de Isac Mihai | sept. 3, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, Știri, Ucraina
Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova
Problema eliminării muniției ruse depozitate în satul Cobasna din regiunea transnistreană ar trebui să intre sub monitorizare internațională, a declarat vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Vlad Kulminski, pe 2 septembrie, la postul de televiziune Publika TV.
Acesta a menționat că problema a fost rediscutată în timpul vizitei la Chișinău a adjunctului șefului administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak, care a confirmat disponibilitatea Moscovei de a participa la acest proces, însă nu au existat consultări detaliate pe această temă, întrucât durata scurtă a vizitei oficialului rus nu a permis.
Muniție expirată
„În principiu, nu s-a spus nimic nou: s-au anunțat pregătirile pentru lucrul pe această temă. Aproximativ 20.000 de tone de muniție sunt depozitate în Cobasna, din care 10.000 de tone sunt expirate. Sunt periculoase pentru toată lumea. Nu este vorba de geopolitică, ci de securitate fizică”, a subliniat vicepremierul.
Depozitele militare din satul Cobasna au fost create în 1949. Au constituit un arsenal strategic pentru diferite tipuri de muniții ale Armatei a 14-a sovietice. Majoritatea munițiilor au fost aduse acolo din Europa de Est, după prăbușirea Pactului de la Varșovia.
În cadrul emisiunii, negociatorul moldovean a precizat că poziția Chișinăului cu privire la necesitatea retragerii complete a trupelor rusești de pe malul stâng al Nistrului rămâne neschimbată.
Abordare politică
„Poziția Republicii Moldova în acest sens nu s-a schimbat niciodată și a fost consecventă. Republica Moldova are statutul de stat neutru, iar această neutralitate trebuie să fie pe deplin asigurată. Acest subiect este legat atât de relațiile bilaterale, cât și de cele multilaterale, trebuie să lucrăm în mai multe direcții. Procesul poate fi asigurat doar printr-o abordare politică și pașnică”, a declarat Kulminski.
Prezența rusă în Transnistria a reprezent unul dintre punctele de pe agenda întâlnirii dintre Kulminski și reprezentantul Tiraspolului Vitali Ignatiev, care a avut loc pe 3 septembrie la sediul OSCE din Bender. Reprezentantul moldovean și-a exprimat regretul că formatul reuniunii permanente „5 + 2” (OSCE, Rusia, Ucraina – ca mediatori și garantanți, Statele Unite și Uniunea Europeană – în calitate de observatori) și-a pierdut eficacitatea în ultimii 10 -12 ani, dar a recunoscut că nu s-a găsit încă nicio alternativă la acest format. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 31, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Ierusalim, noi eforturi diplomatice
Ministrul israelian al apărării, Benny Gantz, a avut duminică o întrevedere cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, la Ramallah, în Cisiordania ocupată, aceasta fiind prima întrevedere la acest nivel după instalarea la putere a premierului israelian Naftali Bennett, în iunie.
Gantz s-a deplasat duminică la Ramallah, sediul Autorităţii Palestiniene, pentru discuţii cu liderul palestinian centrate pe securitate şi economie, au precizat luni surse oficiale.
Sprijin american
Această întâlnire a avut loc la câteva ore după revenirea lui Bennett din SUA, unde a avut o întrevedere cu preşedintele american Joe Biden. Liderul de la Casa Albă a cerut reluarea negocierilor dintre Israel și tabăra palestiniană.
Gantz, care conduce un partid centrist membru al guvernului israelian de coaliţie, l-a asigurat pe Abbas că „Israelul caută să ia măsuri menite să întărească economia Autorităţii Palestiniene”. „Ei au discutat de asemenea despre mijloacele de ameliorare a securităţii şi situaţiei economice în Cisiordania şi în Fâşia Gaza” şi „au convenit să continue dialogul”, precizează un document al Ministerului Apărării israelian.
