de Isac Mihai | oct. 12, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Ucraina, summit strategic
UE va fi reprezentată de Charles Michel, Președinte al Consiliului European, și de Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene.
În cadrul celui de al 23-lea summit dintre Uniunea Europeană și Ucraina urmează să fie semnate o serie de acorduri.
Evenimentul va fi prezidat de Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, Președintele Consiliului European Charles Michel și Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Liderii vor discuta realizările și perspectivele cooperării dintre Ucraina și UE în ceea ce ține de punerea în aplicare a Acordului de asociere, a zonei de liber schimb profundă și cuprinzătoare, asigurarea securității energetice și aprofundarea cooperării sectoriale.
Agenda include și probleme de cooperare în domeniul securității și apărării, evoluția situației din Donbass și din Crimeea ocupată. În finalul summitului va fi adoptată o declarație comună. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 11, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Ucraina, decisă să reziste în Donbass
Miniştrii de externe rus, francez şi german vor colabora cu scopul de a se întâlni în curând pentru a discuta despre conflictul din Ucraina, a anunţat luni Kremlinul după o conversaţie telefonică între Vladimir Putin, Emmanuel Macron şi Angela Merkel.
Această întâlnire, a cărei dată nu a fost stabilită, va avea loc în cadrul aşa-numitului format de negociere „Normandia”, care reuneşte, de obicei, reprezentanţi ai Rusiei şi Ucrainei, alături de mediatori din partea Franţei şi Germaniei, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Strategie a la russe
Preşedinţia rusă nu a precizat dacă Ucraina va participa la o astfel de întâlnire. „Având în vedere situaţia dificilă care are loc în cadrul reglementării conflictului din sud-estul Ucrainei, liderii au transmis instrucţiuni consilierii lor politici şi departamentelor de politică externă să intensifice contactele şi să colaboreze în cadrul formatului Normandia”. „Miniştrii de externe vor lucra pentru o reuniune la nivelul lor în acest format”, conform sursei citate.
Vladimir Putin, Emmanuel Macron şi Angela Merkel au fost de asemenea de acord să continue „studierea condiţiilor prealabile pentru o posibilă organizare” a unui summit în formatul „Normandia” între şefii de stat ai celor patru ţări.
Vladimir Putin forțează mâna Ucrainei
Moscova acuză
În cadrul conversaţii telefonice de luni, preşedintele Vladimir Putin s-a declarat îngrijorat de încetineala procesului de soluţionare a conflictului ucrainean după semnarea acordurilor de pace de la Minsk în 2015, o „bază fără alternativă” pentru a pune capăt violenţei, potrivit Kremlinul.
Preşedintele rus a estimat, totodată, că Ucraina „nu îşi respectă angajamentele asumate în cadrul acordurilor de la Minsk şi al acordurilor încheiate în cadrul reuniunilor la nivel înalt anterioare”.
Din 2014, Ucraina este în război cu separatiştii pro-ruşi din estul ţării, care sunt susţinuti de Rusia, conform Kievului şi statelor occidentale. Conflictul s-a soldat cu peste 13.000 de morţi.
Formatul „Normandia” se află în impas de ani de zile, toate părţile respingând responsabilitatea acestui eşec.
În aprilie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la organizarea un summit în patru în contextul înregistrării unei creşteri a confruntărilor în estul ţării de la începutul anului. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 10, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri
După mitingul de duminică, 10 octombrie, organizat la Comrat, în susținerea procurorului general suspendat, arestat pentru 30 de zile, Alexandr Stoianoglo, mai multe grupuri de persoane au blocat traficul pe ambele sensuri la una dintre intrările în Găgăuzia. Acțiunea a durat câteva zeci de minute, poliția intervenind pentru deblocarea traseului.
După mitingul în sprijinul lui Alexandr Stoianoglo, zeci de automobiliști care s-au îndreptat spre Chișinău au întins drapelul Găgăuziei pe tot drumul și au blocat traficul pe ambele sensuri. S-au format ambuteiaje kilometrice, menționează presa locală.
Recent, bașcana UTA Găgăuzia, Irina Vlah, a formulat o adresare publică către conducerea R. Moldova prin care „își exprimă îngrijorarea” în legătură cu suspendarea din funcție și reținerea procurorului general Alexandr Stoianoglo.
Stoianoglo, simbolul găgăuz
Pe 8 octombrie, magistrații de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, au admis parțial demersul procurorului anticorupție Victor Furtună privind arestarea preventivă a procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo. Astfel, judecătorii au dispus plasarea lui Stoianoglo în arest la domiciliu pentru 30 de zile.
La ieșirea din sala de judecată, procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, a declarat că „este o decizie ilegală” și că procurorii nu au înaintat „probe concludente”.
Procurorul anticorupție Victor Furtună susține că dacă nu existau suficiente probe, instanța nu a avea să admită demersul procurorilor privind acordarea a 30 de zile de arest în privința procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo.
Pe 5 octombrie curent, în jurul orei 21:00, după trei ore de percheziții în clădirea Procuraturii Generale (PG), procurorul general Alexandr Stoianoglo, a fost escortat de mascații Serviciului de Informație și Securitate (SIS), fiind reținut pentru 72 de ore.
Descinderile de la PG și reținerea procurorului general au avut loc marți după ce Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), în jurul orei 14:00, a admis o sesizare a deputatului Partidului Acțiune și Solidaritate Lilian Carp împotriva procurorului general și l-a desemnat pe procurorul anticorupție Victor Furtună pentru a investiga informațiile din sesizare. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | oct. 10, 2021 | Alte regiuni, Știri
Papa Francisc vrea reformarea Bisericii Romano-Catolice
Papa Francisc a lansat un proces consultativ la nivel mondial, cu durata de doi ani, care ar putea schimba modul în care Biserica Romano-Catolică ia decizii şi care şi-ar putea lăsa amprenta mult după încheierea pontificatului său.
Susţinătorii văd în această iniţiativă, numită „Biserica sinodală: comuniune, participare şi misiune”, o oportunitate de a schimba dinamica puterii în cadrul Bisericii şi de a oferi o voce mai puternică catolicilor laici, inclusiv femeilor şi persoanelor aflate la marginea societăţii.
Critici conservatoare
Conservatorii susţin că procesul în trei etape este o risipă de timp, acesta putând eroda structura ierarhică a celor 1,3 miliarde de membri ai Bisericii şi, pe termen lung, ar putea dilua doctrina tradiţională.
Catolicii ar trebui să fie deschişi cu privire la acest proces, a susţinut papa Francisc în cadrul unei liturghii celebrate duminică în bazilica San Pietro de la Vatican.
„Suntem pregătiţi pentru aventura acestui drum? Sau suntem înfricoşaţi de cele necunoscute, preferând să ne refugiem în scuzele obişnuite „Nu foloseşte la nimic” sau „Aşa s-a procedat mereu”?”, a spus papa la omilie.
Proces complex
În prima etapă, catolicii din parohiile şi diocezele din întreaga lume vor discuta diferite aspecte, precum deschiderea Bisericii la problemele tinerilor, femeilor, minorităţilor şi ale persoanelor de la marginea societăţii. Totodată, se va dezbate modul de identificare a stereotipurilor şi a prejudecăţilor în comunităţile lor locale şi ce fel de Biserică cred ei că îşi doreşte Dumnezeu în lumea din prezent.
În urma discuţiilor la nivel naţional şi continental, episcopii se vor întâlni la Vatican pentru o lună, în 2023. Ei vor pregăti un document, apoi papa va redacta o exortaţie apostolică în care îşi va exprima părerile sale, sugestiile şi poate instrucţiunile cu privire la diverse probleme.
„Să nu pierdem ocaziile de har ale întâlnirii, ascultării reciproce şi discernământului”, a transmis Papa la liturghia la care au participat aproximativ 3.000 de persoane. (K.P.)
de Isac Mihai | oct. 8, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Papa Francisc este așteptat la Kiev
Papa Francisc intenționează să viziteze Ucraina în cursul anului 2022, relatează agenția eKAI. Potrivit sursei citată, data exactă a vizitei nu a fost încă stabilită. Intenția Suveranului Pontif de a vizita Ucraina a fost anunțată de arhiepiscopul polonez Mieczysław Mokrzycki. „Am aflat că Sfântul Părinte planifică o astfel de vizită, anul viitor” – a menţionat arhiepiscopul.
Agenția KARADENIZ PRESS a publicat anterior o amplă analiză privind impactul geopolitic și religios al unei vizite oficiale papale în Ucraina.
Invitație strategică
În martie premierul Ucrainei, Denys Şmygal, s-a întâlnit cu Papa de la Roma la Vatican. El i-a transmis Sanctităţii Sale invitaţia din partea liderului de la Kiev de a efectua o vizită în Ucraina. Într-o convorbirea telefonică ulterioară Volodymyr Zelenski l-a invitat încă o dată pe Papa Francisc să viziteze Ucraina. În timpul convorbirii Volodymyr Zelenski a numit Sfântul Scaun o autoritate morală. El a cerut ajutor la soluţionarea conflictului din Donbas şi i-a mulţumit Papei pentru rugăciunea pentru pace în Ucraina.
Precedentul Poroșenko
Fosta Administrație Prezidențială de la Kiev a demarat și altă dată negocieri cu administrația de la Vatican pentru organizarea unei vizite oficiale a Papei Francisc în Ucraina pe parcursul anului 2019. Fostul președinte de la Kiev, Petro Poroșenko, și-a exprimat întregul său sprijin față de o astfel de vizită, demersurile sale beneficiind de susținerea majorității liderilor religioși din Ucraina, precum Sviatoslav Șevciuc, arhiepiscop major de Kiev-Halici și întâistătător al Bisericii Greco-Catolice Ucrainene, și Epifanie Dumenko, liderul Biserici Ortodoxe Ucrainene, structură care a primit recent autocefalia din partea Patriarhiei Ecumenice, decizie condamnată de Patriarhia Ortodoxă Rusă, care consideră Ucraina drept teritoriul său canonic.
Diplomație secretă
Partea ucraineană a propus atunci administrației papale o vizită cu o durată de minim 4 zile, timp în care Papa Francisc să se deplaseze în vestul Ucrainei, mai ales în orașul Lviv, regiune unde Biserica Greco-Catolică din Ucraina este cel mai bine reprezentată, precum și în capitala Kiev. Partea ucraineană mai dorea ca Papa Francisc să viziteze și regiunea Donbass și zona de delimitare administrativă dintre Ucraina continentală și peninsula Crimeea, anexată de Federația Rusă, pentru a puncta susținerea fără rezerve a integrității teritoriale de către capul Bisericii Romano-Catolice. (Mihai Isac)
