de Isac Mihai | sept. 9, 2021 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
UE menține sancțiunile
Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană a decis, miercuri, prelungirea cu șase luni a sancțiunilor impuse Rusiei din cauza destabilizării situației din Ucraina și a subminării suveranității și integrității teritoriale a statului ucrainean.
Decizia trebuie aprobată de Consiliul UE și, ulterior, publicată în Jurnalul Oficial al UE. Aceste sancțiuni impuse de UE au fost prelungite în mod regulat, începând cu martie 2017. În momentul de față, pe lista sancțiunilor sunt 177 de persoane fizice și 48 de persoane juridice. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 8, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Moldova Politică, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova
Liderul regimului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a îndemnat locuitorii din Transnistria care au cetățenia rusă să voteze la alegerile deputaților din Duma de Stat din Rusia, care sunt programate pentru 19 septembrie. Potrivit lui, transnistrenii „nu se văd în afara proceselor politice și civile care au loc în Rusia”. „Aceste alegeri au o mare importanță și pentru republica noastră – sprijinul pentru pace și stabilitate pe Nistru, dezvoltarea socio-economică a Transnistriei”, a spus el, îndemnând locuitorii regiunii „să-și exercite dreptul constituțional de a alege viitorul Rusiei lor iubite”. Aproximativ 500 de mii de oameni locuiesc în Transnistria, dintre care aproximativ jumătate au și cetățenie rusă. La alegerile din 19 septembrie, Comisia Electorală Centrală a Federației Ruse va deschide 27 de secții de votare în regiunea transnistreană.
Kievul protestează
Anterior Ucraina a protestat faţă de decizia Moscovei de a stimula participarea la alegerile parlamentare rusești din septembrie a peste 400 de mii de locuitori din Donbas. Acestea vor avea loc în perioada 17-19 septembrie, liderii separatiști din Doneţk şi Lugansk salutând decizia părții ruse. În ultimii ani sute de mii de locuitori din est au primit cetățenia Federației Ruse, o parte părăsind regiunea de conflict.
Ucraina “protestează cu fermitate împotriva aprobării de către Comisia Electorală Centrală a Rusiei decizia de a implica populaţia din teritoriile temporar ocupate în regiunile Doneţk şi Lugansk ale Ucrainei în alegerile din septembrie pentru Duma de Stat prin vot electronic”, a transmis Ministerul ucrainean de Externe într-un comunicat.
Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei
Alegeri ilegale
“Astfel de acţiuni ale părţii ruse, precum şi organizarea ilegală a alegerilor pentru Duma de Stat pe teritoriul temporar ocupat al Republicii Autonome Crimeea şi oraşul Sevastopol, constituie o încălcăre flagrantă a normelor şi principiilor dreptului internaţional, Constituţiei şi legislaţiei actuale a Ucrainei”, subliniază MAE ucrainean.
Kievul și o parte importantă din comunitatea internațională consideră că Rusia a anexat ilegal în 2014 peninsula Crimeea şi portul său Sevastopol, baza permanentă a Flotei ruse din Marea Neagră. Partea rusă respinge acuzațiile, făcând trimitere la un referendum desfășurat în Crimeea prin care a fost decisă intrarea regiunii în cadrul Rusiei.
“Organizarea procesului electoral în teritoriile ocupate ale Ucrainei şi participarea populaţiei locale, căreia i-a fost impusă cu forţa cetăţenia rusă, pune sub semnul întrebării legitimitatea rezultatelor electorale”, subliniază diplomaţia ucraineană.
MAE ucrainean mai cere de asemenea Moscovei “să anuleze toate deciziile ilegale privind teritoriile ocupate temporar şi să înceteze să întreprindă acţiuni îndreptate spre o mai mare integrare a populaţiei din teritoriile ocupate temporar în spaţiul politic şi socio-juridic al Federaţiei Ruse”.
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Pașaportizare pe bandă rulandă
Comisia Electorală Centrală a Rusiei a adoptat o rezoluţie care permite locuitorilor din Donbas cu cetăţenie rusă să voteze online la alegerile din septembrie, după ce Moscova a acordat peste 600.000 de paşapoarte locuitorilor din estul Ucrainei, unde armata ucraineană şi separatiştii proruşi se luptă din 2014.