Presedintele SUA, Donald Trump, a avut o relație apropiată cu Benjamin Netanyahu
Moștenirea Bibi
Relaţiile dintre Israel şi Autoritatea Palestiniană s-au deteriorat în decursul ultimilor ani. O parte a mass-media internațională, fostul premier israelian Benjamin Netanyahu, la putere între 2009 şi 2021 şi dispreţuit de palestinieni, nu a realizat niciun efort substanţial pentru soluţionarea conflictului israeliano-palestinian, autorizând expansiunea continuă a coloniilor evreieşti în Cisiordania, considerate ilegale de justiţia internaţională.
Succesorul său, Naftali Bennett, este considerat un naţionalist radical, care se opune creării unui stat palestinian şi care este un fost lider al unui grup de presiune al coloniştilor evrei. Cabinetul său a subliniat că executivul lui Bennett, format din partide începând de la extrema dreaptă până la dreapta naţionalistă, nu are nicio intenţie de a demara noi negocieri de pace cu palestinienii.
Politică palestiniană
Înalţi responsabili israelieni au semnalat intenţia guvernului de la Ierusalim de a întări Autoritatea Palestiniană în faţa islamiştilor aflaţi la putere în Fâşia Gaza. Hamas a câștigat teren în mediile palestiniene din Orientul Mijlociu și importanta diasporă.
Israelul şi Hamas s-au confruntat în luna mai într-un război-fulger de 11 zile, în timpul căruia 260 de palestinieni au fost ucişi de lovituri israeliene asupra Gaza. În Israel, tirurile de rachete dintre Fâşia Gaza s-au soldat cu 13 morţi. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 30, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ucraina vrea consolidarea parteneriatului cu SUA
Preşedintele american Joe Biden se va întâlni miercuri cu omologul său ucrainean Vladimir Zelenski la Casa Albă. Întrevederea se vrea un semn de solidaritate între cele două ţări.
Întâlnirea are loc două zile mai târziu decât fusese programată iniţial, în contextul în care Biden supervizează reacţia autorităţilor americane la uraganul Ida şi retragerea trupelor SUA din Afganistan.
Sprijin american
„Vizita va confirma sprijinul de neclintit al SUA faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în contextul agresiunii în derulare a Rusiei”, se arată într-un comunicat al Casei Albe.
Cei doi lideri vor discuta despre securitatea energetică, precum şi despre sprijinul Casei Albe pentru „eforturile preşedintelui Zelenski de a combate corupţia şi de a implementa o agendă de reforme bazată pe valorile noastre democratice comune”, se mai menţionează în comunicat.
Întâlnirea are loc după ce administraţia Biden a anunţat luna trecută un acord cu Germania care are ca scop parţial să aplaneze îngrijorările Ucrainei în legătură cu conducta Nord Stream 2 care se construieşte sub Marea Baltică pentru a transporta gaz din regiunea arctică din Rusia în Germania.
Statele Unite sprijină integritatea Ucrainei
Presiune rusească
Kievul şi Moscova sunt în dispută de când Rusia a anexat de la Ucraina peninsula Crimeea în 2014 şi i-a susţinut pe separatişti în conflictul din regiunea Donbas din estul Ucrainei, despre care Kievul spune că a făcut 14.000 de morţi.
Kievul se teme că Nord Stream 2 va fi folosită ca instrument geopolitic de Rusia şi a încercat să obţină garanţii privind statutul său de ţară de tranzit pentru gaz după ce conducta va deveni operaţională.
Ucraina a organizat recent o reuniune la nivel înalt pentru lansarea Platformei Crimeea, un nou mecanism internațional destinat consolidării sprijinului internațional pentru integritatea Ucrainei. Statele Unite și alte state membre UE și NATO au fost reprezentate la lucrările forumului. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 29, 2021 | Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Știri
Hamas, mulțumit de victoria talibană
Oficiali ai Hamas efectuează o vizită la Kabul pentru a negocia deschiderea unei reprezentanțe a organizației pe lângă regimul taliban, au declarat surse din serviciile de securitate sudaneze. Informația nu a fost confirmată oficial de liderii Hamas ori ai regimului taliban, declară mass-media sudaneză. O parte din statele occidentale și-au suspendat operațiunile de evacuare ori le-au stopat complet.
