de Isac Mihai | sept. 27, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Gazprom, armă politică pentru Kremlin
Ungaria a acuzat luni Ucraina de amestec în afacerile sale interne după ce Kievul a criticat semnarea de către autorităţile de la Budapesta a unui nou acord pe o durată de 15 ani de aprovizionare cu gaze naturale ruseşti cu gigantul energetic Gazprom.
Acordul încheiat de Ungaria constituie ‘o decizie pur politică, nejustificată din punct de vedere economic’ şi este în detrimentul relaţiilor ucraineano-ungare, se menţionează într-un comunicat dat publicităţii de Ministerul de Externe al Ucrainei, ţară ce riscă să piardă milioane de dolari din taxele de tranzit.
Premierul-Ungariei-Orban, supărat pe Ucraina
Repică maghiară
În replică, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a acuzat Ucraina de interferenţă în afacerile interne ale Ungariei în cadrul unei conferinţe de presă.
‘Consumul (european) de gaze nu va scădea şi nici rolul Gazprom nu se va diminua’, a declarat Szijjarto, după ce Gazprom şi directorul executiv al grupului energetic ungar MVM au semnat un nou acord pe termen lung de furnizare a gazelor ruseşti.
‘Pentru Ungaria, securitatea energetică este mai degrabă o chestiune de siguranţă, de suveranitate şi economică decât politică’, a afirmat şeful diplomaţiei ungare. ‘Nu poţi încălzi casele cu declaraţii politice!’, potrivit acestuia.
Ungaria, declarații belicoase la adresa Ucrainei
Ucraina, evitată
Gazprom va pompa anual 4,5 miliarde de metri cubi de gaze spre Ungaria pe două rute: 3,5 miliarde de metri cubi prin Serbia şi 1 miliard de metri cubi prin Austria, potrivit acordului finalizat de Ungaria la sfârşitul lunii august, semnat luni şi care intră în vigoare de la 1 octombrie.
Pe lângă faptul că acordul este politic, comunicatul Ministerului ucrainean de Externe susţine că acesta va avea un impact semnificativ asupra securităţii energetice a Ucrainei şi a Europei. Kievul va cere Comisiei Europene să evalueze dacă acordul respectă legislaţia europeană în domeniul energiei.
Nici Gazprom şi nici executivul european nu au răspuns întrebărilor agenției de presă KARADENIZ PRESS până la publicarea articolului.
Ripostă ucraineană
Ministerul ucrainean de Externe a iniţiat luni amânarea reuniunii Comisiei interguvernamentale ucraineano-ungare de cooperare economică, preconizată pentru 29-30 septembrie la Budapesta, în urma semnării de către Ungaria a noului contract de gaze cu Rusia, anunţă publicaţia Ukrainska Pravda.
Explozia preţului de referinţă la gaze odată cu revenirea cererii în urma ridicării lockdown-urilor din perioada pandemiei reprezintă o problemă cu încărcătură politică.
Unii oameni politici europeni au cerut o anchetă cu privire la Gazprom, acuzând compania rusă de întârzierea livrării unor cantităţi suplimentare de gaze.
Budapesta, avantajată
Când Ungaria a convenit condiţiile noului acord de livrare la sfârşitul lunii august, Szijjarto s-a limitat să spună că preţul a fost stabilit, dar nu a dat detalii. Luni, el a spus că, pe piaţa cu amănuntul, consumatorii vor continua să plătească unul dintre cele mai mici preţuri la gaze din Europa.
Potrivit acordului încheiat, Rusia va furniza circa jumătate din consumul anual de gaze al Ungariei, între 9 şi 10 miliarde de metri cubi.
Ungaria şi-a redus totuşi dependenţa de gazele ruseşti în ultimii ani, prin deschiderea de interconexiuni transfrontaliere cu cei mai mulţi dintre vecinii săi. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 20, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa la lucrările ONU
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, se va afla în perioada 21-22 septembrie la New York, SUA, unde va participa la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, anunță Președinția de la Chișinău.
