de Isac Mihai | sept. 16, 2021 | Balcani, Știri, UE
Președintele bulgar Rumen Radev dorește un nou mandat
Preşedintele bulgar Rumen Radev a anunţat organizarea de alegeri parlamentare anticipate la 14 noiembrie, al treilea scrutin din acest an, după ce precedentele două, din aprilie şi iulie, nu au dus la formarea unui guvern, a informat miercuri preşedinţia de la Sofia.
Radev, care candidează pentru un nou mandat la un scrutin prezidenţial ce va avea loc la aceeaşi dată, va dizolva joi parlamentul şi va numi un nou guvern interimar.
Legislativul trebuie dizolvat după ce trei grupuri parlamentare (‘Există un astfel de popor’, GERB-UDF şi ‘BSP pentru Bulgaria’) nu au reuşit să-şi îndeplinească mandatul de formare a unui cabinet.
Preşedintele este susţinut în candidatura sa de socialişti şi de formaţiunea populistă ‘Există un astfel de popor’ (ITN), condusă de fostul prezentator de televiziune Slavi Trifonov. Alte partide urmează să-şi prezinte candidaţii.
Sâmbătă, Radev a declarat că organizarea celor două scrutine împreună va economisi timp şi banii contribuabililor. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 15, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri
Igor Dodon, desant electoral în UTAG
Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a întreprins recent o vizită în Autonomia Găgăuză unde, la 19 septembrie, vor avea loc alegerile pentru Adunarea Populară, informează CURENTUL, citat de KARADENIZ PRESS.
„Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a desemnat candidați pentru 21 din cele 35 de circumscripții și a decis să susțină mai mulți candidați independenți în alte circumscripții”, evidențiază socialistul.
Dodon spune că în cadrul vizitei a discutat cu angajații întreprinderii „Transfest” din Ceadîr-Lunga.
„Am vorbit despre importanța continuării programelor sociale și a proiectelor de infrastructură pe care le-a inițiat Partidul Socialiștilor când era la guvernare și care sunt atât de necesare pentru concetățenii noștri, iar regimul de la guvernare anulează toate aceste realizări promovând o politică antipopulară. În context, am menționat importanța susținerii candidaților din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor în Găgăuzia, deoarece acest lucru garantează continuitatea cursului privind consolidarea garanțiilor sociale pentru populație”, comunică Dodon.
Campanie în stradă
Liderul socialistul a avut o întrevedere electorală și cu locuitorii din Ceadîr-Lunga. Regiunea este cunoscută pentru apropierea de Federația Rusă și opoziția față de orice apropiere politică de UE ori NATO a Republicii Moldova.
„Sute de cetățeni au venit să discute despre doleanțele și problemele cu care se confruntă. Echipa noastră este bine informată despre problemele din Autonomia Găgăuză și i-am asigurat pe interlocutori de faptul că echipa noastră va fi mereu alături de oameni”, comunică socialistul.
În cadrul discuțiilor cu alegătorii, Dodon spune că a prezentat candidatul susținut de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor din circumscripția uninominală Nr. 7.
„Este vorba despre Elena Iurcenco, directoarea Liceului „Mihail Guboglo” din Ceadîr-Lunga. Am îndemnat locuitorii să voteze pentru doamna Iurcenco – un pedagog extraordinar și o persoană onestă”, a conchis el. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 15, 2021 | Balcani, Știri, UE
Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică
Cancelarul german Angela Merkel a declarat marţi că Albania şi Macedonia de Nord îndeplinesc criteriile pentru a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
„Atât Albania, cât şi Macedonia de Nord au îndeplinit criteriile pentru a începe negocierile de aderare. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat din cauza veto-ului bulgar, dar am promis că vom rămâne aproape de acest proces, întrucât s-a investit în el multă energie”, a spus Angela Merkel într-o conferinţă de presă comună cu prim-ministrul albanez Edi Rama la Tirana.
Supărare albaneză
Pe de altă parte, prim-ministrul Rama a declarat că ambele ţări sunt ostatice ale naţionalismului din interiorul Uniunii Europene.
„Suntem ostatici ai naţionalismului din UE. Nu există guverne naţionaliste în Uniune, dar naţionaliştii şi extrema dreaptă din anumite ţări afectează din păcate luarea deciziilor guvernelor moderate. Ceea ce vedem astăzi este că procesul de integrare este ţinut ostatic de un val naţionalist într-o ţară”, a spus Rama.
Merkel a recunoscut că stagnarea integrării Albaniei în UE este datorată politicii interne a anumitor membri ai Uniunii, relatează Ora News.
Ea a declarat că înţelege dezamăgirea ţărilor din regiune, notând că promisiunea trebuie menţinută din moment ce au fost îndeplinite criteriile, fără a pune condiţii suplimentare din cauza evoluţiilor politice interne din unele ţări.
„Acest lucru duce la dezamăgire şi înţeleg frustrarea. Promisiunea trebuie menţinută după îndeplinirea criteriilor şi ar trebui să ştim cum să avem încredere unul în celălalt”, a spus ea.
Balcanii de Vest, puși la colț
Statele din Balcanii de Vest mai au un drum lung de parcurs până să adere la Uniunea Europeană, însă scopul Germaniei este ca ele să ajungă acolo, a declarat luni cancelarul german Angela Merkel.