“Un cetăţean al Federaţiei Ruse care nu este înregistrat la locul de reşedinţă pe teritoriul Rusiei şi care a obţinut cetăţenia rusă prin procedură simplificată, în conformitate cu ordinul executiv al preşedintelui din 24 aprilie 2019 (…), are dreptul de a participa la votul online pentru alegerile pentru Duma de Stat”, indică documentul.
Prim-vicepreşedintele Comisiei din Dumă pentru afacerile Comunităţii Statelor Independente (CSI), Viktor Vodolaţki, a declarat că peste 450.000 de persoane din Donbas ar putea să voteze la aceste alegeri legislative.
Parlamentarul rus a mai menționat că 611.320 de persoane din zona Donbas deţin deja cetăţenia Federaţiei Ruse.
Comisia electorală rusă a decis în mai că alegătorii din Moscova, Nijni Novgorod, Kursk, Iaroslavl, Murmansk, Rostov şi Sevastopol vor putea vota electronic la alegerile legislative preconizate să se desfăşoare din 17 până în 19 septembrie, la care, pe lângă deputaţii Dumei, vor fi aleşi 12 şefi de entităţi federale şi 39 de parlamente regionale. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 8, 2021 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, UE
NATO consideră Federația Rusă o amenințare
Rusia nu trebuie să dea raportul în fața NATO în legătură cu exercițiile militare efectuate, a declarat președintele Comitetului pentru Relații Internaționale din Duma de Stat, Leonid Sluțki, scrie ”Rossiiskaia gazeta”.
Astfel a comentat politicianul, într-o postare pe pagina lui de pe rețeaua Telegram, apelul lansat de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, de a dezvălui detaliile exercițiilor militare ”Zapad-2021”. ”În mod unilateral, Alianța Nord-Atlantică a coborât nivelul relațiilor cu Rusia. Este alegerea lor”, a menționat Sluțki.
Contre geopolitice
Potrivit spuselor sale, la o asemenea tonalitate, Rusia ”cu siguranță nu este obligată să dea în fața nimănui raportul, având în vedere, în special, desfășurarea sistemelor americane de apărare antirachetă în Polonia, precum și dislocarea periodică de trupe SUA în țări situate în imediata apropiere de granițele Federației Ruse”.
Acțiunile practice ale trupelor se vor desfășura din 10 până la 16 septembrie pe nouă poligoane din Rusia și pe cinci poligoane din Republica Belarus. La exercițiile strategice comune ”Zapad-2021” (Vestul-2021) vor participa soldați și ofițeri din Rusia și din Republica Belarus, precum și reprezentanți ai ODKB (Organizația Tratatului de Securitate Colectivă –n.r.) și ai Organizației de Cooperare de la Shanghai.
În-plină-campanie-electorală-liderul-de-la-Kremlin-Vladimir-Putin-a-intensificat-procesul-de-militarizare-a-Federației-Ruse.
Amenințări a la russe
Posibila apropiere de granițele Rusiei a infrastructurii militare a NATO va forța Moscova să adopte contramăsuri, pentru a asigura o securitate totală pentru țară, a declarat secretarul de presă al președintelui Rusiei, Dmitri Peskov, într-un interviu acordat cotidianului ”Izvestia” în marja Forumului Economic de Est, scrie agenția TASS.
Reprezentantul Kremlinului a menționat că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, insistă asupra dorinței țării lui de a adera la NATO, idee pe care ”cel puțin jumătate din populația Ucrainei nu o susține, judecând după sondajele sociologice”. În același timp, ”la Washington au reacționat destul de pozitiv la asemenea năzuințe euroatlantice ale Ucrainei”, a adăugat el.
”Potențial vorbind, acest lucru este pentru noi deosebit de periculos, pentru că NATO va continua, astfel, să apropie infrastructura ei militară de granițele noastre. Este o chestiune care va atrage necesitatea adoptării unor contramăsuri pentru a reechilibra situația și pentru a asigura 100% securitatea granițelor noastre”, a spus Peskov.
Zelenski contestat
Potrivit spuselor sale, privită în ansamblul ei, retorica anti-rusă care s-a făcut auzită din partea lui Zelenski de-a lungul vizitei sale în SUA, duce cu gândul la ideea că ”principalul obiectiv al prieteniei ucraineano-americane este de a fi prieteni împotriva Rusiei”.