Miercuri, 22 septembrie, Maia Sandu va susține în plenul Adunării Generale a ONU un discurs (ora estimativă – 13.00/20.00 ora Bucureștiului).
De asemenea, la New York, șefa statului va avea mai multe întrevederi bilaterale cu înalți oficiali ai SUA și ai altor state. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 20, 2021 | Arhiva, Știri
Alegeri în regiunea găgăuză din Republica Moldova
În șase circumscripții alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei ar urma să fie declarate nevalabile din cauză că la urnele de vot s-a prezentat un număr mic de alegători, transmite IPN, cu referire la portalul de știri local nokta.md.
În Circumscripția electorală nr.27 de la Congaz au votat 23,8% dintre alegători, în Circumscripția nr.3 de la Comrat – 25,3%, în Circumscripția nr.2 de la Comrat – 31,1%. În Circumscripția nr.13 din Beșalma s-au prezentat la urne 29,7% dintre votanți, în Circumscripția nr.28 din Congaz – 30%, iar în Circumscripția nr.10 de la Vulcănești rata de participare la alegeri a fost de 30,5%. În aceste șase circumscripții, turul doi al alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei va avea loc peste două săptămâni.
Guvernatorul Găgăuziei, Irina Vlah, a votat în Circumscripția electorală nr.1 din Comrat. Accidentată la picior, bașcanul și-a exercitat dreptul de vot la domiciliu, după ce a depus în prealabil o cerere la Biroul Electoral al secției de votare.
Așteptări post electorale
În declarația pentru presă, Irina Vlah a vorbit despre așteptările sale de la alegeri.
„Parcurgem o etapă complicată. Criza pandemică a fost agravată de conflictul politic agresiv de durată, care alimentează dispoziția pesimistă în societate. În același timp, alegerile sunt întotdeauna o oportunitate de a determina începutul unei noi etape, a unei etape mai bune. Adunarea Populară este un organ important al puterii democratice, care poate aduce o contribuție esențială la dezvoltarea autonomiei. Sper că deputații următoarei legislaturi se vor concentra pe construcție și dezvoltare”, a declarat Irina Vlah.
Adunarea Populară a Găgăuziei are 35 de deputați, aleși câte unul în 35 de circumscripții electorale uninominale. Alegeri ordinare au avut loc duminică, 19 septembrie. În competiție s-au înregistrat 124 de candidaturi, dintre care doi s-au retras. Peste 4/5 din candidați au preferat să se înregistreze în calitate de independenți.
de Isac Mihai | sept. 16, 2021 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina
Vladimir Putin, supărat pe Facebook și Twitter
Preşedintele rus, Vladimir Putin, le-a cerut joi concetăţenilor săi să dea dovadă de ”patriotism” la alegerile legislative din această săptămână, din care au fost excluşi majoritatea criticilor Kremlinului, relatează Agerpres. ”Mă bazez pe simţul vostru civic de responsabilitate, pe cumpătarea şi patriotismul vostru, pe preocuparea voastră de a alege deputaţi care vor lucra pentru binele şi în numele iubitei noastre Rusii”, a declarat Putin într-o înregistrare video postată în cursul nopţii pe site-ul Kremlinului.
Izolare electorală
Preşedintele rus a lansat acest apel în timp ce se află în izolare după ce un focar de zeci de cazuri de COVID-19 a fost identificat în anturajul său, ilustrând dificultăţile Rusiei de a limita epidemia pe fondul unei campanii lente de vaccinare.
Scurtul său discurs vine cu doar câteva ore înainte de începerea alegerilor parlamentare care vor avea loc între 17 şi 19 septembrie. Primele secţii de votare se vor deschide joi, la ora 20:00 GMT, în Kamceatka, în Extremul Orient. Rezultatele sunt aşteptate duminică, după ora 18:00 GMT.