Autoritățile de la Khartoum sunt îngrijorate de relansarea mișcărilor radicale islamiste în propria regiune, sub impulsul preluării puterii la Kabul de către talibani. Semnale similare au lansat majoritatea cancelariilor occidentale, îngrijorate că Afganistan poate deveni un refugiu pentru organizațiile teroriste din alte regiuni,
Felicitări teroriste
Mişcarea islamistă palestiniană Hamas, la putere în Fâşia Gaza, i-a felicitat anterior pe talibani pentru ‘victorie’, după ce aceştia au preluat din nou controlul în Afganistan.
Gruparea armată palestiniană, considerată teroristă de Israel, UE, SUA şi alte state occidentale, ‘felicită mişcarea talibanilor şi pe conducătorii săi curajoşi pentru această victorie, care este încununarea îndelungatei sale lupte în aceşti ultimi 20 de ani’.
Axa Gaza-Kabul
Hamas, mişcarea islamistă aflată la putere din 2007 în Gaza şi legată de mişcarea Fraţii Musulmani, a urat ‘poporului şi liderilor afgani să ajungă la unitate, stabilitate şi prosperitate’.
În opinia Hamas, ‘victoria’ talibanilor arată că ‘rezistenţa popoarelor, în fruntea cărora (se află) poporul palestinian în luptă, este menită victoriei’.
După două decenii de prezenţă militară occidentală, Afganistanul se află de duminică în mâinile talibanilor, care patrulează pe străzile din Kabul şi s-au instalat la palatul prezidenţial, după colapsul forţelor guvernamentale şi fuga din ţară a preşedintelui Ashraf Ghani.
Insurgenţii islamişti afgani lansaseră în mai o ofensivă în toată ţara, în timp ce Statele Unite şi NATO începeau retragerea forţelor lor militare. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 29, 2021 | Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Știri
Armata turcă părăsește Kabulul
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a declarat reticent ca talibanii să asigure securitatea aeroportului din Kabul, iar Turcia gestionarea sa. El a afirmat, afirmând că Ankara s-ar putea găsi într-o poziţie delicată în cazul unui nou atentat major.
Autoritățile de la Ankara intenționau să se implice în securizarea şi gestionarea aeroportului din capitala afgană, cerând sprijinul altor state NATO. Turcia a demarat însă miercuri retragerea contingentului de soldați din Afganistan, semn al unei posibile abandonări de către Ankara a acestui obiectiv de securizare.
Negocieri fără rezultat
În această săptămână, Erdogan a declarat că Turcia a avut primele negocieri cu talibanii care, potrivit spuselor sale, vor să supervizeze securitatea aeroportului, permiţând în acelaşi timp ca Turcia să gestioneze logistica sa.
„Ce spun talibanii în legătură cu aeroportul? Ei spun: ‘Daţi-ne securitatea, iar voi exploataţi-l’. Cum am putea să vă încredinţăm securitatea?”, a declarat Erdogan, conform unor comentarii publicate duminică de mai multe media, printre care şi agenţia oficială de presă Anadolu.
„Să admitem că preluaţi în grijă securitate, însă atunci ce spunem lumii dacă acolo se va produce o nouă baie de sânge? Nu este simplu”, a adăugat el.
„În prezent, intenţionăm să ne menţinem prezenţa diplomatică”, a declarat el, adăugând că planurile sunt permanent actualizate în funcţie de situaţia securităţii.
Atentat sângeros
Peste o sută de persoane au murit, între care 13 soldaţi americani, în atentatul sinucigaş de joi revendicat de gruparea jihadistă Stat Islamic în faţa aeroportului din Kabul, un atac care a încetinit ritmul decolărilor înainte de data-limită fixată pentru marţi de preşedintele american Joe Biden pentru finalizarea evacuărilor.
Noi alertă de atentate complică aceste evacuări supervizate de forţele americane, în timp de preşedintele SUA, Joe Biden, a atras atenţia că un nou atac este extrem de probabil.
Turcia şi-a încheiat operaţiunea de evacuare şi a mutat ambasada, care a fost deplasată în incinta aeroportului, în locul său original, a declarat Erdogan.
„Avem pregătite toate planurile alternative necesare. Prioritatea este securitatea personalului nostru”, a spus el.(K.P.)