”Este măgulitor faptul că țara noastră a ocupat o poziție atât de sus pe agenda acestor negocieri, dar mi-aș fi dorit să fie cu semnul plus, nu cu semnul minus”, a concluzionat Peskov. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 8, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Moldova Politică, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Interdicția Kievului de traversare a frontierei ucrainene pentru mașinile cu plăcuțe de înmatriculare transnistrene nu reprezintă nimic altceva decât o înțelegere dintre Zelenski și Sandu privind blocarea economică a regiunii transnistrene. Liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat că scandalul plăcuțelor neutre este unul artificial, creat cu scopul de a stopa orice activități economice din regiunea transnistreană.
Acuzații politice
Igor Dodon spune că decizia Kievului de a aplica interdicția de traversare a frontierei ucrainene pentru mașinile transnistrene începând cu ziua de 1 septembrie ar fi fost o decizie convenită în timpul întrevederilor dintre Sandu și Zelenski.
„Este jocul autorităților de la Chișinău. S-au înțeles, din start, cu ucrainenii despre acea scrisoare prin care s-a cerut amânarea interdicției. Scopul a fost să-i joace pe degete pe ruși spunându-le că s-a încercat aplanarea conflictului, dar ucrainenii n-au cedat. Ca ucrainenii să iasă răi, iar cei de la Chișinău – buni. Nu cred că Zelenski aflându-se la Chișinău n-a abordat acest subiect și nu s-a ajuns la vreun consens. Maia Sandu i l-a dat pe Ceaus în portbagaj, nu cred că nu s-au înțeles și aici. Miza este ca să se instituie o blocadă economică în regiunea transnistreană”, a spus Igor Dodon în cadrul unei emisiuni la postul de televiziune Primul în Moldova.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, o aliată a Kievului
Socialiștii supărați
Dodon spune că Ucraina ar încerca să atragă Republica Moldova de partea sa în conflictul cu Federația Rusă, iar autoritățile de la Chișinău ar accepta acest lucru.
„Ucraina este în conflict cu Rusia și ucrainenii vor încerca să creeze provocări în regiunea transnistreană. Asta e agenda lor internă, nu e agenda noastră. Autoritățile de la Chișinău îi numesc pe transnistreni „separatiști”, sunt gată să cumpere energie electrică din Ucraina, care este mai scumpă, doar ca să blocheze economic regiunea transnistreană”, a spus Igor Dodon.
La 1 septembrie, autoritățile de la Kiev au interzis mașinilor cu plăcuțe de înmatriculare transnistrene traversarea frontierei ucrainene, fiind acceptate doar mașinile cu plăcuțe neutre. Interdicția a fost aplicată deși autoritățile de la Chișinău au expediat Kievului o solicitare privind amânarea acesteia până la data de 10 ianuarie 2022, timp în care ar fi fost perfecționat mecanismul de eliberare a plăcuțelor neutre.
Maia Sandu, acuzată
Maia Sandu – președintele Republicii Moldova – este criticată dur de Valerii Klimenco, președintele Congresului Comunităților Ruse din Moldova, după ce a semnat – pe 23 august 2021 – declarația comună a participanților la ”Platforma Crimeea”, împreună cu 45 de reprezentanți ai altor state și organizații internaționale.
”Sunt aici pentru a reafirma sprijinul neclintit al Republicii Moldova pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale internațional recunoscute. Crimeea este parte a Ucrainei, iar anexarea sa ilegală este o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Moldova a fost și va continua să fie partenerul dumneavoastră de încredere. Susținem Rezoluția 68/262 „Integritatea teritorială a Ucrainei” a Adunării Generale a Națiunilor Unite, precum și rezoluțiile sale ulterioare”, a declarat Maia Sandu.
Transnistria, bombă geopolitică la granița NATO
Supărare rusă
Declarația comună condamnă ”ocuparea temporară și anexarea ilegală a Crimeei”, iar semnatarii se angajează să ”exercite presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt ocupației temporare a Republicii Autonome Crimeea și Sevastopol și a restabili controlul Ucrainei asupra acestui teritoriu”.