Opoziția eliminată
Opoziţia anti-Putin a fost în mare parte exclusă de la vot, după luni de represiune care au dus la încarcerarea liderului acesteia Aleksei Navalnîi. Formațiunea condusă de el a fost interzisă pentru „extremism”.
Opozantul le-a cerut susţinătorilor săi să voteze „inteligent”, susţinând în fiecare circumscripţie electorală candidatul cel mai bine plasat pentru a-l pune în dificultate pe cel al partidului de guvernământ, Rusia Unită.
Autorităţile ruse au denunţat apelul lui Navalnîi pentru „un vot inteligent” ca fiind o formă de „extremism” Partidul Comunist va profita cel mai mult în urma acestui apel, consideră analiștii politici.
Impopulară, cu scandaluri de corupţie şi scăderea nivelului de trai, Rusia Unită are o susţinere de mai puţin de 30% în sondaje. Cu toate acestea, se aşteaptă ca formaţiunea să câştige alegerile.
SUA, acuzate de partea rusă
SUA, acuzate oficial
Moscova i-a acuzat pe giganţii americani ai internetului de interferenţă în alegeri pentru că nu au reuşit să elimine conţinutul opozantului. Săptămâna trecută, Moscova şi-a exprimat nemulţumirea într-o notificare transmisă ambasadorului american.
”Datele pe care i le-am transmis sunt destul de grave”, a declarat miercuri ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, denunţând ”refuzul unei serii întregi de platforme online occidentale de a elimina conţinutul interzis”.
Aproximativ 108 milioane de ruşi sunt chemaţi să voteze pentru alegerea a 450 de deputaţi în Dumă, camera inferioară a parlamentului. Jumătate dintre ei sunt numiţi prin sistemul de liste cu reprezentare proporţională, iar cealaltă jumătate prin sistemul uninominal. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 16, 2021 | UCRAINA
Separatiștii pro-ruși din Donbass, miză electorală pentru Moscova
Kievul a denunţat joi desfăşurarea alegerilor legislative ruse în Crimeea, precum şi participarea locuitorilor din Donbas la scrutinul pentru Duma de Stat rusă (camera inferioară), în timp ce forțele politice pro-Kremlin mizează puternic pe votul locuitorilor din estul Ucrainei controlat de separatişti.
‘Ceea ce Rusia face, organizând alegerile sale naţionale, relevă o încălcare a dreptului internaţional’, a declarat şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, în cadrul unei conferinţe de presă.
Protest viguros
Ministerul de Externe ucrainean a exprimat şi în ajun un ‘protest viguros’, acuzând Moscova de ‘încălcare flagrantă a normelor şi principiilor dreptului internaţional, a Constituţiei şi a legislaţiei în vigoare în Ucraina’.
Rada Supremă de la Kiev (parlamentul unicameral ucrainean) a calificat, la rândul său, drept ‘ilegală’ desfăşurarea alegerilor ruse în teritoriile ocupate şi a cerut comunităţii internaţionale să nu recunoască rezultatul votului.
Rusia a distribuit peste 600.000 de paşapoarte în estul separatist al Ucrainei, în timp ce Crimeea este considerată de Moscova drept parte integrantă a teritoriului său.
Potrivit lui Aleksandr Borodai, fost şef al guvernului autoproclamatei republici populare Doneţk, care candidează în prezent pentru un mandat de deputat în Duma de Stat pe listele Rusiei Unite – partidul puterii în Federaţia Rusă- din partea regiunii ruse Rostov, 670.000 de locuitori din Donbas au primit deja acte de identitate ruseşti, dintre care aproximativ jumătate de milion vor putea să-şi exercite dreptul de vot, potrivit EFE.
Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei
Mobilizare masivă
Birouri de vot sunt prevăzute să fie deschise în Crimeea în cadrul legislativelor care se vor desfăşura în Rusia în decurs de trei zile, de vineri până duminică.
