Documentar: 10 ani de la „Revolutia Trandafirilor” din Georgia

Documentar: 10 ani de la „Revolutia Trandafirilor” din Georgia

saakasviliAcum 10 ani de zile, in Georgia, avea loc asa-numita „Revolutie a trandafirilor”, moment marcat de plecarea de la putere a fostului presedinte Eduard Sevardnaze, acesta fiind inlocuit de ministrul de Justitie de atunci, Mihail Saakasvili. Influența președintelui Eduard Șevardnadze, care deținea funcția din 26 noiembrie 1995, a început să scadă odată cu slăbirea formațiunii loiale lui, partidul de guvernământ Uniunea Cetățenilor din Georgia (UCG). Odată cu anul 2000, acuzele de corupție îndreptate spre aparatul de stat au dus la plecarea din partid, inițial, a oamenilor de afaceri, care, în același an, au format Partidul Drepturi Noi. La scurt timp, alți politicieni s-au alăturat noului partid sau au înființat alte formațiuni politice. Însuși Eduard Șevardnadze a demisionat din fruntea UCG, în septembrie 2001. În aceeași lună, Mihail Saakașvili, ministru al Justiției, a părăsit UCG pentru a forma, o lună mai târziu, Mișcarea Națională Unită, scrie Agerpres. Mișcarea Națională Unită, alături de Partidul Drepturi Noi și alți membri ai Opoziției au îndemnat populația să protesteze pașnic împotriva guvernului fidel lui Eduard Șevardnadze și să practice nesupunerea civică, fără acte de violență. Scopul urmărit era demisia președintelui, în paralel cu organizarea de noi alegeri. La jumătatea lunii noiembrie 2003, au început să aibă loc demonstrații anti-guvernamentale masive pe străzile din Tbilisi, manifestările răspândindu-se rapid în aproape toate orașele importante ale Georgiei. Liderii din stradă ai revoluției au fost organizația de tineret ‘Kmara’ (Destul!) și câteva organizații neguvernamentale, printre care Liberty Institute. Revolta a atins apogeul la 22 noiembrie, când președintele în funcție a intenționat să deschidă noua sesiune a parlamentului. Lideri ai partidelor de opoziție, printre care Mihail Saakașvili, au întrerupt discursul lui Șevardnadze, făcându-și apariția cu trandafiri în mâini, de unde și denumirea de ‘Revoluție a Trandafirilor’. Acesta s-a retras, flancat de garda sa de corp, ulterior declarând ‘stare de urgență’ și intenționând să mobilizeze gărzi militare în jurul reședinței sale. Armata a refuzat să susțină noul guvern. Lipsit de alternative, la 23 noiembrie 2003, Șevardnadze s-a întâlnit cu liderii opoziției, la sfârșitul discuțiilor el anunțându-și demisia. Anunțul a creat o stare de euforie în Tbilisi, peste 10.000 de oameni ieșind pe străzi pentru a sărbători. La scurt timp, Curtea Supremă a Georgiei a invalidat rezultatele scrutinului din 2 noiembrie. La 4 ianuarie 2004 au fost organizate alegeri prezidențiale, câștigate cu peste 96% din voturi de Mihail Saakașvili, care la învestirea sa în funcție, la 25 ianuarie, avea să devină cel mai tânăr șef de stat din Europa.

Share our work
Ghiorghi Margvelasvili, investit ca presedinte al Georgiei

Ghiorghi Margvelasvili, investit ca presedinte al Georgiei

Ghiorghi Margvelasvili a22Presedinte ales al Georgiei, Ghiorghi Margvelasvili, a fost investit in functie duminica, pentru un mandat de cinci ani, promitand sa indeplineasca aspiratiile europene ale tarii si sa imbunatateasca relatiile cu Rusia. Margvelasvili, fost profesor de filosofie, a obtinut 62% din voturi in scrutinul prezidential din 27 octombrie. Adversarul sau, David Bakradze, candidatul sustinut de fostul presedinte Mihail Saakasvili, a obtinut 22% din voturi. „Castigatorul este expresia vointei poporului”, a declarat Margvelasvili, in varsta de 44 de ani, in cursul ceremoniei de investitura. „in pofida situatiei dificile cu care ne confruntam, in paralel cu integrarea in structurile europene si euroatlantice, reiteram angajamentul de a intensifica dialogul cu Rusia”, a spus noul presedinte. Ministrul roman de Externe, Titus Corlatean, a participat si el la ceremonia de investitura a presedintelui Georgiei, Giorgi Margvelasvili, organizata la Tbilisi, exprimand, intr-o intrevedere bilaterala, sprijinul ferm pentru aspiratiile euro-atlantice si europene ale Georgiei. „in cadrul unei intrevederi bilaterale cu presedintele Georgiei, seful diplomatiei romane a transmis un mesaj de felicitari din partea Romaniei si urari de succes pentru indeplinirea noului mandat. De asemenea, a subliniat ca, prin participarea sa la ceremonia de investitura, Romania doreste sa confirme inca o data sprijinul ferm pentru aspiratiile euro-atlantice si europene ale Georgiei, cu precadere in contextul pregatitor al Summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius (28-29 noiembrie 2013). Ministrul Titus Corlatean a exprimat angajamentul partii romane pentru valorificarea posibilitatilor de dezvoltare a dialogului politic romano-georgian de nivel si de aprofundare a cooperarii dintre Romania si Georgia”, potrivit unui comunicat MAE.