Într-o conferinţă de presă la Belgrad cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic, Merkel a spus că este în interesul statelor membre ale UE ca ţările din Balcanii de Vest să adere la blocul comunitar.
„Mai este un drum lung de parcurs până când Serbia şi celelalte ţări din regiune pot deveni membri ai Uniunii Europene, aşa cum este obiectivul nostru comun”, a afirmat Merkel.
„Noi, cei care suntem deja membri ai Uniunii Europene, ar trebui să nu uităm că există un interes geostrategic absolut de a include aceste ţări în Uniunea Europeană”, a adăugat cancelarul german.
Merkel a declarat anterior că vede cele şase ţări din Balcanii de Vest – Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru şi Kosovo – ca viitoare membre ale UE. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 15, 2021 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri
Armata turcă, prezentă în Libia
Rusia, ameninţând ca îşi va folosi dreptul de veto, a provocat un blocaj în Consiliul de Securitate cu privire la reînnoirea pentru un an a misiunii politice a ONU în Libia, au declarat surse diplomatice.
Limbajul prevăzut în proiectul de rezoluţie redactat de Marea Britanie, referitor la retragerea trupelor străine şi mercenarilor din Libia, precum şi rolul emisarului ONU, nu a convenit Moscovei, au precizat sursele.
Mandat expirat
Mandatul misiunii ONU expiră miercuri seară şi Consiliul de Securitate a prevăzut să voteze în cursul dimineţii o simplă „prelungire tehnică” până la sfârşitul lunii pentru „a rezolva problemele” până atunci, a precizat un diplomat sub protecţia anonimatului.
La solicitarea AFP, misiunea diplomatică rusă la ONU a refuzat orice comentariu, explicând că au loc în continuare negocieri.
În cursul ultimei dezbateri a Consiliului de Securitate asupra Libiei, Rusia a insistat ca orice retragere a trupelor străine să se efectueze într-un mod echilibrat, astfel încât să nu compromită echilibrul forţelor din Libia.
Sprijin rusesc
Rusia oferă de mult timp un sprijin militar mareşalului Khalifa Haftar, un om forte din estul Libiei, în timp ce Turcia a desfăşurat trupe în ţară în sprijinul guvernului stabilit la Tripoli.
Într-un raport recent, ONU a recomandat să se abroge conducerea bicefală impusă în 2020 de Statele Unite împotriva avizului celorlalţi 14 membri ai Consiliului de Securitate. Această conducere este formată dintr-un emisar la Geneva (slovacul Jan Kubis) şi un coordonator cu sediul în capitala libiană (zimbabweanul Raisedon Zenenga).
ONU recomandă un singur emisar al organizaței, care să fie stabilit la Tripoli, aşa cum era cazul până la debutul crizei.
Libia încearcă să întoarcă pagina deceniului de violenţe de după căderea regimului Muammar Gaddafi, în 2011. Luptele au încetat în vara anului 2020 şi s-a semnat un armistiţiu, dar diviziunile au reapărut rapid, făcând tot mai ipotetice alegerile programate pentru 24 decembrie. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 15, 2021 | Federatia Rusa, Marea Neagra, România, Știri, Turcia, Ucraina
Marea Neagră, amenințată de un dezastru ecologic
„Mucilagiul marin” care a invadat recent coastele turce ale Mării Marmara, care leagă Marea Neagră de Marea Egee, ameninţă să se transforme într-un dezastru ecologic regional, au avertizat biologi turci.
Substanţa vâscoasă, cunoscută sub numele de „mucilagiu marin” sau „mucus de mare”, a acoperit coastele Istanbulului şi a altor mari centre urbane de la Marea Marmara la începutul lunii mai.
Ea este produsă de nişte alge supraîncărcate cu microoganisme care sufocă viaţa marină, relatează mass-media regională.
Dezastru iminent
Este „doar o chestiune de timp” înainte ca mucilagiul din Marmara să se extindă către Marea Neagră şi Marea Egee, a declarat pentru dpa hidrobiologul Levent Artuz.
Echipa condusă de Artuz, formată din aproape 20 de experţi, a monitorizat 450 de locaţii din Marea Marmara de la începutul anului 2021, înainte ca substanţa lipicioasă să se răspândească pe o suprafaţă întinsă a mării.
„Catastrofa provocată de om” este rezultatul a zeci de ani, exacerbată de deversarea necontrolată de materiale industriale şi deşeuri menajere în apă şi a slăbit „ireversibil” ecosistemul Mării Marmara, a mai spus Artuz.
Artuz a avertizat că mucilagiul nu se poate descompune din cauza lipsei de oxigen din Marmara.
Ecocid în desfășurare
„Este pe cale să devină o problemă internaţională, un coridor biologic poate transporta substanţa rapid”, a mai spus el, cerând ţărilor învecinate să ia măsuri de precauţie.
Ţările de coastă precum Rusia, România şi Grecia ar trebui să-şi coordoneze eforturile pentru a reduce la minim o poluare excesivă a mării, a mai spus Artuz.
Mucilagiul a redus deja drastic diversitatea peştilor din Marea Marmara în doar un an de zile. „Numărul de specii dintr-o singură staţie a scăzut la 20 de la 200 anul trecut, 60% din specii au dispărut”, a adăugat Artuz.
Acesta este cea mai gravă situaţie din 1954, când biologii au început pentru prima dată să monitorizeze Marea Marmara, a mai spus Artuz. (M.I.)