După cum a confirmat Comisia Electorală Centrală (CEC) a Rusiei, precum şi partidul pro-Kremlin, Rusia Unită, noii cetăţeni ruşi vor putea să voteze atât personal, cât şi online, opţiune permisă oficial la aceste alegeri. Astfel, locuitorii regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk au posibilitatea să-şi exercite votul electronic sau să se deplaseze în regiunea rusă Rostov, situată la frontiera cu Ucraina, pentru a vota la secţiile deschise acolo.
‘Guvernele ambelor republici (n.r.: autoproclamate) vor garanta transportul pentru cei interesaţi să voteze personal în regiunea Rostov’ care se învecinează cu Doneţk şi Lugansk, a afirmat Borodai, care consideră Donbasul drept ‘parte a Federaţiei Ruse’.
‘Cred că majoritatea va merge la urne’, a apreciat Borodai, care figurează pe listele cu sancţiuni occidentale împotriva cetăţenilor ruşi pentru sprijinul separatiştilor din Donbas.
Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas
Acuzații dure
Ucraina a acuzat anterior Rusia că a accelerat în ultimele luni acordarea de paşapoarte ruseşti populaţiei ucrainene din teritoriile separatiste pentru a garanta în mod ilegal participarea lor la alegeri.
Procesul de acordare a cetăţeniei a fost simplificat în 2019, prin aprobarea preşedintelui rus Vladimir Putin, iar în curând, potrivit lui Borodai, circa un milion de persoane dintre cele aproximativ 2,5 milioane care locuiesc în Donbas vor dispune de cetăţenie rusă.
În ultimele luni, Rusia Unită a pariat puternic pe Donbas, unde chiar unul dintre liderii formaţiunii, Andrei Turciak, s-a deplasat recent pentru un miting electoral la Doneţk, în compania liderilor separatişti.
Partidul pro-Kremlin, care numără câteva mii de membri în regiune, a semnat în mai anul trecut un acord cu Uniunea Voluntarilor din Donbas, organizaţie condusă de Borodai.
Dacă va fi ales, Borodai a declarat pentru EFE că va reprezenta interesele separatiştilor în Duma de Stat a Rusiei. Rusia Unită beneficiază de un larg sprijin în rândul populaţiei din teritoriul controlat de rebelii proruşi în Doneţk şi Lugansk, care trăiesc în condiţii de război nedeclarat de la semnarea acordurilor de la Minsk în februarie 2015, comentează EFE.
‘Pot vota pentru Rusia Unită sau pentru un alt partid. Dar ei înţeleg foarte bine ca îşi datorează supravieţuirea în mare măsură voinţei preşedintelui Putin şi el este (de facto) liderul Rusiei Unite’, explică Borodai.
Locuitorii din Donbass, așteptatți la alegerile pentru Duma de Stat
Pariuri electorale
Deputaţi ucraineni consideră la rândul lor că majoritatea voturilor din Donbas va merge pentru Rusia Unită, chiar dacă unul dintre cei care figurează printre capii de listă ai partidului Rusia Justă este popularul scriitor Zahar Prilepin, care s-a instalat de ceva timp în Donbas şi chiar a comandat un batalion al forţelor separatiste din Doneţk.
În ajunul alegerilor pentru Duma de Stat, guvernul rus a propus includerea locuitorilor din Donbas în programul naţional de relocare în Federaţia Rusă, potrivit EFE, care citează agenţii de presă ruse.
‘Ocupaţia rusă se va termina’ într-o zi, a apreciat joi ministrul ucrainean de externe, adăugând că, atunci, Rusia ‘va trebui să plătească’ pentru tot.
Ucraina se află din 2014 în conflict cu separatiştii proruşi, despre care se consideră pe scară largă că sunt ajutaţi militar de Rusia, în pofida negărilor Moscovei. Acest război, izbucnit la scurt timp după anexarea Crimeii, s-a soldat cu peste 13.000 de morţi până în prezent, potrivit AFP, citată de KARADENIZ PRESS. (K.P.)
