebuie să rezolvăm această problemă și apoi să ne gândim la meciuri” a declarat acesta.

Și în timpul turului de calificare pentru Cupa Mondială din 2018, naționala Kosovo a avut probleme similare cu Ucraina. Kievul nu recunoaște independența Republicii Kosovo.

Drept urmare, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei nu le-a permis jucătorilor echipei naționale kosovare să vină în Ucraina folosind pașapoarte kosovare, iar meciul s-a jucat pe un teren neutru – în orașul polonez Cracovia. (K.P.)

Share our work
Merkel, desant geopolitic la Moscova și Kiev

Merkel, desant geopolitic la Moscova și Kiev

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Cancelarul german Angela Merkel se va deplasa săptămâna viitoare la Moscova și Kiev, unde se va întâlni cu preşedinţii rus şi ucrainean, Vladimir Putin, respectiv Volodimir Zelenski.

Angela Merkel urmează să efectueze o vizită la Moscova vineri, 20 august, iar apoi se va deplasa la Kiev – duminică, 22 august, a anunţat vineri purtătorul său de cuvânt, Steffen Seibert.

„Vom oferi detalii despre programul său la începutul săptămânii viitoare”, a precizat el într-o conferinţă de presă.

Situație complicată

Vizita cancelarului german intervine pe fondul tensiunilor între Ucraina şi alte ţări vecine cu Belarus şi al intenţiei Germaniei de a duce la capăt proiectul de gazoduct Nord Stream 2.

SUA şi Germania au ajuns la un acord în iulie privind realizarea acestui proiect energetic, după ce Washingtonul a încetat să mai protesteze faţă de construcţia gazoductului, în schimbul garanţiilor că Berlinul va ajuta Ucraina ca această conductă să nu-i pună în pericol securitatea energetică.

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Nord Stream 2, problema eternă

Angela Merkel a recunoscut că rămân încă numeroase aspecte de rezolvat în legătură cu Nord Stream 2, proiect privit cu multă suspiciune de Ucraina şi, de asemenea, de unele ţări din Uniunea Europeană, precum Polonia şi ţările baltice, având în vedere creşterea dependenţei energetice a Germaniei de Rusia.

Cancelarul german a pledat întotdeauna pentru necesitatea menţinerii unui dialog cu Moscova, chiar şi în momentele de maximă tensiune bilaterală sau multilaterală. Merkel a făcut referire la rolul strategic al Rusiei în conflictele internaţionale majore, cum ar fi Siria sau Afganistan. (K.P.)

Share our work
Kozak, întâlniri secrete la Chișinău

Kozak, întâlniri secrete la Chișinău

Vladimir Putin, înger geopolitic pentru Transnistria

Vladimir Putin, înger geopolitic pentru Transnistria

Reprezentantul administrației prezidențiale a Federației Ruse, Dmitrii Kozak, care a venit miercuri, 11 august, în Republica Moldova nu s-a limitat doar la întrevederi cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Potrivit surselor locale, după ce a stat la vorbă cu Maia Sandu, Kozak a mers la sediul Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova, acolo unde era așteptat de către Igor Dodon și Vladimir Voronin.

Mai mult decât atât, sursele noastre susțin că Voronin, Dodon și Kozak au vorbit mai bine de doua ore. Întâlnirea ar fi avut un caracter strict secret, departe de ochii presei. Participanții nu au făcut declarații presei.

Transnistria-bombă-geopolitică-la-granița-NATO.

Transnistria, bombă geopolitică la granița NATO

Intermezzo transnistrean

Conform unor surse politice locale, Dmitrii Kozak a mai avut întrevederi cu o delegație transnistreană, condusă de Galina Antiufeeva, vicepreședinta Sovietului Suprem de la Tiraspol. Printre oficialii de la Tiraspol participanți s-au mai numărat Vitali Ignatiev, negociatorul-șef al regimului transnistrean, și diferiți factori de conducere din Executivul din zona separatistă.

În aceată iarnă în Transnistria vor avea loc alegeri prezidențiale, eveniment cu final așteptat. Actualul lider de la Tiraspol nu are niciun contracandidat care ar putea să îi pună în pericol noul mandat.

Reamintim că după întrevederea cu președinta Sandu, Kozak a declarat că Rusia nu poate să se implice direct, întrucât conflictul ține doar de Republica Moldova și regiunea transnistreană.

Rusia este gata să acorde asistență pentru a facilita înțelegea dintre Transnistria și Republica Moldova. Noi nu suntem pregătiți să înaintăm condițiile noastre propii. Aceasta nu ne privește pe noi”, a declarat acesta.

Pe 19 septembrie 2021, pentru alegerile parlamentare din Federația Rusă, Moscova va deschide peste 20 de secții de vot în zona controlată de autoritățile de la Tiraspol. Aici vor putea vota cei peste 200 de mii de persoane din Transnistria care au cetățenia Federației Ruse. Până în acest moment autoritățile de la Chișinău nu au făcut nicio declarație în acest sens. (K.P.)

Share our work