Potrivit infotag.md, Valerii Klimenco, președintele Congresului Comunităților Ruse din Moldova, i-a cerut Maiei Sandu să își retragă semnătura pusă ”imprudent” sub respectiva declarație comună.
”Președintele Maia Sandu a făcut o mare greșeală, permițând să fie atrasă într-o confruntare geopolitică între Est și Vest. Participarea ei la summit-ul „Platformei Crimeea” ne spulberă speranțele de a construi relații de prietenie, reciproc avantajoase și de parteneriat cu Rusia. Congresul „condamnă politica externă miopă a noilor autorități care nu corespunde intereselor moldovenilor”, a spus Klimenco.
Acesta a mai declarat, în timpul unei conferințe de presă, că declarația participanților la Platformă ”nu corespunde intereselor majorității covârșitoare a locuitorilor țării și este plină de noi consecințe grave pentru populația multinațională din Moldova”.
Prorociri la Chișinău
Mai mult, președintele Congresului Comunităților Ruse din Moldova ”prezice” că Maia Sandu, prin astfel de ”pași de politică externă”, va ajunge ”pe marginea politicii moldovenești”.
”Vă reamintim că oficiali de rang înalt care au permis demersurile anti-ruse (Mihai Ghimpu, Vlad Plahotniuc etc.), mai devreme sau mai târziu, s-au aflat pe marginea politicii moldovenești. Judecând după ultimii pași de politică externă ai Maiei Sandu, această soartă este, de asemenea, destinată ei”, a mai declarat Klimenco.
Platforma Internațională Crimeea reprezintă o inițiativă recentă a Ucrainei menită să consolideze politica de nerecunoaștere a anexării ilegale a peninsulei Crimeea de către Rusia și, în consecință, să faciliteze revenirea Crimeii în componența Ucrainei.
De altfel, preşedintele Ucrainei – Volodimir Zelenski – a semnat și un decret prin care a creat ”Platforma Crimeea”, ca ”forum de dialog al cărui obiectiv este încheierea ocupaţiei ruse asupra acestui teritoriu”. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 6, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Tătarii crimeeni, țintă favorită a FSB-ului din peninsulă
Secţiunile de comentarii ale cititorilor de la importante site-uri de ştiri occidentale au fost infiltrate de trolli pro-ruşi care încearcă să manipuleze imaginea opiniei publice, relevă un studiu britanic, citat de mass-media regională.
Potrivit cercetătorilor, această operaţiune majoră de influenţare ar fi avut ca ţintă online 32 de instituţii media din 16 ţări, printre care Washington Post şi Fox News din SUA, Daily Mail, Daily Express şi The Times din Marea Britanie.
Amenințare la adresa democrației
Aproximativ 250 de relatări au fost descoperite ca având opinii provocatoare pro-Kremlin sau anti-Occident în comentarii la subiecte relevante pentru Rusia, cum ar fi tensiunile din Crimeea, de la începutul cercetării, în aprilie.
Actuala campanie ar fi escaladat începând din 2018, însă cel mai recent a exploatat retragerea SUA şi a Marii Britanii din Afganistan.
„Acest raport evidenţiază ameninţarea la adresa democraţiei noastre din partea dezinformării pe internet susţinută de statul rus. Marea Britanie colaborează strâns cu aliaţii săi internaţionali pentru a contracara trolii Kremlinului care răspândesc minciuni”, a spus ministrul britanic de externe, Dominic Raab.
Ofensiva trollilor
Comentariile trollilor proruşi sunt deseori postate rapid şi primesc un număr neobişnuit de mare de aprecieri pe site-uri care le permit cititorilor să se exprime prin opţiunile de ‘like’ şi ‘dislike’, conform programului Open Source Communications Analytics Research (OSCAR) de la Universitatea Cardiff, susţinut de Ministerul de Externe britanic.
Aceste reacţiile sunt apoi folosite în mod selectiv ca bază în relatări ale media din Rusia pentru a sugera că opinia publică occidentală aprobă politicile Kremlinului sau îşi exprimă nemulţumirea faţă de guvernele occidentale.
Deşi unele dintre comentarii ar putea proveni de la utilizatori occidentali, cercetătorii sunt de părere că există semnale în aceste date care indică un anume grad de inautenticitate în unele conturi, ceea ce sugerează că este vorba de un efort coordonat. (K.P.)
