Atena binecuvântează intrarea Macedoniei de Nord în NATO

de | feb. 9, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Majoritatea deputaţilor greci au aprobat vineri seară viitoarea aderare a Macedoniei de Nord la NATO, ultima etapă a acordului greco-macedonean asupra schimbării numelui micului stat vecin din Balcani, relatează mass-media de la Atena, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Parlamentul de la Atena a votat pentru ratificarea „protocolului privind aderarea la NATO a Macedoniei […]
Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică
Macedonia visează la aderarea euro-atlantică

Macedonia visează la aderarea euro-atlantică

Majoritatea deputaţilor greci au aprobat vineri seară viitoarea aderare a Macedoniei de Nord la NATO, ultima etapă a acordului greco-macedonean asupra schimbării numelui micului stat vecin din Balcani, relatează mass-media de la Atena, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Parlamentul de la Atena a votat pentru ratificarea „protocolului privind aderarea la NATO a Macedoniei de Nord”, cu 153 de voturi pentru, 140 contra şi o abţinere, o majoritate minimă în Legislativul unicameral elen care are 300 de deputați. Partidul de guvernământ al premierului Alexis Tsipras controlează 145 de mandate, fiind nevoit să apeleze la sprijinul altor grupuri parlamentare și al unor deputați independenți pentru a obține adoptarea acordului.

Conflicte interne

Liderul oficial al opoziției din Parlamentul elen, Kyriakos Mitsotakis, șeful partidului conservator Noua Democrație, a condamnat în termeni duri acordul dintre Atena și Skopje, cerând membrilor tuturor partidelor să voteze împotriva acordurilor. Controlând sub 80 de mandate din parlamentul elen, Kyriakos Mitsotakis a fost nevoit să se bazeze pe o oaste de strânsură formată din propriul grup parlamentar, diferiți radicali de dreapta ori de stânga, precum și unii centriști. Efortul său nu a avut rezultatul scontat, liderul opoziției parlamentare amenințând că va obține anularea acordului după câștigarea alegerilor parlamentare din octombrie 2019.

„Doresc să urez bun venit Macedoniei de Nord, o ţară prietenă a Greciei, o ţară care trebuie să fie un aliat în eforturile noastre pentru a instala securitatea, stabilitatea şi pacea în regiune”, a declarat premierul Alexis Tsipras în faţa deputaţilor. „Istoria ne va judeca. Cred că ne-am îndeplinit datoria patriotică”, a spus el chiar înainte de vot.

Ambasadorii celor 29 de membri ai Alianţei Nord-Atlantice au semnat miercuri protocolul de aderare a Macedoniei la Alianţa Nord-Atlantică, un pas important către acceptarea ţării balcanice drept al 30-lea membru al organizaţiei.

Obiectiv: Summit-ul de la Londra

Atena s-a opus până în prezent acestei aderări cât timp Macedonia nu îşi schimbă numele, pe fondul unor proteste violente în majoritatea orașelor elene. Cele două ţări au semnat în iunie acordul zis de la Prespes (sau Prespa) care schimbă numele Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în „Republica Macedonia de Nord”.

Parlamentele macedonean şi grec au adoptat succesiv acest acord care pune capăt unei dispute diplomatice de aproape 30 de ani între cele două ţări. În baza acordului, deputaţii greci trebuiau să voteze acordul privind aderarea Macedoniei de Nord al NATO şi să notifice Skopje despre votul lor.

Republica Macedonia de Nord poate de acum să notifice schimbarea numelui său la ONU care va adopta. Aderarea Macedoniei de Nord la NATO va deveni efectiva după ce toate statele membre vor ratifica protocolul. Procesul a durat un an în cazul Muntenegrului.

Obiectivul este aderarea odată cu summitul NATO din decembrie 2019 de la Londra, dar Macedonia de Nord urmează în principiu să participe ca „invitată” la o reuniune a miniştrilor de externe ai NATO, în aprilie, la Washington.

O parte a populației macedonene se opune integrării în NATO

O parte a populației macedonene se opune integrării în NATO

Războiul declarațiilor

Autoritățile de la Moscova au criticat în mod constant extinderea NATO în Balcani, între Kremlin și statele NATO ajungându-se până la un război diplomatic total și expulzări reciproce de diplomați. Poziția rusă a fost atacată și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat pentru Euronews că Moscova încearcă să influențeze procesul de acceptare a țărilor balcanice în alianța militară NATO.

„Rusia încearcă să intervină, încercând să se amestece în procesele politice din țările suverane”, a declarat Stoltenberg pentru Euronews. „Cred că este greșit.” „NATO respectă deciziile statelor independente suverane, indiferent dacă doresc sau nu să adere la NATO”, a adăugat el. – La Skopie, am văzut că majoritatea din parlament, majoritatea partidelor politice doreau să adere la NATO, iar noi salutăm asta. Dar în Serbia, de exemplu, ei au declarat în mod clar că nu doresc să adere la NATO și noi respectăm și acest lucru”.

„Prin urmare, Rusia ar trebui să respecte deciziile statelor suverane dacă ele doresc să adere la NATO, chiar dacă nu îi place”, a concluzionat el.

Semnal politic

Interviul a avut loc în aceeași zi în care Republica Macedonia de Nord, sub noul său nume, a semnat un protocol care deschide calea pentru aderarea la NATO, un semnal puternic dat factorilor de decizie de la Moscova.

Stoltenberg a atras atenția și asupra problemei retragerii Washingtonului și a Moscovei din Tratatul Fortelor Nucleare Intermediare (INF). Acordul interzice ambelor țări să utilizeze rachete cu rază medie și scurtă, iar Washingtonul acuză Rusia de încălcarea acestuia.

„Nu vrem o nouă cursă a înarmărilor și vom încerca să convingem Rusia să se întoarcă la respectarea tratatului”, a spus Stoltenberg. – Finalizarea procesului de ieșire este precedată de o perioadă de șase luni în care Rusia se poate răzgândi. „Reacția noastră va fi echilibrată, va avea caracter defensiv și vom studia nu numai consecințele militare, ci și posibile noi inițiative privind controlul armamentului”, a declarat Secretarul General al Alianței. „Dar trebuie să facem totul pentru ca într-o lume fără un tratat INF și cu noile rachete ruse NATO să poată oferi descurajare și apărare”.

Tratatul a fost semnat în 1987 de către președintele SUA Ronald Reagan și liderul sovietic Mihail Gorbaciov. Aceasta interzice producția, testarea și desfășurarea de rachete balistice și rachete balistice cu lansare de la sol, cu raza de actiune pe o distanță cuprinsă între 500 și 5.500 kilometri. (M.B.)

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *