ANALIZĂ: Ucraina și Rusia, din nou la cuțite pentru Donbas și Lugansk

de | ian. 19, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Ucraina, UE | 0 comentarii

  Tensiunile dintre Kiev și Moscova intră într-o nouă fază a declarațiilor belicoase menite să suscite o atenție și mai mare asupra dezvoltărilor ce ar putea avea loc în regiune. Rada Supremă de la Kiev a adoptat, joi, o nouă lege controversată denumită „Legea reintegrării Donbasului”. În document se stipulează că regiunile Doneţk și Luhansk […]

 

Tensiunile dintre Kiev și Moscova intră într-o nouă fază a declarațiilor belicoase menite să suscite o atenție și mai mare asupra dezvoltărilor ce ar putea avea loc în regiune. Rada Supremă de la Kiev a adoptat, joi, o nouă lege controversată denumită „Legea reintegrării Donbasului”. În document se stipulează că regiunile Doneţk și Luhansk aflate sub ocupaţie temporară „sunt recunoscute drept părți ale Ucrainei în care formațiuni armate ale Federației Ruse și administrația de ocupație rusească au stabilit şi exercită un control general”.

De asemenea, Rusia este catalogată drept „stat agresor” în cadrul conflictului din estul Ucrainei și că anumite teritorii din regiunea Donbas sunt ocupate ilegal de către trupe regulate și fără însemne ale Rusiei.

Legea numărul 7163 mai spune că Rusia este pe deplin responsabilă pentru asigurarea drepturilor omului în rândul populației civile ocupate și pentru asigurarea unui nivel de trai adecvat pentru cei care locuiesc în teritoriile pe care Kremlinul le ocupă.

Poate cel mai nevralgic punct al legii votată de 280 de parlamentari, după numai trei zile de discuții și care nu a avut decât un amendament admis din 675, face referire la statului armatei ucrainene în regiune. Aceasta oferă bază legală forțelor armate ucrainene de-a lungul linie de front cu Donbas fără declararea legii legii marțiale.

Totuși, noua lege nu numește ostilitățile din Donbas un război împotriva Rusiei. În schimb, documentul se referă în mod repetat la „luarea de măsuri pentru asigurarea securității și apărării naționale și respingerea și descurajarea agresiunii armate a Federației Ruse în Donetsk și în regiunile Luhansk”.

Conform legii, pentru exercitarea controlului asupra operaţiunii de respingere a agresiunii armate ruse, Kievul urmează să înfiinţeze un comandament operativ special al Forțelor Armate ale Ucraina.

Mai multă putere pentru Poroșenko

Mai mult de atât, noua lege sporește prerogativele președintelui Petro Poroșenko. Astfel, șeful statului ucrainean va putea să stabilească granițele teritoriilor ocupate, termenii exacți ai operațiunilor militare și să definească limitele unei „zone sigure” adiacentă zonei de operațiuni militare.

Astfel, președintele va avea dreptul să folosească forțele armate, inclusiv pentru eliberarea teritoriilor din estul țării, fără aprobarea Parlamentului.

Acest lucru va putea oferi lui Poroșenko noi oportunități de redresare a imaginii sale extrem de scăzute în Ucraina, ținând cont că anul viitor, în Ucraina, vor avea loc alegeri atât prezidențiale, cât și parlamentare.

Prin noua lege, autoritățile de la Kiev vor recunoaște doar două documente emise pe teritoriul ocupat – certificate de naștere și deces.

Înarmare de peste Ocean

Legea vine la o zi după ce șeful statului major ucrainean, generalul Viktor Muzenko, declara la o reuniune a NATO de la Bruxelles că forțele armate ucrainene se vor înarma în circa șase luni cu rachete anti-tanc de tip Javelin din SUA.

Rachete anti-tanc Javelin sunt o generație avansată de armament portabil de generația a treia și este cunoscută pentru orientarea automată a țintei în infraroșu, care îi eliberează pe operatorul său de necesitatea de a ghida în mod activ un proiectil într-o țintă printr-o rază laser sau un fir după împușcare.

Focosul rachetelor Javelin este capabil să distrugă tancurile moderne atacându-le de deasupra și poate fi folosit și pentru a distruge fortificațiile inamice.

Wall Street Journal scria pe 9 noiembrie că administrația președintelui SUA, Donald Trump a dat undă verde Ucrainei pentru primirea unui astfel de armament, ca parte a ajutorului militar pentru Ucraina care se luptă cu rebelii proruși din estul țării din aprilie 2014.

Ulterior, postul american ABC relata pe 24 decembrie, citând surse din Departamentul de Stat al SUA că pachetul total de apărare a Ucrainei în valoare de 47 milioane dolari ar include 35 de lansatoare de tip Javelin și 210 de rachete anti-tanc.

Asta după ce pe 21 decembrie, Trump a semnat, de asemenea, un proiect de lege privind creditele de apărare din SUA pentru anul fiscal 2018, care alocă în special pachetului de ajutor militar de 350 milioane de dolari american pentru Ucraina.

Acuze belicoase dinspre Moscova

Acest lucru nu a făcut decât să sporească retorica Moscovei privind pregătirea de război a Kievului și încalcarea Acordurilor de la Minsk privind încetarea focului în estul Ucrainei. Diplomația rusă a venit imediat, joi, cu o reacție în care a precizat că legea privind reintegrarea Donbasului ar o dovadă că Ucraina se pregătește de război. În declarație se mai spune că legea reprezintă o „escaladare a situaţiei cu consecinţe impredictibile pentru pacea și securitatea lumii”.

În esență, Poroșenko obține puteri aproape restrictive, aproape dictatoriale, pentru a suprima dizidența și nemulțumirea. Acest lucru nu poate fi numit altfel decât pregătirile pentru un nou război”, se spune în comunicatul MAE rus.

Moscova vede legea ca o îndepartare și mai tare a cetățenilor din Donbas de restul Ucrainei și că „îngroapă Acordului de la Minsk”. Moscova acuză autoritățile de la Kiev că, prin blamarea Rusiei, pentru Ucraina încearcă să se absolve de toată vină privind suferințele cetățenilor din Donbas.

Abil, Rusia nu lovește numai în Kiev pentru această lege, ci o leagă ca pe o consecință directă a anunțul SUA că va livra armament letal Ucrainei. Cu toate acestea, și alte țări, precum Canada și-au exprimat dorința de a vinde Ucrainei, în caz că există dorință de cumpărare, astfel de armament letal.

Conflictul din estul Ucrainei s-ar putea muta în câteva luni la un cu totul al nivel, fapt ce va angrena și mai mult Vestul și Estul în acest conflict. Regiunea Mării Negre va deveni un câmp strategic ce va fi folosit de părți pentru a-și crea un avantaj. De acest lucru nu va fi străină nici România ca aliat al SUA și al NATO la Marea Neagră.

Pe lângă contractele mari din România și Polonia, SUA vor înarma Ucraina și a convenit deja un contract de livrare de armament cu Georgia în valoare de 75 de milioane de dolari.

Corespondență de Mădălin Necșuțu pentru Karadeniz Press

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *