Parlamentul European a anunţat că a deschis o anchetă asupra unei eurodeputate letone, acuzată în urma unei anchete realizate de un site de investigaţii că a desfăşurat activităţi de spionaj în beneficiul Moscovei în ultimele două decenii.
Tatiana Zdanoka, care provine din minoritatea rusă din Letonia, a susținut taberele radicale pro-ruse în timpul referendumului din Crimeea și a celui din Găgăuzia din 2014. Eurodeputata acuzată de spionaj a vizitat frecvent Chișinăul la invitația unor politicieni pro-ruși. Ea a ocupat funcția de vicepreședintă Potrivit site-ului de investigaţii rus The Insider (cu sediul în Letonia), Tatjana Zdanoka, eurodeputată neafiliată din 2004, ar fi colaborat de anul următor cu serviciile de securitate ruse (FSB). Politiciana ar fi „apărat în mod deschis” poziţiile Moscovei, scrie The Insider într-un lung articol bazat pe schimburi de e-mail-uri între Zdanoka şi agenţi ruşi, incluzând „rapoarte explicite şi detaliate despre activitatea ei ca europarlamentar”. Aceste e-mail-uri se referă la „întâlniri fizice la Moscova sau la Bruxelles” şi la „cereri de finanţare provenite din surse ruseşti pentru activităţile sale politice”, conform acestei anchete realizate împreună cu alte mass-media, printre care un site eston şi ziarul suedez Expressen. Preşedinta Parlamentului European, malteza Roberta Metsola, „ia foarte în serios aceste acuzaţii şi a trimis cazul Comitetului Consultativ pentru Codul de Conduită, ceea ce înseamnă că au fost deschise anchete” în cadrul instituţiei, potrivit purtătorului său de cuvânt. Chestiunea va fi inclusă miercuri şi pe ordinea de zi a unei reuniuni a preşedinţilor grupurilor politice. „Luăm notă de faptul că aceste acuzaţii au fost semnalate în ţara (Tatjanei Zdanoka) de ceva vreme”, în timp ce „toţi europarlamentarii sunt supuşi aceloraşi reguli în ceea ce priveşte independenţa mandatului sau etica”, a adăugat serviciul de presă al Parlamentului, fără a dori să comenteze în detaliu. Pe lângă ancheta internă deschisă de instituţie, se face referire la eventuale proceduri pe care autorităţile letone le-ar putea întreprinde în acest caz. Aceste suspiciuni de spionaj apar în condiţiile în care Parlamentul European a fost zdruncinat la sfârşitul anului 2022 de Qatargate, un presupus scandal de corupţie care a implicat mai mulţi europarlamentari, suspectaţi că au acţionat în favoarea Qatarului şi Marocului în schimbul unor sume de bani.
Kremlinul se pregătește să destabilizeze Republica Moldova, probabil ca parte a eforturilor de a împiedica integrarea sa în Uniunea Europeană, se arată în ultima analiză a Institutului pentru Studiul Războiului, citată de mass-media de la Kiev. Tensiunile dintre Moldova și Rusia au escaladat în urma invaziei ruse în Ucraina, guvernul pro-occidental al Moldovei acuzând în mod repetat Kremlinul de încercări de destabilizare.
Alexei Polishchuk, directorul în cadrul Ministerului de Externe al Rusiei responsabil cu relația cu țările membre CSI, a susținut într-un interviu acordat pe 28 ianuarie pentru mass-media de stat rusă TASS că R. Moldova a început „să-și distrugă legăturile” cu organizația CSI, deoarece intenționează să părăsească organizația până la sfârșitul anului 2024. CSI a fost înființată după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, iar în prezent grupează nouă foste republici sovietice. R. Moldova nu a părăsit oficial CSI, dar și-a suspendat efectiv participarea la organizație în 2022. Polishchuk a susținut că părăsirea CSI nu ar aduce beneficii cetățenilor sau economiei moldovenești. El a mai menționat că soluționarea chestiunii transnistrene în R. Moldova se află într-o „criză profundă”, iar Rusia ar putea remedia deteriorarea relațiilor dintre Moldova și Transnistria ca „mediator și garant” în această problemă.
Transnistria este o regiune separatistă recunoscută la nivel internațional ca parte a R. Moldova. Trupele ruse au ocupat Transnistria încă de la începutul anilor 1990, când Rusia a invadat regiunea sub pretextul protejării etnicilor ruși. Vicepremierul moldovean, Oleg Serebrian, a anunțat la radioul național pe 28 ianuarie că Moldova nu va reveni la procesul de negocieri 5+2 în Transnistria care a inclus Rusia, în timp ce invazia rusă a Ucrainei continuă. Vorbind la o conferință de presă în 29 ianuarie, Serebrian a spus că Chișinăul este hotărât să rezolve problema Transnistriei „exclusiv” prin mijloace pașnice. „Această poziție este susținută de colegii noștri de la Kiev. Nu există planuri de presiune militară sau de alt tip asupra Transnistriei”, a spus oficialul. Potrivit ISW, Rusia ar putea ridica pretenții similare față de Moldova ca și în cazul Ucrainei, referindu-se la acuzațiile Rusiei de „abandonare” de către Ucraina a Acordurilor de la Minsk, folosite ca parte a justificărilor pentru invazia la scară largă. Astfel, intenția Moscovei este de „a crea nemulțumiri economice în Moldova și să prezinte Rusia drept un garant economic și de securitate în Moldova.” „Rusia ar putea încerca să-și justifice eforturile de agresiune sau destabilizare în Moldova, pretinzând că rezidenții transnistreni sunt în pericol”, mai scrie Institutul pentru Studiul Războiului.
Într-o evaluare anterioară, ISW a menționat că Rusia modelează spațiul informațional și vizează destabilizarea Moldovei și justificarea oricăror campanii viitoare prin încadrarea Rusiei drept protector al „vorbitorilor de limbă rusă amenințați” din Moldova. Această abordare este aproape identică cu narațiunile construite de Rusia pentru a justifica invazia pe scară largă a Ucrainei. În ianuarie, mass-media de stat rusă a continuat să încurajeze separatiștii pro-ruși din Moldova, posibil în încercarea de a semăna instabilitate politică și dezbinare, a raportat ISW, citat de The Kyiv Independent. Ucraina susține puternic reglementarea pașnică a conflictului transnistrean, însă va reacționa prompt și decis în cazul organizării de provocări din partea adevărate conduceri de la Tiraspol, adică FSB-ul rusesc, pentru a nu admite atragerea regiunii transnistrene în războiul dintre Ucraina și Rusia. Declarația a fost făcută de ambasadorul cu Misiuni Speciale al Ucrainei responsabil de dosarul transnistrean, Păun Rohovei, în cadrul unui briefing comun cu vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, relatează mass-media de la Chișinău.
„Ucraina este pentru reglementarea pașnică a acestui conflict, dar va fi foarte promptă în acțiuni atunci când se vor organiza provocări din partea celor care conduc acolo, adică FSB-ul rusesc. Vom face tot posibilul să neutralizăm pericolele, vom fi foarte prompți și nu vom admite atragerea regiunii transnistrene în războiul dintre Ucraina și Rusia” a declarat Rohovei.
Acesta a notat că Ucraina este un participant activ la procesul de reglementare a conflictului transnistrean și va rămâne alături de aliatul său R. Moldova, însă consideră că actualul format de negociere, adică 5+2, nu mai este unul valabil.
„Ucraina este și va fi parte componentă a tratativelor de reglementare a conflictului transnistrean, însă acest format de jure existent este nefuncțional. Principalul motiv este prezența unui stat care nu mai are dreptul moral sau legal de a participa la aceste tratative. Este un stat care într-un mod barbar a atacat Ucraina în 2022, așa că stăm ferm pe poziția de a nu ne așeza la masa de tratative cu Rusia” a mai declarat Rohovei, care a subliniat că scopul Ucrainei este ca R. Moldova să reobțină drepturile depline asupra acestei părți a teritoriului său.
La rândul său, vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a reiterat că Ucraina este un partener esențial în procesul reglementării transnistrene, exprimându-și aprecierea pentru sprijinul pe care Kievul îl oferă inclusiv pe această dimensiune.
„Am discutat despre provocările în care suntem verbal atrași de transnistreni, inclusiv la situația de la frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean. Vreau să subliniez că R. Moldova e determinată să soluționeze conflictul transnistrean exclusiv pe cale pașnică. Poziția e susținută și de colegii de la Kiev. Nu este niciun plan de sugrumare militară a regiunii. Tot ce ne dorim este aducerea graduală a regiunii în câmpul legal al R. Moldova” a declarat Serebrian.
Vicepremierul pentru Reintegrare a subliniat că nu există altă soluție decât reintegrarea plenară a regiunii transnistrene în R. Moldova și i-a mulțumit lui Rohovei pentru sprijinul oferit de Ucraina pentru această abordare a Chișinăului. La final, Serebrian și-a exprimat speranța că în 2024 vor fi înregistrate mai multe succese în procesul de reintegrare a regiunii.
În 2023, Institutul pentru Studiul Războiului arată că Federația Rusă vrea să stabilească condițiile de informare pentru a organiza o operațiune cu steag fals în Transnistria ocupată, în Republica Moldova. Ministerul rus al Apărării afirma în 2023 că forțele ucrainene plănuiesc să desfășoare o provocare armată împotriva Transnistriei în viitorul apropiat. Ministerul Apărării din Rusia a afirmat că forțele ucrainene se vor îmbrăca ca militari ruși și vor organiza o presupusă ofensivă rusă de pe poziții din Transnistria.
Guvernul de la Chișinău a negat acuzațiile oficialilor ruși. Oficialii din R. Moldova au menționat că cel mai probabil că Ministerul rus al Apărării a căutat să promoveze această narațiune falsă pentru a denatura avertismentul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski adresat președintelui moldovean Maia Sandu, potrivit căruia Kremlinul pregătește provocări în Moldova, dar și oferta lui Zelenski de a ajuta R. Moldova dacă forțele ruse din Transnistria amenință integritatea teritorială a Ucrainei.
Difuzarea de către Ministerul rus al Apărării a acestei narațiuni false nu indică faptul că Putin intenționează să atace Republica Moldova – o întreprindere pentru care nu are capacitatea militară – deși indică o escaladare a eforturilor sale continue de subminare a statului R. Moldova.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a transmis condoleanţe duminică, după atacul comis într-o biserică catolică italiană din Istanbul în timpul slujbei, şi a dat asigurări că au fost luate toate „măsurile necesare” pentru a-i găsi pe atacatori. Erdogan, care a vorbit la telefon cu preotul bisericii şi oficialităţi locale, a insistat că se face totul pentru a-i găsi pe atacatori „cât mai repede”, potrivit preşedinţiei. Doi atacatori mascaţi au atacat duminică biserica italiană Sfânta Maria din Istanbul a anunţat și ministrul de interne turc Ali Yerlikaya. Atacul s-a produs la ora locală 11:40 (08:40 GMT) în cartierul Sariyer din Istanbul, a anunţat ministrul pe reţelele sociale. „Două persoane mascate au deschis focul împotriva lui C. T., care se afla printre persoanele care asistau la slujbă şi, din păcate, şi-a pierdut viaţa”, a adăugat ministrul turc, fără a oferi alte detalii despre identitatea persoanei decedate. „A fost deschisă o amplă anchetă pentru a-i reţine pe atacatori. Condamnăm energic acest act laş”, a adăugat Yerlikaya. Potrivit postului turc T24, atacatorii au intrat în biserică în timpul slujbei, cu chipurile acoperite cu măşti de schi şi au deschis focul asupra enoriaşilor, provocând moartea unei persoane, pe care au împuşcat-o în cap, după care au fugit. Cu toate că postul T24 a relatat că au existat şi răniţi, autorităţile nu au confirmat informaţia.
În decembrie, forţe de securitate turce au arestat 32 de suspecţi, presupuşi membri ai grupării Statul Islamic (SI), suspectaţi de pregătirea unor atentate la sinagogi, biserici şi la Ambasada Turciei în Irak.
Aceste arestări au fost efectuate în nouă oraşe, inclusiv în metropolele Istanbul şi Ankara.
Miniştrii de externe din Uniunea Europeană, reuniţi în primul Consiliu Afaceri Externe (CAE) oficial din mandatul preşedinţiei belgiene a Consiliului UE, au ajuns la un acord de principiu pentru lansarea unei operaţiuni militare pentru a proteja vasele comerciale ce navighează în Marea Roşie, a anunţat luni seară şeful diplomaţiei europene Josep Borrell. Propunerea a fost făcută de Franţa, Italia şi Germania şi vizează securizarea navelor comerciale de atacurile rebelilor houthi din Yemen. ”Am convenit, în principiu, în legătură cu lansarea unei misiuni a Uniunii Europene în Marea Roşie”, a spus Borrell în conferinţa de presă de la finalul reuniunii CAE. El a precizat că rămâne ca UE să lucreze pentru a obţine unanimitatea statelor membre în legătură cu data exactă a lansării acestei misiuni. Potrivit planurilor actuale, misiunea UE va implica desfăşurarea de nave de război şi sisteme de avertizare timpurie pentru a proteja navele cargo din regiune, dar fără a exista intenţia de a participa la atacurile lansate de SUA asupra poziţiilor rebelilor houthi din Yemen. Referitor la războiul dintre Israel şi mişcarea palestiniană Hamas, Josep Borrell le-a prezentat miniştrilor un document de lucru (non-paper) în care insistă pe ideea că în prezent trebuie pregătite condiţiile unei păci durabile în regiune, pe baza punerii în aplicare a unei soluţii cu două state. ”Nu cred că mai trebuie să vorbim în general despre procesul de pace din Orientul Mijlociu şi sunt de părere că ar trebui să începem să discutăm în mod specific despre procesul de implementare a soluţiei cu două state. Pacea este un termen general, toată lumea este pentru pace, nimeni nu spune că este împotriva păcii. Nu trebuie să vorbim despre pace în general, ci despre pace via un proces specific. În opinia noastră, ar trebui să nu mai vorbim despre procesul de pace din Orientul Mijlociu, ci specific despre soluţia cu două state. Asta încercăm să obţinem, dar nu toţi sunt de acord cu asta, unii sunt pentru, alţii împotrivă”, a explicat Josep Borrell. Miniştrii de externe europeni au avut luni discuţii separate cu omologul israelian, cu şefii diplomaţiilor egipteană, iordaniană şi saudită şi cu ministrul de externe palestinian. ”Numeroase state membre şi-au reafirmat poziţiile referitoare la un acord definitiv pe baza soluţiei cu două state, dar nu am discutat doar despre acest lucru. Am discutat despre situaţia din Fâşia Gaza, despre ajutorul umanitar şi despre obstacolele în calea acestuia, deci am vorbit despre toate problemele din Orientul Mijlociu”, a mai spus Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate. Marea Britanie va continua să „diminueze capacitatea” rebelilor houthi de a lansa atacuri în Marea Roşie, a declarat marţi ministrul de externe britanic David Cameron, după noile bombardamente ale Londrei şi Washingtonului împotriva rebelilor yemeniţi. „De când am început să luăm măsuri în urmă cu zece zile, houthi au lansat peste 12 atacuri asupra navelor în Marea Roşie”, le-a spus ministrul britanic jurnaliştilor, calificând aceste atacuri ca fiind „ilegale” şi „inacceptabile”. „Ceea ce am făcut din nou este să transmitem cel mai clar mesaj posibil că vom continua să le reducem capacitatea de a lansa atacuri”, a afirmat Cameron. „Cuvintele şi avertismentele noastre sunt urmate de acţiuni”, a mai spus şeful diplomaţiei britanice. Forţele americane şi britanice au lansat noi lovituri aeriene în Yemen în noaptea de luni spre marţi împotriva rebelilor houthi, care se declară în continuare „hotărâţi” să-şi continue atacurile în Marea Roşie, în semn de sprijin pentru palestinienii din Gaza. „Loviturile de astăzi au vizat un sit de depozitare subteran al (rebelilor) houthi şi sit-uri cu rachete şi de supraveghere aeriană ale houthi”, au transmis forţele armate americane şi britanice într-un comunicat. Washingtonul şi Londra au afirmat că au vizat opt ţinte ale houthi, potrivit comunicatului semnat şi de Canada, Australia, Bahrein şi Ţările de Jos, care au „sprijinit” operaţiunea fără a participa direct. Aceasta este cea de-a doua operaţiune comună a armatelor americană şi britanică de la începutul lunii ianuarie împotriva rebelilor houthi în Yemen. Potrivit agenţiei de presă a rebelilor, Saba, forţele americane şi britanice au vizat capitala Sanaa şi mai multe provincii ale ţării. Conform canalului Al-Masirah, loviturile au vizat baza militară Al-Dailami, situată la nord de Sanaa. Rebelii houthi controlează o mare parte a Yemenului, după aproape un deceniu de război împotriva forţelor guvernamentale, susţinute de Arabia Saudită. Houthi au revendicat luni responsabilitatea unui atac asupra unei nave militare americane.
NATO lansează săptămâna viitoare cel mai amplu exerciţiu organizat de Alianţa Nord-Atlantică de la sfârşitul Războiului Rece, în care va fi exersată întărirea cu trupe ‘din America de Nord’ a aliaţilor europeni de la graniţa cu Rusia şi de pe flancul estic, în cazul izbucnirii unui conflict cu ‘un adversar de aproape acelaşi calibru’, relatează mass-media internațională.
NATO în acțiune
În jur de 90.000 de militari vor lua parte la manevrele Steadfast Defender 2024 ce se vor desfăşura până în luna mai, a indicat joi comandantul suprem al forţelor aliate în Europa (SACEUR), generalul american Chris Cavoli. Vor fi implicate peste 50 de nave – de la portavioane la distrugătoare -, peste 80 de avioane de luptă, elicoptere şi drone şi cel puţin 1.100 vehicule de luptă, printre care 133 de tancuri şi 533 de vehicule de luptă de infanterie, potrivit NATO. Cavoli a spus că manevrele vor exersa punerea în execuţie de către NATO a planurilor sale regionale stabilite la summitul din 2023 de la Vilnius, primele elaborate de Alianţă de decenii, detaliind cum ar răspunde unui atac al Rusiei. Anunţul NATO nu menţionează Rusia, însă principalul său document de strategie identifică acest stat drept ameninţarea cea mai semnificativă şi directă pentru securitatea membrilor NATO. ‘Steadfast Defender 2024 va demonstra capacitatea NATO de a desfăşura rapid forţe din America de Nord şi alte părţi ale alianţei pentru a consolida apărarea Europei’, afirmă serviciul de presă al NATO. Consolidarea se va realiza în cadrul unui ‘scenariu de conflict simulat ce ar apărea cu un adversar de aproape acelaşi calibru’, le-a spus Cavoli reporterilor la Bruxelles după o reuniune de două zile a şefilor de Stat Major. Ultimele exerciţii de amploare similară au fost Reforger – în timpul Războiului Rece, în 1988, cu 125.000 de participanţi – şi Trident Juncture în 2018, cu 50.000 de participanţi, potrivit NATO. Militarii care lua parte la exerciţii, ce vor implica simulări de aduceri de personal în Europa, cât şi exerciţii terestre, vor proveni din ţări NATO şi din Suedia, care speră să adere în curând la alianţă. În partea a doua a Steadfast Defender, o atenţie specială va fi acordată desfăşurării unei forţe rapide a NATO în Polonia, pe flancul estic al Alianţei.
Alte locuri majore alte viitoarelor exerciţii vor fi în ţările baltice – văzute ca fiind cele mai expuse riscului unui potenţial atac din partea Rusiei -, Germania – un hub pentru întăririle ce vor fi primite – şi ţări situate la periferia geografică a NATO, precum Norvegia şi România.
Precedent pentru China
Cu cât preşedintele rus Vladimir Putin are mai mult succes în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, cu atât creşte probabilitatea ca şi China să decidă să recurgă la forţă pentru a-şi atinge obiectivele, a declarat marţi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei dezbateri pe teme de securitate la Forumul Economic Mondial de la Davos (Elveţia). „Am efectuat vizite în Japonia şi Coreea de Sud, parteneri apropiaţi ai NATO, iar ei sunt îngrijoraţi de ceea ce se întâmplă în Ucraina, pentru că ştiu că, cu cât Putin are mai mult succes în Ucraina, cu atât este mai probabil ca Beijingul să folosească forţa”, a subliniat politicianul norvegian. În acest context, el a susţinut că Alianţa Atlantică ar trebui să aibă o „abordare globală”, chiar dacă este o organizaţie regională, întrucât „lumea este interconectată”. „Vom rămâne o alianţă regională. Dar regiunea transatlantică se confruntă cu ameninţări globale, securitatea nu mai este regională, ci globală, astfel încât ceea ce se întâmplă în Asia afectează Europa şi ceea ce se întâmplă în Europa afectează Asia”, a afirmat Jens Stoltenberg. Stoltenberg a declarat că NATO nu consideră China drept un adversar, dar a spus că este „important” să fim atenţi la comportamentul său, în special în Marea Chinei de Sud, precum şi la „modul în care China încalcă principiile de bază” ale Alianţei, cum ar fi democraţia, statul de drept, libertatea de opinie şi de exprimare, „aşa cum am văzut în Hong Kong”. În acelaşi timp, el a subliniat că nu NATO este cea care „avansează în Asia”, ci China este cea care „se apropie”. „Aşadar, din toate aceste motive, bineînţeles că NATO trebuie să abordeze ceea ce se întâmplă în Asia”, a conchis el. Totodată, secretarul general al NATO a recunoscut marţi că situaţia Ucrainei pe câmpul de luptă împotriva Rusiei este „extrem de dificilă”, dar a apreciat că există „motive de optimism” pentru că ea a rezistat ca naţiune, iar Moscova nu a reuşit să îşi atingă obiectivele. Stoltenberg a spus că forţele ruse presează acum pe mai multe fronturi – „şi, bineînţeles, marea ofensivă pe care ucrainenii au lansat-o în vară nu a dat rezultatele pe care le speram cu toţii”. Moscova achiziţionează drone din Iran, echipându-se pentru a-şi construi propriile aparate fără pilot, încercând să obţină mai multă muniţie şi rachete din Coreea de Nord, continuând în acelaşi timp să demonstreze o „toleranţă ridicată faţă de pierderi”, a enumerat el. „Deci, în general, Rusia exercită presiuni puternice. Este un lucru serios şi nu ar trebui să subestimăm niciodată Rusia”, a adăugat şeful NATO. „Există şi motive de optimism”, a spus Stoltenberg, evocând că, atunci când Rusia şi-a lansat invazia pe scară largă în Ucraina în februarie 2022, majoritatea experţilor credeau că va cuceri ţara în câteva zile şi o va controla în câteva săptămâni.
Marea Neagră, câmp de bătălie
„Asta nu s-a întâmplat. S-a întâmplat contrariul”, a remarcat el, adăugând că ucrainenii au început să contraatace şi să elibereze teritorii, obţinând rezultate importante în Marea Neagră şi posibilitatea de a deschide un coridor către porturile de acolo pentru a continua exportul de cereale. Pentru politicianul norvegian, în afară de aceste realizări militare, „cel mai important este că Ucraina a supravieţuit ca naţiune independentă şi suverană, ceea ce reprezintă o mare victorie pentru ea”, în timp ce Rusia „a pierdut ceea ce a vrut să obţină prin acest război, şi anume să controleze Ucraina”. El a subliniat că ucrainenii „nu au avut niciodată mai puţină încredere în Rusia” şi îşi doresc să facă parte din Occident, Uniunea Europeană şi NATO, de care el a declarat că sunt mai aproape ca niciodată. „Şi aceasta este o mare pierdere pentru Rusia”, potrivit acestuia. Stoltenberg, care s-a întâlnit marţi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la Davos, a cerut în acest context ca aliaţii NATO să continue să ofere sprijin militar Ucrainei, ceea ce „nu este o acţiune de caritate”, ci o „investiţie în propria noastră securitate”. „La un moment dat, Rusia va înţelege că plăteşte un preţ prea mare şi se va aşeza la masa (negocierilor) şi va fi de acord cu un tip de justiţie”, a opinat el, dar a insistat asupra livrărilor de arme către Ucraina pentru ca aceasta să vină în cele din urmă la masa negocierilor cu Moscova în poziţie de forţă. Deocamdată, însă, a spus Stoltenberg, preşedintele rus Vladimir Putin nu plănuieşte pacea.
Reformarea NATO
O înaltă oficialitate a NATO le-a cerut miercuri actorilor publici şi privaţi din Occident să-şi schimbe mentalitatea şi să se concentreze pe randament, pentru a face faţă unei perioade în care orice se poate întâmpla în orice moment, relatează Reuters. ”Avem nevoie de o transformare a NATO”, a declarat şeful Comitetului Militar al organizaţiei, amiralul olandez Rob Bauer, în cadrul unei reuniuni cu şefii de Stat major din ţările aliate, desfăşurată la Bruxelles. În trecut, actorii publici şi privaţi au trăit într-o perioadă când totul era abundent, previzibil, controlabil şi axat pe eficacitate, a subliniat el. În prezent, aceşti actori trebuie să-şi schimbe modul de gândire ”către o epocă în care orice se poate întâmpla în orice moment, o epocă în care trebuie să aşteptăm neprevăzutul, o epocă în care trebuie să ne concentrăm pe randament pentru a fi deplin eficienţi”, a explicat Bauer.
Ministrul apărării german Boris Pistorius a avertizat că războiul dintre Rusia şi Ucraina s-ar putea extinde în ţările din vecinătate. ”Auzim ameninţări de la Kremlin aproape în fiecare zi – cel mai recent din nou împotriva prietenilor noştri din statele baltice”, a declarat Pistorius într-un articol publicat de cotidianul Tagesspiegel vineri, la exact un an de la preluarea mandatului de ministru federal al apărării. Referitor la armata germană (Bundeswehr), Boris Pistorius a accentuat: ”Trebuie să ne consolidăm rapid capacităţile de apărare, în contextul urgenţei situaţiei ameninţării”. ”Aşadar, trebuie să luăm în calcul faptul că (preşedintele rus) Vladimir Putin ar putea chiar ataca o ţară NATO cândva”, a afirmat Boris Pistorius, care a estimat că, dacă ar fi să se întâmple, acest lucru ar avea loc peste ”5-8 ani” începând de acum. Prin apelul său ca Bundeswehr să devină ”pregătită de război”, Pistorius a dorit să ”zdruncine societatea” germană. El aşteaptă propuneri pentru reintroducerea unei versiuni a serviciului militar obligatoriu până în aprilie, după ce ţara sa a renunţat la acesta în 2011. Potrivit ministrului german, industria apărării trebuie să devină mai eficientă. Boris Pistorius s-a pronunţat pentru reformarea datoriei publice, din raţiuni de securitate. ”Cu un mecanism al datoriei în forma actuală, nu vom trece traversa aceste crize teferi”, a explicat el. Pe de altă parte, reprezentantul Berlinului a respins cererile de suplimentare a ajutorului militar german pentru Ucraina, spunând că Bundeswehr nu poate ajunge la ”epuizare” şi lăsa Germania ”lipsită de apărare”.
Scenarii germane
Germania pregăteşte diferite scenarii ca urmare a ameninţării ruse, a declarat luni Ministerul Apărării german, după ce tabloidul Bild a publicat un document clasificat al armatei germane care nu exclude o escaladare împotriva NATO în acest an şi o ipotetică confruntare în 2025. „Luarea în considerare a diverselor scenarii, chiar dacă sunt extrem de improbabile, face parte din practica militară de zi cu zi, în special în timpul antrenamentelor armatei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Arne Collatz, într-o conferinţă de presă. Potrivit Bild, în acest document secret, armata germană descrie posibile acţiunile ale Rusiei şi Occidentului lună de lună, inclusiv un ipotetic scenariu al „Apărării Alianţei 2025” care prevede desfăşurarea a „sute de mii de soldaţi NATO şi o izbucnire iminentă a unui război în vara anului 2025”. Conform acestui document, în februarie, Rusia ar iniţia o nouă mobilizare a 200.000 de persoane şi ar lansa o ofensivă în Ucraina care, din cauza „sprijinului ezitant occidental” pentru Kiev, ar da rezultate în iunie şi ar face ca trupele ucrainene să se retragă treptat. Potrivit scenariului german, atacul iniţial camuflat şi apoi din ce în ce mai deschis împotriva Occidentului ar începe în iulie. Conform scenariului, Kremlinul ar provoca de fiecare dată noi crize prin atacuri cibernetice severe şi alte forme de război hibrid, cum ar fi instigarea împotriva minorităţilor etnice ruse, în special în statele baltice. Bild susţine că scenariul prevede ciocniri pe care Rusia le-ar folosi ca scuză pentru a începe în septembrie exerciţii cu Belarus cu participarea a 50.000 de soldaţi. În realitate, Rusia ar acumula trupe la frontiera cu Polonia şi Lituania, iar în octombrie ar comasa trupe şi rachete cu rază medie de acţiune în exclava Kaliningrad unde ar continua să trimită armament sub „minciuna propagandistică a unui atac iminent al NATO”. „Obiectivul secret al Kremlinului ar fi de a cuceri coridorul Suwalki”, un teritoriu de 65 de kilometri de-a lungul frontierei dintre Polonia şi Lituania, situat între enclava rusă Kaliningrad şi Belarus, scrie Bild. Potrivit scenariului, începând din decembrie 2024 ar urma să aibă loc un „conflict de frontieră” provocat artificial şi „tulburări cu numeroşi morţi” în această zonă, deja pe teritoriul NATO. O reuniune specială a NATO ar urma să aibă loc în ianuarie 2025, la care Polonia şi statele baltice ar informa cu privire la o ameninţare tot mai mare din partea Rusiei. Rusia ar urma să transfere trupe suplimentare în ţările baltice şi în Belarus în luna martie, iar, până atunci, să adune două divizii de tancuri, o divizie de infanterie mecanizată şi un comandament, adică un total de 70.000 de soldaţi. În mai 2025, NATO ar urma să ia în sfârşit „măsuri credibile de descurajare” pentru a preveni un atac rusesc asupra Suwalki din direcţia Belarus şi Kaliningrad, conform scenariului menţionat. În ziua „X”, potrivit armatei germane, Alianţa va desfăşura 300.000 de oameni pe flancul său estic, între care 30.000 de soldaţi germani.
Pregătiri daneze
Danemarca a alocat 2,74 miliarde de coroane daneze (400 de milioane de dolari) pentru întărirea supravegherii şi securităţii în Arctica şi în Atlanticul de Nord cu drone cu rază lungă de acţiune, ca parte a unui acord-cadru mai larg pentru întărirea capacităţilor sale de apărare şi îndeplinirea obiectivelor NATO. Dronele cu rază lungă de acţiune vor ajuta la monitorizarea activităţii civile şi militare în creştere în Arctica şi Atlanticul de Nord şi vor permite Danemarcei să îndeplinească mai bine obiectivele NATO, a subliniat Ministerul Apărării danez. Calota de gheaţă care se micşorează în Arctica a accelerat o cursă între puterile globale pentru control asupra resurselor şi căilor navigabile. Danemarca este responsabilă pentru securitate şi apărare în insula Groenlanda din Arctica şi insulele Feroe din Atlanticul de Nord, ambele teritorii suverane ce fac parte din Regatul Danemarcei. Danemarca „trebuie să-şi asume pe viitor o responsabilitate mai mare pentru securitatea întregii regiuni”, a declarat joi seara ministrul danez al apărării Troels Lund Poulsen. „Aceasta înseamnă că trebuie să ne întărim capacităţile în Arctica şi Atlanticul de Nord”, a adăugat ministrul. Danemarca a promis anul trecut că va investi 143 de miliarde de coroane în apărare în următorii zece ani. Investirea în drone este primul punct din acest angajament. Prin această decizie au fost alocate 16 miliarde de coroane în total, care includ de asemenea sisteme de apărare şi repornirea unei uzine de muniţii în nord-vestul Danemarcei.
Fără pace în Ucraina
Secretarul de stat american Antony Blinken şi-a exprimat recent îndoiala cu privire la posibilitatea unei încetări a focului în Ucraina, subliniind că Rusia nu şi-a arătat în niciun fel dorinţa de a „negocia cu bună-credinţă”, la aproape doi ani de la începutul invaziei. „Nu vedem asta”, a declarat Blinken la Forumul Economic Mondial de la Davos, în legătură cu posibilitatea unei încetări a focului. „Suntem mereu deschişi şi atenţi, pentru că poporul ucrainean doreşte (încetarea focului) mai mult decât oricine altcineva”, a adăugat el. „Însă Rusia trebuie să aibă dorinţa de a se angaja, de a negocia cu bună-credinţă, pe baza principiilor fundamentale care au fost puse sub semnul întrebării de agresiunea sa – integritatea teritorială, suveranitatea, independenţa”, a subliniat şeful diplomaţiei americane. „Dacă şi când Rusia va fi pregătită să negocieze pe această bază, ea va găsi ucraineni care vor să facă acest lucru şi cu siguranţă va găsi sprijinul Statelor Unite”, a dat asigurări Blinken. Marţi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, deşi favorabil organizării unui summit de pace, a insistat asupra faptului că orice reglementare trebuie să prevadă ca Rusia să părăsească teritoriul ucrainean. Blinken a avertizat în legătură cu intenţiile reale ale preşedintelui rus Vladimir Putin, subliniind că Statele Unite au discutat cu Rusia înainte de invazia din februarie 2022 despre ceea ce Kremlinul a prezentat drept îngrijorări legate de securitate în ceea ce priveşte Ucraina. La acea vreme, Vladimir Putin a menţionat drept motiv de îngrijorare posibilitatea ca Ucraina să adere la NATO. „Nu trebuie să mă credeţi. Este suficient să citiţi ce spune preşedintele Putin. Nu a fost niciodată cu adevărat despre asta. Întotdeauna a fost vorba despre această mare viziune de a recrea o Rusie mare”, a adăugat Blinken.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit la Forumul Economic Mondial de la Davos cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, faţă de care a insistat privind candidatura ţării sale la alianţă, transmite marţi dpa. La reuniunea anuală din Elveţia a Forumului, Zelenski i-a spus lui Stoltenberg că se aşteaptă ca NATO să ia anul acesta decizii care să apropie Ucraina de statutul de membră. Preşedintele l-a informat de asemenea pe secretarul general despre situaţia de pe front, în războiul de apărare împotriva Rusiei, şi i-a mulţumit pentru sprijinul permanent al NATO, arată un comunicat al cancelariei prezidenţiale de la Kiev. Zelenski a subliniat importanţa întăririi sistemelor de apărare antiaeriană de care dispune Ucraina, confruntată cu bombardamente ruseşti asupra mai multor oraşe.
Sprijin financiar
Preşedintele american Joe Biden a avut miercuri, la Casa Albă, discuţii cu liderii din Congres pentru a-i convinge ca Statele Unite să continue furnizarea ajutorului pentru Ucraina, în prezent întrerupt ca urmare a lipsei unui acord între republicani şi democraţi. Liderul american ”a fost clar: incapacitatea Congresului de a acţiona pune în pericol securitatea SUA, a NATO şi a restului lumii libere”, indică un comunicat difuzat de Casa Albă după întâlnire. Sursa citată a evocat ”progrese încurajatoare” în discuţiile cu reprezentanţii Senatului, unde Partidul Democrat este majoritar. Liderul senatorilor democraţi, Chuck Schumer, a apreciat că reuniunea a fost ”foarte pozitivă” şi a făcut un apel la soluţionarea ”în acelaşi timp” a chestiunii imigraţiei şi a celei privind ajutorul pentru Ucraina, pe baza unui consens între Partidul Republican şi Partidul Democrat. El s-a declarat ”mai optimist ca niciodată” cu privire la încheierea rapidă în Senat a unui acord care să includă cele două subiecte, dar şi ajutorul pentru Israel şi sprijinul pentru Taiwan, de asemenea priorităţi strategice ale lui Joe Biden. Situaţia este însă diferită în Camera Reprezentanţilor, unde majoritatea este republicană. Liderul acesteia, Mike Johnson, a declarat la finalul discuţiilor de la Casa Albă că întâlnirea a fost productivă şi că înţelege importanţa ajutorului pentru Ucraina. Totuşi, el a ţinut să precizeze că, în opinia sa, ”cea mai mare prioritate este frontiera cu Mexic”, unde în fiecare zi sosesc mii de migranţi. La finalul lunii octombrie, Joe Biden a solicitat Congresului o asistenţă financiară de 105 miliarde dolari pentru Ucraina şi Israel, dintre care 61 de miliarde de dolari pentru continuarea asistenţei militare pentru Kiev, însă republicanii din Camera Reprezentanţilor au cerut în schimb o înăsprire a politicii SUA privind imigraţia. SUA sunt considerate cel mai important aliat al Ucrainei în apărarea acestei ţări contra invaziei ruse lansate în februarie 2022. Washingtonul i-a furnizat deja 44 de miliarde de dolari Kievului.
Războiul mercenarilor
Rusia l-a convocat pe ambasadorul Franţei la Ministerul de Externe, la o zi după ce Moscova a anunţat că forţele sale au ucis mercenari francezi în Ucraina, informează Reuters. Rusia a declarat miercuri că forţele sale au efectuat o lovitură de precizie cu o zi înainte asupra unei clădiri ce găzduia „luptători străini” în cel de-al doilea oraş ca mărime al Ucrainei, Harkov. „În legătură cu distrugerea de către forţele armate ruse a unui punct de desfăşurare temporară a luptătorilor străini la Harkov, printre care se numărau câteva zeci de francezi, ambasadorul francez a fost convocat la Ministerul de Externe”, a explicat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, citată de agenţia de presă de stat TASS, preluată de Reuters. Agenţia de presă rusă Interfax aminteşte că, la 17 ianuarie, Ministerul rus al Apărării a anunţat un atac asupra unui punct de staţionare pentru străini în Harkov în timpul căruia „peste 60 de mercenari au fost ucişi şi mai mult de 20 duşi în unităţi medicale”. La rândul său, ca reacţie la declaraţiile Moscovei, care dă asigurări că a vizat marţi o clădire ce găzduieşte „mercenari francezi” la Harkov (nord-estul Ucrainei), Ministerul de Externe francez a declarat joi, citat de agenţia France Presse, că Franţa nu are „mercenari” în Ucraina. „Franţa nu are ‘mercenari’, nici în Ucraina şi nici în altă parte, spre deosebire de alţii. Aceasta este o nouă manipulare grosieră rusă. Nu trebuie să-i acordăm mai multă importanţă decât precedentele”, consideră ministerul francez. Rusia a revendicat miercuri o lovitură efectuată cu o seară înainte asupra unei clădiri în care erau desfăşuraţi „mercenari francezi” în Harkov, unde autorităţile locale au raportat că 17 civili au fost răniţi, aminteşte AFP. „Deşi Ministerul rus al Apărării afirmă că a ucis ‘mercenari francezi’, ei au lovit în realitate infrastructuri energetice şi medicale’, a reacţionat la rândul său ONG-ul All Eyes on Wagner pe reţeaua socială X (fostă Twitter). Aceste acuzaţii ale Rusiei survin după anunţul preşedintelui Emmanuel Macron că Franţa va livra Kievului 40 de rachete Scalp suplimentare şi va semna un acord de securitate cu Ucraina.
Declarații nucleare
Rusia a afirmat joi că discuţiile cu SUA privind controlul armelor nucleare sunt imposibile dacă nu se ţine cont şi de situaţia din Ucraina, acuzând totodată Washingtonul că încearcă să-şi impună dominaţia în plan militar, relatează Reuters. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a explicat într-o conferinţă de presă că Washingtonul a propus separarea celor două chestiuni şi reluarea discuţiilor privind „stabilitatea strategică” între cele două ţări, care deţin cele mai mari arsenale nucleare din lume. Lavrov a subliniat că această propunere este inacceptabilă pentru Rusia din cauza sprijinului Occidentului pentru Ucraina în războiul care durează deja de aproape doi ani. El a făcut aceste remarci în contextul în care acordul New Start, ultimul tratat bilateral ruso-american privind controlul armamentului nuclear, expiră în februarie 2026, iar tensiunile dintre cele două superputeri nucleare sunt la cel mai înalt nivel de la criza rachetelor din Cuba din 1962. „Nu vedem nici cel mai mic interes din partea SUA ori a NATO de a reglementa conflictul ucrainean şi a asculta preocupările Rusiei”, a adăugat şeful diplomaţiei ruse. Acesta a acuzat Occidentul că împinge Ucraina să folosească arme cu rază din ce în ce mai lungă pentru a lovi mai adânc în interiorul Rusiei. Astfel de atacuri s-au intensificat în ultimele săptămâni; pe 30 decembrie, 25 de oameni au fost ucişi în oraşul Belgorod din sudul Rusiei într-un astfel de atac. Serghei Lavrov nu a adus vreo dovadă în sprijinul afirmaţiei sale că Vestul încurajează Ucraina să desfăşoare asemenea atacuri, dar a acuzat Statele Unite că urmăresc superioritatea militară asupra Rusiei, notează Reuters. Ministrul rus a insistat că discuţiile privind controlul armelor sunt neîntemeiate cât timp Occidentul desfăşoară ceea ce el a numit un „război hibrid” împotriva Moscovei. „Nu respingem această idee pe viitor, dar condiţionăm în prealabil această posibilitate de abandonarea de către Occident a politicii sale de subminare şi nerespectare a intereselor Rusiei”, a conchis Lavrov. Federaţia Rusă, moştenitoarea puterii nucleare sovietice, dispune de cel mai mare arsenal de arme nucleare din lume, de aproape 6.000 de focoase, potrivit experţilor. Împreună, SUA şi Rusia deţin în jur de 90% din numărul focoaselor nucleare la nivel global, suficiente pentru a distruge planeta de mai multe ori. Aliatul apropiat al Federației Ruse, Republica Belarus a anunțat includerea în doctrina militară a țării conceptul utilizării armelor nucleare. Conform ministrul apărării de la Minsk, Viktor Hrenin, Belarus a primit anul trecut rachete nucleare tactice de la Rusia, în cadrul unei acțiuni care a provocat noi îngrijorări în Occident. Ministrul a explicat că, având în vedere agravarea ameninţărilor externe, a fost necesară revizuirea regulilor în vigoare din 2016.
Ministrul nu a dat detalii despre posibila utilizare a armelor atomice. Rusia, aliată a Belarusului, a desfăşurat anul trecut rachete nucleare tactice pe teritoriul acestei foste republici sovietice, în contextul tensiunilor cu NATO acutizate din februarie 2022, când a început invazia forţelor ruse în Ucraina.
Armele au început să fie transferate la mijlocul lui 2023, iar la finele anului președintele bielorus Alexandr Lukașenko a anunțat că Rusia a finalizat livrările de arme nucleare tactice către țara sa, o acțiune care a stârnit mari îngrijorări în Polonia vecină și în alte părți din regiune.
Armele nucleare tactice, care sunt destinate utilizării pe câmpul de luptă, au o rază scurtă de acțiune și un randament scăzut în comparație cu focoasele nucleare mult mai puternice montate pe rachete cu rază lungă de acțiune. Rusia a declarat că va menține controlul asupra celor pe care le trimite în Belarus.