Share our work
Grup Servicii Petroliere vrea sa se extinda in Rusia

Grup Servicii Petroliere vrea sa se extinda in Rusia

Grup Servicii PetroliereCompaniile energetice romanesti vor sa-si extinda activitatea in Federatia Rusa. Compania de foraj petrolier marin Grup Servicii Petroliere (GSP), parte a grupului Upetrom, intentioneaza sa isi extinda activitatile in nordul Rusiei si sa cumpere noi platforme de foraj. „Avem sase platforme, iar planul este sa dublam numarul lor. Depinde cum gasim bani si contracte. Avem discutii sa preluam contracte si platforme cu contracte. (…) Problema este ca au crescut preturile pentru ca au crescut investitiile off-shore”, a declarat omul de afaceri Gabriel Comanescu, proprietarul Upetrom. El a adaugat ca, pe langa platforme, grupul este interesat si de achizitia a doua nave destinate operatiunilor de foraj marin. La preturile actuale, platformele noi costa circa 200 milioane de dolari, iar cele vechi jumatate din aceasta suma, in timp ce investitia intr-o nava poate ajunge pana la 600 milioane de dolari, a adaugat Comanescu. La sfarsitul anului 2005, GSP a preluat de la Petrom sase platforme de foraj marin, pentru circa 100 de milioane de dolari. Obiectivul GSP este extinderea in zona de nord a Rusiei, precum si consolidarea activitatii in Marea Neagra si Marea Mediterana. „Obictivul nostru este extinderea in nordul Rusiei, acolo nu e nimeni. Este o zona tinta puternica pentru noi. Dupa Marea Nordului ne vom axa pe Marea Neagra si Marea Mediterana, pe care le consideram aceeasi piata”, a precizat Comanescu. GSP a anuntat in primavara anului trecut ca a obtinut primele doua contracte de lucrari in Marea Nordului, ambele din partea companiei Wintershall Noordzee, din Olanda, pentru foraj marin, respectiv pentru constructia unei conducte petroliere.

Afaceri cu gigantii mondiali

Alte zone in care compania vrea sa se consolideze sunt Orientul Mijlociu si Africa de Vest, prin parteneriate. Compania este in discutii pentru semnarea de noi contracte si prelungirea unor acorduri anterioare cu mai multe companii, precum Gazprom, Rosneft, Lukoil, Total, Pemex (Mexic), Turkish Petroleum. Potrivit lui Comanescu, GSP va reveni in 2014 la nivelul cifrei de afaceri din 2010, respectiv 2,3 miliarde de lei, urmand ca din 2015 sa depaseasca acest plafon datorita contractelor pe care compania le va avea pentru luccrari de foraj marin de mare adancime. „in 2014, ca afaceri, vom fi pe langa nivelul din 2010, iar dupa 2014 vom ajunge mai sus. in 2014 vom incepe forajul de mare adancime si constructiile de mare adancime, vom lucra la maxim. (…) Este enorm de mult gaz in Marea Neagra”, a spus Comanescu, adaugand ca forajul la adancimi mari „este marele pas in dezvoltare, care va schimba fata GSP”. Mai multe companii, printre care OMV Petrom, Exxon (SUA), Lukoil (Rusia), Sterling Resources (Canada), au concesionate perimetre petroliere in Marea Neagra. Pana in prezent, OMV Petrom si Exxon, care exploreaza in comun mai multe perimetre, au anuntat ca au descoperit rezerve de gaze in Marea Neagra cuprinse intre 42 si 84 miliarde metri cubi, care echivaleaza cu de 3-6 ori consumul anual al Romaniei. Potrivit datelor Ministerului Finantelor Publice, GSP a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 813 milioane de lei (182,7 milioane de euro), in crestere cu 2% de la 797 milioane de lei in 2011, dar in scadere puternica fata de nivelul de 2,3 miliarde de lei inregistrat in 2010. GSP a raportat pentru anul trecut un profit net de 143,6 milioane de lei (32,2 milioane de euro), de la pierderi de 307,3 milioane de lei in 2011. in 2010, cand compania a raportat un nivel record al cifrei de afaceri, profitul net a fost de doar 6,5 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Finantelor Publice.

Share our work
Obama ii cere lui Putin reducerea arsenalului nuclear cu pana la 66%

Obama ii cere lui Putin reducerea arsenalului nuclear cu pana la 66%

Israels-nuclear-arsenal-nuclear-icbm

SUA si Rusia au facut mari eforturi, in special dupa caderea Uniunii Sovietice, de a-si limita arsenalului nuclear. Venit la Casa Alba, actualul lider de la Washington a facut mereu apel in ultimii ani pentru ca Moscova sa continue in paralel cu SUA aceasta politica de dezarmare. Presedintele american Barack Obama a cerut, miercuri, Rusiei sa aprobe o reducere de pana la o treime a armelor nucleare, intr-un discurs sustinut in fata Portii Brandenburg, loc simbolic din Berlin. „Dupa o examinare extinsa, am decis ca putem sa asiguram securitatea Americii si a aliatilor nostri si sa mentinem mijloace de disuasiune puternice reducand armele strategice cu o treime”, a subliniat Obama intr-un discurs sustinut in fata a 6.000 de persoane. intr-un discurs pe care il voia istoric, Barack Obama a propus o reducere a arsenalului strategic nuclear american si rusesc. „Vreau sa incerc sa obtin reduceri negociate cu Rusia pentru a depasi pozitiile nucleare ale Razboiului Rece”, a declarat el. El a asigurat ca va organiza doua summituri pe tema securitatii nucleare in cursul celui de-al doilea mandat al sau, care a debutat la inceputul anului. „Sunt etape pe care le putem depasi pentru a crea o lume a pacii si dreptatii”, a subliniat el. „Vom colabora cu aliatii nostri din cadrul NATO pentru a incerca sa ajungem la reduceri importante de arme tactice nucleare americane si rusesti in Europa si pentru a stabili un nou cadru international pentru o putere nucleara pasnica”, a adaugat Obama. Contextul pare totusi putin propice pentru obtinerea unui astfel de gest din partea Rusiei, dupa ambianta glaciala care a domnit intre Obama si presedintele rus Vladimir Putin la summitul G8 de luni si marti din Irlanda de Nord. Presedintele american incearca sa faca din dezarmarea nucleara o axa puternica a bilantului sau politic, deja creditat printr-un nou tratat de reducere a armamentului negociat cu Moscova in primul mandat. Cei doi fosti inamici in timpul Razboiului Rece au convenit sa isi reduca stocurile la 1.550 de ogive.

Moscova respinge intentiile SUA

Imediat dupa discursul lui Obama, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a afirmat ca Rusia nu poate trata cu seriozitate propunerile privind dezarmarea nucleara facute de presedintele american, Barack Obama, atat timp cat Statele Unite dezvolta sistemul antibalistic. De asemenea, Rusia a fost informata in legatura cu propunerile presedintelui SUA, Barack Obama, de continuare a dezarmarii nucleare, dar considera ca in negocieri trebuie incluse si „alte tari” care detin arme atomice, afirma Iuri Uceakov, un consilier al Kremlinului. „Am vazut aceste informatii si am transmis ca in procesul de reducere a arsenalului atomic trebuie incluse si alte tari care au arme nucleare”, a precizat Uceakov.

Share our work
Generalii si coloneii lui Bashar al-Assad dezerteaza masiv in Turcia

Generalii si coloneii lui Bashar al-Assad dezerteaza masiv in Turcia

Syria Turcia dm3

Nu mai putin de 70 de ofiteri, dintre care sase generali si 22 de colonei, au dezertat in Turcia din randurile armatei presedintelui sirian Bashar al-Assad in ultimele 36 de ore, potrivit unui surse turce oficiale, citata de AFP. Valul de dezertari, de o amploare inedita, are loc dupa decizia de joi a Statelor Unite de a acorda un „ajutor militar”, a carui forma nu a fost inca precizata, rebelilor sirieni. Tarile occidentale, sustinatoare ale opozitiei presedintelui sirian Bashar al-Assad, au refuzat pana in prezent sa faca pasul de a furniza arme combatantilor rebeli de teama ca acestea vor carea in mainile elementelor sale islamiste cele mai radicale. Dar recenta avansare a fortelor de la Damasc, sprijinite de miscarea siita libaneza Hezbollah, le-a constrans sa reanalizeze de urgenta aceasta posibilitate. Reprezentantii tarilor care sustin opozitia siriana s-au intalnit vineri si sambata la Istanbul cu seful sau militar cel mai important, generalul Selim Idriss, pentru a discuta despre posibile livrari de arme rebelilor. Zeci de ofiteri superiori sirieni au fugit in Turcia de la inceputul rebeliunii in Siria in primavara lui 2011. Multi s-au alaturat rebelilor in cadrul Armatei siriene libere (ASL). Turcia gazduieste aproximativ 400.000 de refugiati sirieni care au fugit de luptele din tara lor, ce au provocat moartea a peste 93.000 de persoane, potrivit ONU.

Share our work